Știri
Știri din categoria Externe
Președintele iranian Masoud Pezeshkian a ordonat începerea imediată a negocierilor nucleare cu SUA, conform unei directive transmise în contextul creșterii tensiunilor regionale, informează AFP, citând presa iraniană și agenția Fars. Decizia vine după amenințările președintelui american Donald Trump, care a declarat că „timpul se scurge” pentru un acord, mobilizând totodată forțe militare în regiune.
Ordinul emis de Pezeshkian marchează o schimbare semnificativă în atitudinea Iranului față de Washington, după ani de izolare și deteriorare a relațiilor diplomatice. Potrivit surselor citate, inițiativa președintelui are ca scop detensionarea situației și ridicarea sancțiunilor economice impuse Teheranului, dar și evitarea unei escaladări militare.
Conform Commonspace.eu, discuțiile nu vor fi directe pentru moment, ci mediate prin actori regionali, iar un cadru de negociere este „aproape finalizat”. Totuși, nu a fost stabilită o dată concretă pentru întâlniri.
Publicații iraniene precum Shargh, Fars și Iran Daily confirmă ordinul prezidențial, deși agenția Tasnim News, apropiată de Gardienii Revoluției, a retractat temporar informația, sugerând că detaliile nu sunt încă clare. Între timp, au apărut speculații privind o posibilă întâlnire la Istanbul între emisarul SUA, Steve Witkoff, și ministrul iranian de externe Abbas Araghchi, dar acest lucru nu a fost confirmat oficial, notează Daily Sabah.
Momentul ales este critic. Iranul a trecut recent prin proteste interne reprimate violent, iar Washingtonul își întărește prezența militară în Orientul Mijlociu. Inițierea negocierilor poate reprezenta o încercare de a preveni o confruntare directă și de a repoziționa Iranul ca partener de dialog, în special într-un an electoral pentru SUA.
Deși Pezeshkian a transmis că este deschis la discuții, mesajul a fost însoțit de respingerea oricărei negocieri „sub amenințări”, o referire clară la poziția dură adoptată de Trump. Așadar, Iranul pare pregătit pentru dialog, dar într-un cadru care să nu implice presiuni publice sau militare directe.
Dacă negocierile vor avansa, ele ar putea conduce la un nou acord nuclear, într-un moment în care acordul precedent (JCPOA) este practic nefuncțional după retragerea SUA în 2018.
Recomandate
Escaladarea din Strâmtoarea Ormuz ridică din nou riscul pe ruta-cheie a petrolului , după ce președintele SUA, Donald Trump , a susținut că forțele americane au respins atacuri iraniene asupra a trei distrugătoare americane și a cerut Teheranului să semneze „rapid” un acord, potrivit Mediafax . Trump a afirmat, într-o postare pe Truth Social, că trei distrugătoare ale Marinei SUA au tranzitat „cu mare succes” ieșirea din Strâmtoarea Ormuz „sub foc”, fără pagube, în timp ce „atacatorii iranieni au suferit pagube mari”. El a mai susținut că rachetele lansate asupra navelor au fost „ușor doborâte”, iar dronele au fost „incinerate” în aer. În același mesaj, Trump a avertizat că SUA vor reacționa „mult mai tare și mult mai violent” dacă Iranul nu semnează în curând un acord. Președintele a invocat și riscul ca Iranul să folosească o armă nucleară „dacă ar avea șansa”, adăugând că Teheranul „nu va avea niciodată această oportunitate”. Ce spune armata SUA despre incident Potrivit informațiilor din material, postarea lui Trump a venit după ce Comandamentul Central al Statelor Unite a transmis că forțele americane au atacat instalații militare iraniene considerate responsabile de lansarea unor atacuri descrise drept „neprovocate” cu rachete, drone și ambarcațiuni mici împotriva navelor de război americane care tranzitau strâmtoarea. De ce contează: presiune pe o arteră critică pentru comerțul energetic Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul de energie, iar orice escaladare militară în zonă tinde să amplifice percepția de risc pentru navigație și aprovizionare. În acest context, mesajul politic al Casei Albe și reacția militară descrisă de partea americană pot alimenta volatilitatea legată de securitatea transporturilor în regiune. Materialul citat nu oferă detalii independente despre amploarea pagubelor sau despre eventuale reacții oficiale ale Iranului. [...]
