Știri
Știri din categoria Externe
Popularitatea lui Emmanuel Macron a coborât la minimul din 2017, pe fondul tensiunilor sociale și al blocajului politic din Adunarea Națională, potrivit datelor citate de Antena 3. În același timp, și principalii lideri ai extremei drepte, Jordan Bardella și Marine Le Pen, pierd din susținere, după dezvăluiri despre mesaje antisemite atribuite lui Bardella.
Sondajul Ipsos BVA-Cesi realizat pentru La Tribune Dimanche arată că doar 15% dintre respondenți au o părere bună despre președintele Franței, cu un punct procentual mai puțin decât luna trecută. Materialul notează că aproximativ 82% dintre francezi nu mai sunt mulțumiți de Macron.
Contextul politic și social este descris ca o succesiune de presiuni asupra guvernului: proteste ale elevilor de liceu, o criză a carburanților și o dezbatere bugetară începută dificil într-o Adunare Națională fără majoritate. Potrivit articolului, scăderea vine cu circa șapte luni înainte de finalul celui de-al doilea mandat.
În topul îngrijorărilor rămâne puterea de cumpărare, menționată de 54% dintre respondenți (nivel neschimbat). Urmează:
Deși continuă să conducă în clasamentul potențialilor succesori ai lui Macron, Jordan Bardella și Marine Le Pen au scăzut față de luna anterioară: Bardella este la 33% opinii favorabile (-3 puncte), iar Le Pen la 32% (-4 puncte).
Scăderea este pusă în legătură cu dezvăluirile Mediapart despre mesaje antisemite și conspiraționiste atribuite lui Bardella, publicate de pe un vechi cont de Facebook. Președintele Rassemblement National a negat acuzațiile. Antena 3 menționează că sondajul online a fost realizat pe 7–8 octombrie, pe un eșantion de 1.000 de adulți, la câteva zile după primul articol Mediapart pe acest subiect (28 septembrie).
Pe locul al treilea în topul opiniilor favorabile se află fostul premier Édouard Philippe, cu 20% (+1 punct). Sarah Knafo (Reconquête) și fostul președinte François Hollande completează top 5, ambii cu 18%, fără ca vreunul să-și fi anunțat candidatura la prezidențiale, potrivit articolului.
Mai jos în clasament apar Jean-Luc Mélenchon (17%), la egalitate cu Gabriel Attal și Bruno Retailleau. În cazul lui Mélenchon, studiul indică o rată de respingere ridicată: 69% dintre francezi spun că ar fi nemulțumiți dacă ar ajunge la Palatul Élysée.
Recomandate
SUA iau în calcul să blocheze mecanismele prin care Ucraina își procură armament american , ca pârghie pentru a opri atacurile în profunzime asupra infrastructurii energetice ruse, potrivit Agerpres , care citează o relatare Financial Times bazată pe oficiali europeni. Miza este una operațională: mesajul transmis de Washington ar include amenințări privind sistarea schimbului de informații de intelligence și oprirea mecanismului PURL („Lista de priorități privind necesitățile Ucrainei”), folosit pentru achiziționarea de armament american destinat Ucrainei, conform aceleiași relatări. Ce ar fi transmis Washingtonul și prin ce canale Potrivit Financial Times, oficiali europeni au spus că au fost sunați de reprezentanți americani sau au fost informați despre astfel de apeluri. În paralel, SUA ar face demersuri pe lângă capitale europene și Kiev pentru a încerca să pună capăt atacurilor asupra rafinăriilor de petrol rusești. Un oficial citat de Financial Times a descris amploarea demersului astfel: „Sună la Kiev... Sună pe toată lumea (din Europa)”. Reuters, citată de Agerpres, precizează că nu a putut verifica imediat informațiile din articol, iar Casa Albă nu a răspuns unei solicitări de comentariu. Context: „armistițiul energetic” anunțat de Trump Relatarea apare după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat duminică un „armistițiu energetic” între Rusia și Ucraina, despre care a spus că intră în vigoare imediat. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat însă că așteaptă să vadă detaliile acordului. Trump a scris pe Truth Social : „Cu efect imediat, există un ARMISTIȚIU ENERGETIC în războiul dintre Rusia și Ucraina. Ambele părți au căzut de acord. Nu-l încălcați!” [...]