O ofertă de 200.000 de dolari (aprox. 920.000 lei) pentru semnarea unei petiții pro-anexare ridică semne de întrebare despre posibile tentative de influențare politică în Groenlanda , pe fondul tensiunilor legate de viitorul teritoriului autonom danez, potrivit Mediafax . Un „american misterios”, care s-ar fi prezentat drept „Cliff”, i-ar fi oferit unui taximetrist din Nuuk 200.000 de dolari pentru a semna o petiție ce pledează pentru anexarea Groenlandei de către Statele Unite. Informația a fost relatată de radioul public groenlandez KNR și preluată de Le Figaro. Taximetristul, Danny Brandt, a spus că a refuzat oferta și că a raportat incidentul pe rețelele de socializare. În comentarii, un alt utilizator a indicat că și lui i s-ar fi oferit bani pentru a semna aceeași petiție. Brandt a anunțat că a sesizat poliția. Reacția autorităților: „Viitorul nostru nu se negociază într-un taxi” Poliția groenlandeză a declarat pentru AFP că a „primit rapoarte care nu pot fi excluse ca fiind legate de situația politică actuală”, fără să precizeze câte sesizări au fost primite sau ce conțin acestea. Prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen , a condamnat public inițiativa, pe care a descris-o drept „indecentă” și „profund tulburătoare”. În același context, el a transmis: „Suntem o societate democratică. Viitorul nostru nu se negociază într-un taxi. Și nu poate fi cumpărat cu bani.” Context: presiune politică și negocieri cu Washingtonul În paralel, președintele american Donald Trump a susținut în repetate rânduri că Statele Unite „trebuie” să anexeze Groenlanda pentru securitatea națională. Mediafax notează că, în ianuarie, după săptămâni de retorică agresivă, Trump a anunțat că ar fi ajuns la un „acord-cadru” privind Groenlanda cu secretarul general al NATO, însă detaliile rămân neclare. Danemarca și Groenlanda poartă discuții cu Washingtonul privind viitorul insulei arctice, iar episodul relatat acum adaugă presiune într-un moment politic sensibil, inclusiv prin posibilul precedent al stimulentelor financiare pentru susținere publică. [...]
Escaladarea din Strâmtoarea Ormuz pune din nou presiune pe riscul de securitate al transportului maritim , după ce președintele SUA, Donald Trump, a cerut Iranului să semneze „rapid” un acord și a amenințat cu represalii „violente” în urma unui atac asupra a trei nave americane aflate în tranzit, potrivit Agerpres . Trump a susținut că asupra distrugătoarelor americane au fost lansate rachete, însă acestea „au fost interceptate cu ușurință”, iar dronele care s-au apropiat au fost „carbonizate” în zbor. În mesajul publicat pe platforma sa, Truth Social , liderul de la Casa Albă a avertizat că SUA vor lovi „mult mai tare și mult mai violent” dacă Iranul nu semnează acordul „repede”. Lovituri americane asupra unor ținte militare iraniene Armata americană a anunțat joi că a „vizat instalații militare iraniene” după atacul asupra celor trei nave, care traversau Strâmtoarea Ormuz spre Golful Oman pe 7 mai. Comandamentul american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM) a transmis pe X că forțele SUA au interceptat atacuri iraniene „neprovocate” și au răspuns cu „lovituri defensive”, menționând că atacurile au implicat rachete, drone și ambarcațiuni mici. Potrivit CENTCOM, SUA au neutralizat amenințările și au lovit instalații militare iraniene considerate responsabile de atacuri, inclusiv: baze de lansare pentru rachete și drone; centre de comandă și control; baze de informații, supraveghere și recunoaștere. De ce contează pentru economie și companii Incidentul readuce în prim-plan riscul operațional în Strâmtoarea Ormuz, un punct de tranzit maritim cu importanță strategică. Pentru companii, o deteriorare a securității în zonă se poate traduce prin perturbări ale rutelor, costuri mai mari de asigurare și volatilitate crescută pe piețele de energie și transport, chiar dacă Agerpres nu oferă în această relatare estimări sau efecte cuantificate. [...]