Premierul britanic Andy Burnham spune că autoritățile i-au confirmat ingerința Rusiei în referendumul Brexit din 2016 , o afirmație care redeschide discuția despre vulnerabilitățile instituționale ale Regatului Unit în fața „amenințărilor hibride” și despre nevoia de măsuri mai ferme împotriva dezinformării, potrivit Mediafax . Declarația a fost făcută într-o apariție la podcastul „Rest is Politics”, iar The Independent este citat ca sursă pentru faptul că ar fi „prima dată când un prim-ministru confirmă amestecul Kremlinului” în referendumul care a decis ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. În același context, Burnham a spus că a discutat cu cancelarul german Friedrich Merz despre influența Rusiei, în timpul unei vizite recente la Berlin, susținând că dezinformarea „provenită din Rusia” se răspândește și în politica germană. „Dar am pus întrebarea la întoarcerea la Downing Street: a existat o ingerință din partea Rusiei în referendumul din 2016? Și am primit un răspuns clar că da, a existat”. De ce contează: presiune pentru întărirea apărării democratice Miza imediată este una de funcționare a statului și de încredere publică: Burnham a afirmat că Regatul Unit a fost „prea pasiv”, iar alegătorii nu au fost „informați suficient” despre încercările unor actori externi de a perturba procesul politic. Afirmațiile vin pe fondul concluziilor Comisiei pentru Informații și Securitate a Parlamentului , care a constatat în 2020 că guvernul nu a evaluat pe deplin impactul pe care l-ar fi putut avea mass-media de stat rusă și conturile de „trolli” asupra referendumului privind UE. Context politic: discuția despre apropierea de UE revine pe agendă Potrivit articolului, Burnham a anunțat la conferința anuală a Partidului Laburist de luna trecută că va analiza opțiunile care ar apropia Marea Britanie de Uniunea Europeană și a sugerat că reintegrarea în UE ar putea fi inclusă în următorul program electoral al partidului. Informațiile prezentate nu includ detalii despre natura ingerinței sau despre eventuale măsuri concrete deja decise de guvern; rămâne de văzut dacă declarația va fi urmată de investigații suplimentare sau de inițiative legislative privind combaterea dezinformării și a influenței externe. [...]
Acordul SUA–Rusia pentru motorină riscă să submineze poziția energetică a UE , după ce premierul ceh Andrej Babiš a criticat în termeni duri înțelegerea anunțată de Donald Trump cu Vladimir Putin, potrivit G4Media . Babiš a numit pactul o „mare palmă dată Europei” și a spus că decizia Washingtonului este „surprinzătoare”, în condițiile în care Trump a criticat în repetate rânduri țările europene pentru achizițiile de hidrocarburi rusești, pe motiv că acestea ar finanța războiul Moscovei împotriva Ucrainei. „Înțeleg că (președintele american Donald Trump – n.r.) are alegeri în curând, dar pentru Europa aceasta este o mare palmă. Vom vedea ce au de spus colegii noștri europeni.” Ce prevede acordul și de ce contează economic Potrivit informațiilor citate în articol (EFE, via Agerpres), Trump a anunțat vineri un acord cu Putin pentru furnizarea „imediată” a cel puțin 300.000 de tone de motorină rusească către piețele americane și globale, cu livrări suplimentare planificate în lunile următoare. Miza declarată: scăderea prețului acestui combustibil. În același timp, Babiš sugerează că înțelegerea poate slăbi coerența poziției europene față de importurile de energie din Rusia și poate pune presiune pe UE să-și definească rapid o reacție comună. Presiune politică înaintea reuniunii liderilor UE Premierul ceh a avertizat că, dacă Europa „nu înțelege că trebuie să înceapă în sfârșit să facă ceva”, „lucrurile nu se vor termina bine”, amintind că liderii UE urmează să se întâlnească joia și vinerea viitoare. Contextul politic subliniat în material: criticile vin din partea unui lider care împărtășește multe dintre pozițiile lui Trump, inclusiv pe imigrație, și care, după preluarea mandatului în decembrie 2025, a oprit finanțarea cehă pentru ajutorul militar acordat Ucrainei. Contextul pieței: Ormuz și acuzațiile către Ucraina Articolul mai notează că Trump a pus creșterea prețului motorinei pe seama Ucrainei, invocând atacurile asupra rafinăriilor rusești. Totodată, președintele SUA a lansat în primăvară un conflict militar împotriva Iranului, care ar fi redus traficul de țiței prin Strâmtoarea Ormuz , un punct strategic pentru transporturile energetice. [...]