Loviturile SUA asupra unor obiective militare din Iran pun sub presiune încetarea focului și cresc riscul de perturbare a traficului prin Strâmtoarea Hormuz , un punct-cheie pentru transportul maritim, potrivit CNN . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că forțele americane au vizat facilități militare iraniene pe care le consideră responsabile pentru o serie de atacuri „neprovocate” cu rachete, drone și ambarcațiuni mici împotriva navelor de război americane care tranzitau Strâmtoarea Hormuz, în timpul deplasării către Golful Oman. Într-un comunicat, CENTCOM a precizat că SUA au interceptat atacurile și au răspuns cu lovituri „în legitimă apărare” pe 7 mai. Țintele au inclus, conform aceleiași surse, „platforme de lansare pentru rachete și drone, locații de comandă și control, precum și noduri de informații, supraveghere și recunoaștere” (ISR – infrastructură pentru colectarea și procesarea informațiilor din teren). Un oficial american citat de CNN a spus că loviturile au fost efectuate în mai multe locații, inclusiv în Bandar Abbas și Qeshm. CENTCOM a mai afirmat că forțele iraniene au lansat mai multe rachete, drone și ambarcațiuni mici în timp ce distrugătoarele americane USS Truxtun, USS Rafael Peralta și USS Mason traversau pasajul maritim internațional și că „niciun activ american nu a fost lovit”. Reacția Iranului: acuzații de lovire a zonelor civile și „acțiune reciprocă” Un purtător de cuvânt al forțelor armate iraniene a declarat că loviturile aeriene americane au atins zone civile de-a lungul coastelor Insulei Qeshm, Bandar Khamir și Sirik. Acesta a susținut, de asemenea, că SUA ar fi încălcat încetarea focului în vigoare prin țintirea unui petrolier iranian care se îndrepta spre Strâmtoarea Hormuz. Potrivit aceluiași purtător de cuvânt, Iranul a răspuns prin „acțiune reciprocă”, atacând nave militare americane la est de strâmtoare și la sud de portul Chabahar, într-un mesaj video difuzat de presa de stat. Separat, un reportaj al presei de stat iraniene a afirmat că facilități comerciale din zona Bahman Pier, pe Insula Qeshm, ar fi fost vizate într-un schimb de focuri între forțele de securitate iraniene și „inamicul”. Ce spune Washingtonul: încetarea focului „este în vigoare”, dar tensiunile continuă Președintele Donald Trump a avertizat Iranul, într-o postare pe Truth Social, să nu escaladeze și să semneze rapid un acord, amenințând cu lovituri mai dure în viitor dacă acest lucru nu se întâmplă. Într-o convorbire telefonică cu ABC News, Trump a descris loviturile de joi drept un „love tap” și a spus că încetarea focului „merge” și „este în vigoare”. În pofida armistițiului vechi de aproape o lună, SUA și Iranul „au făcut schimb de focuri” în ultimele zile. Șeful Statului Major Interarme al SUA, generalul Dan Caine, a declarat marți, la un briefing de presă, că Iranul a atacat forțele americane de peste 10 ori de la începutul încetării focului, însă niciun incident nu a depășit pragul pentru revenirea la operațiuni de luptă la scară largă. Atât Caine, cât și secretarul Apărării, Pete Hegseth, au spus că forțele americane operează într-o postură defensivă, dar sunt pregătite să răspundă în contextul unui armistițiu fragil. Context operațional: incidentul cu petrolierul iranian din Golful Oman Ultima confruntare vine după ce armata SUA a anunțat că a dezactivat miercuri un petrolier sub pavilion iranian în Golful Oman, trăgând „mai multe rafale” din muniție de pe un avion de vânătoare în cârma navei, după ce aceasta ar fi încercat să navigheze către un port iranian. CENTCOM a precizat atunci că petrolierul M/T Hasna se afla în ape internaționale, în drum spre un port iranian din Golful Oman, când forțele americane au emis „mai multe avertismente”, susținând că nava încălca blocada americană aflată în vigoare. În comunicatul citat de CNN, CENTCOM a mai spus că SUA „nu caută escaladarea”, dar că armata este „pregătită să protejeze forțele americane” pe fondul tensiunilor din zonă. [...]
Blocarea accesului SUA la baze și spațiu aerian saudit a făcut imposibilă continuarea operațiunii americane „ Project Freedom ” în Strâmtoarea Hormuz , iar episodul arată cât de repede se poate transforma o criză militară într-un șoc pentru piața energiei și pentru lanțurile de aprovizionare, într-un punct prin care tranzitează o parte majoră din petrolul mondial, potrivit Adevărul . Operațiunea a fost anunțată de Donald Trump duminică după-amiază pe rețelele sociale, fără coordonare prealabilă cu aliații din Golf, ceea ce a provocat reacția Riadului. Conform NBC News, Arabia Saudită a suspendat capacitatea militară americană de a folosi bazele și spațiul aerian saudit pentru desfășurarea operațiunii, iar ulterior Kuweitul a restricționat și el accesul la spațiul aerian, lăsând SUA fără „umbrela defensivă” necesară pentru protejarea navelor care tranzitează zona. De ce contează: dependența operațională a SUA de aliați și riscul pentru energie Din punct de vedere operațional, Arabia Saudită a transmis că nu va permite aeronavelor