Donald Trump reia ideea de a schimba denumiri geografice, cu potențial de tensiuni diplomatice , după ce a sugerat ca Oceanul Atlantic sau Oceanul Pacific să fie redenumit „Oceanul Trump” ori „Oceanul Americilor”, potrivit news.ro . Declarația a fost făcută sâmbătă, la un miting electoral în Clarksville, Tennessee . În fața susținătorilor, președintele SUA a spus că se gândește „fie la Atlantic, fie la Pacific” și a avansat două variante de nume, adăugând ulterior: „Înainte să plec, cred că ar trebui să avem un ocean”. Context: o serie de redenumiri care au generat reacții externe Propunerea se înscrie într-o succesiune de inițiative similare, unele deja formalizate, care au produs fricțiuni cu state vecine: în ianuarie 2025, Trump a decis redenumirea Golfului Mexicului în „Golful Americii”, decizie care a stârnit tensiuni puternice cu Mexicul; la sfârșitul lunii august, a semnat un decret prin care Lacul Ontario, la granița dintre SUA și Canada, „ar urma” să devină „Lacul Americii”, idee care a nemulțumit partea canadiană. Alte propuneri recente, inclusiv pe plan intern În aceeași logică, Trump a propus luna trecută ca statul New Mexico să fie redenumit „Noua Americă”, nume pe care îl considera „mai prestigios” pentru un teritoriu „cu un potențial incredibil”. Tot la începutul lunii trecute, a sugerat redenumirea Strâmtorii Ormuz în „Strâmtoarea Trump”. Pe plan intern, el a încercat ca Centrul Kennedy să poarte și numele lui, însă justiția i-a respins demersul, mai notează news.ro. [...]
Washingtonul ar fi încercat să transfere către Israel riscul politic al unui atac asupra Iranului înainte de alegerile din SUA , potrivit informațiilor prezentate de news.ro . Miza ar fi fost evitarea unor costuri electorale pentru președintele american Donald Trump în perspectiva alegerilor de la jumătatea mandatului pentru Congres. Potrivit materialului, surse citate de ziarul israelian Maariv au susținut că, în discuțiile din ultimele două săptămâni dintre SUA și Israel, partea americană ar fi făcut presiuni pentru o operațiune israeliană unilaterală împotriva Iranului. Informația a fost preluată de „ The Jerusalem Post ”, însă a fost ulterior dezmințită de doi oficiali americani și un oficial israelian. Ce ar fi urmărit SUA, potrivit relatărilor din presă Conform articolului citat, Washingtonul ar fi preferat ca Israelul să își asume „riscurile politice” ale unei operațiuni militare înaintea alegerilor din SUA, în loc ca o acțiune americană să genereze consecințe politice negative pentru Trump. În același timp, oficialii americani ar fi considerat că Israelul ar putea fi interesat să lovească Iranul înaintea propriilor alegeri, în timp ce o operațiune americană în aceeași perioadă electorală ar fi fost mai costisitoare politic la Washington. Retragerea cererii și poziția neclară a lui Netanyahu Sursele citate de Maariv au mai afirmat că SUA ar fi renunțat la această cerere, „cel puțin pentru moment”. Poziția premierului Benjamin Netanyahu ar rămâne neclară, în condițiile în care, în ultima săptămână, agenda sa a fost descrisă ca fiind „foarte axată pe securitate”, cu întâlniri și vizite „sensibile”. Dezmințiri după apariția articolului După publicarea informației, doi oficiali americani și un oficial israelian au negat, potrivit „The Jerusalem Post”, că SUA ar fi cerut Israelului să atace Iranul înainte de alegeri. Declarațiile ar fi fost făcute corespondentului la Washington al postului israelian Canal 12, Barak Ravid. Informațiile rămân, așadar, la nivel de relatări din presă și surse anonime, contestate oficial, fără detalii publice care să permită verificarea independentă a discuțiilor invocate. [...]
Loviturile Ucrainei asupra centrelor de date Yandex par să fi redus traficul online asociat companiei , cu posibile efecte și asupra activității unor rețele de boți folosite pentru propagandă, potrivit Focus . Miza operațională este dublă: vulnerabilitatea infrastructurii digitale critice și impactul imediat asupra serviciilor pe care se bazează utilizatorii din Rusia. Ce s-a întâmplat și de ce contează operațional În ultimele zile, Ucraina ar fi lovit în mod repetat centre de calcul ale Yandex, inclusiv un centru de date situat la est de Moscova. Publicația notează că ar fi a treia lovitură reușită într-o săptămână asupra infrastructurii grupului. Conform datelor furnizate de Cloudflare , traficul de internet atribuit Yandex ar fi scăzut semnificativ începând din cursul nopții, după atacuri. În acest context, apare ipoteza că ar fi fost afectate și „ferme de boți” care, în mod obișnuit, distribuie conținut de propagandă, inclusiv pe rețele sociale. Indiciile privind boții și limitele interpretării Marijn Markus, expert în date la compania de consultanță Capgemini, a scris pe LinkedIn că a observat conturi cu descrieri identice care au devenit „dintr-odată” inactive, inclusiv conturi care se prezentau drept susținători ai lui Donald Trump sau sceptici față de UE. Totuși, aceeași sursă avertizează că o scădere a traficului asociat Yandex nu dovedește automat oprirea boților „malițioși”. În traficul generat de boți intră și activități legitime, precum indexarea automată a paginilor web pentru motoare de căutare. În plus, Markus susține că multe ferme de boți ar opera oricum din afara Rusiei, de exemplu din Nigeria sau Bangladesh. Efecte asupra serviciilor Yandex și dificultăți de refacere Yandex a transmis pe Telegram că platforma poate funcționa doar în „mod de urgență”, iar echipele lucrează la remedierea pagubelor. Rămâne neclar cât de repede poate fi restabilită funcționarea normală: articolul menționează că ar fi fost distruse trei supercomputere pentru inteligență artificială, iar sancțiunile împotriva Rusiei ar putea îngreuna înlocuirea rapidă a unor sisteme complexe. Impactul ar fi resimțit și de populație, în condițiile în care Yandex are în Rusia un rol comparabil cu cel al Google în Europa și SUA și operează, pe lângă motorul de căutare, servicii precum plăți, taxi și livrare de mâncare. Există relatări din Rusia privind utilizarea limitată a unor servicii după atacuri, potrivit publicației. Vulnerabilitatea centrelor de date, un risc mai larg Analiza subliniază că centrele de date sunt ținte relativ „ușoare” dacă nu sunt protejate adecvat, iar distrugerea lor poate produce efecte disproporționat de mari față de costul mijloacelor de atac, inclusiv drone. Markus avertizează că scoaterea din funcțiune a unui număr suficient de astfel de facilități poate afecta o parte semnificativă din infrastructura digitală a unui stat. În același registru, Focus amintește că presa germană a relatat anterior, citând „Welt”, despre avertismente ale autorităților de securitate din Germania privind riscurile pentru centrele de date, atât prin atacuri cibernetice, cât și prin atacuri fizice, cu potențiale consecințe extinse. În lipsa unor confirmări independente în material privind amploarea exactă a pagubelor și a efectelor asupra rețelelor de boți, concluzia rămâne una de probabilitate: loviturile par să fi afectat vizibil funcționarea infrastructurii Yandex, iar eventualele efecte asupra operațiunilor de influență online sunt, deocamdată, o ipoteză susținută de indicii, nu o certitudine. [...]