americane să decoleze de la Baza Aeriană Prince Sultan și nici să traverseze spațiul aerian saudit în sprijinul misiunii. Un apel telefonic între Trump și prințul moștenitor Mohammed bin Salman nu a deblocat situația. Textul subliniază că, geografic, cooperarea regională este esențială: Arabia Saudită și Iordania sunt importante pentru bazarea aeronavelor, Kuweitul pentru survol, iar Oman pentru survol și logistică navală. În lipsa acestor elemente, o operațiune de escortare a navelor comerciale devine dificil de susținut. Narațiunea oficială și motivul real al „pauzei” Potrivit articolului, episodul „schimbă complet” explicația publică a suspendării: linia oficială a invocat „progrese mari” către un acord diplomatic, însă motivul practic a fost imposibilitatea continuării operațiunii fără acces la spațiul aerian saudit, acces retras de Riad. Miza pentru statele din Golf: infrastructura energetică și escaladarea Motivul reacției saudite este legat de calculul de risc: pentru statele din Golf, riscurile de escaladare sunt mai mari decât beneficiile sprijinului acordat unei acțiuni militare americane. În special, Arabia Saudită vede astfel de acțiuni ca pe o amenințare la adresa infrastructurii și securității sale, inclusiv pe fondul vulnerabilității instalațiilor petroliere. În context mai larg, materialul plasează operațiunea în războiul SUA–Iran și în blocada navală iraniană din Strâmtoarea Hormuz, zonă prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul mondial. Contextul de piață: scumpirea petrolului și blocajul logistic Articolul notează o deteriorare rapidă a situației de securitate și efecte în piață și transport: prețul petrolului Brent a urcat la 114 dolari pe baril (aprox. 524 lei), cel mai ridicat nivel din 2026, în intervalul descris; companii maritime precum Maersk, CMA CGM și Hapag-Lloyd au suspendat tranzitele; primele de asigurare de război pentru nave ar fi crescut de patru până la cinci ori față de nivelul de dinaintea conflictului; traficul prin strâmtoare este descris ca prăbușit, în condițiile în care înainte de criză erau menționate peste 120 de nave pe zi. Ce urmează: intrarea Franței cu o abordare „defensivă” Pe fondul retragerii americane, Franța își repoziționează portavionul nuclear Charles de Gaulle către zona Golfului Aden, cu o strategie prezentată ca diferită de cea a Washingtonului: o misiune „strict defensivă”, în consultare cu țările riverane, și condiționată de scăderea amenințării la adresa navigației și de reasigurarea industriei maritime. Materialul descrie și o dimensiune diplomatică: Emmanuel Macron ar fi discutat cu președintele iranian Masoud Pezeshkian, iar un consilier de la Élysée a indicat o schemă prin care problema Hormuz ar fi tratată separat de restul conflictului, pentru a crea spațiu de negociere între Washington și Teheran. [...]
Iranul își instituționalizează controlul asupra Strâmtorii Ormuz printr-o nouă agenție care ar urma să verifice și să impoziteze navele , o mișcare cu potențial de a complica operațiunile de transport maritim într-unul dintre cele mai importante puncte de tranzit global, potrivit Mediafax . O companie de date maritime a anunțat joi înființarea structurii, pe fondul unor tensiuni care au dus la blocarea a sute de nave comerciale în Golful Persic . Efortul Teheranului de a „oficializa” controlul asupra strâmtorii a alimentat îngrijorări privind transportul maritim internațional, notează AP, citată de Mediafax, în condițiile în care navele ar fi rămas fără posibilitatea de a ajunge în largul mării. Ce schimbă noua agenție pentru operatorii maritimi Din informațiile disponibile, agenția guvernamentală ar avea rolul de a verifica și impozita navele care încearcă să tranziteze Strâmtoarea Ormuz . Materialul nu oferă detalii despre cadrul legal, nivelul taxelor sau modul de aplicare, astfel că impactul exact asupra costurilor de transport nu poate fi cuantificat pe baza sursei. Contextul de securitate: incidente raportate în zonă În paralel, presa de stat iraniană a relatat că forțele armate ale țării au schimbat focuri cu „inamicul” pe insula Qeshm din Strâmtoarea Ormuz. Insula este descrisă ca fiind cea mai mare insulă iraniană din Golful Persic, cu aproximativ 150.000 de locuitori, și găzduiește și o stație de desalinizare. Separat, au fost raportate zgomote puternice și focuri defensive în vestul Teheranului, iar în sudul Iranului explozii ar fi fost auzite în apropiere de Bandar Abbas, potrivit agențiilor semioficiale Fars și Tasnim, care nu au precizat sursa exploziilor. Casa Albă și Comandamentul Central al SUA nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, conform materialului. Negocieri și mesaje: Iranul spune că nu a răspuns încă SUA Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmail Baghaei, a declarat că Iranul analizează mesajele transmise prin Pakistan, care mediază negocierile de pace, însă „nu a ajuns încă la o concluzie și nu a primit niciun răspuns părții americane”, potrivit televiziunii de stat iraniene citate în articol. [...]
