Știri
Știri din categoria Externe
Escaladarea din Strâmtoarea Ormuz ridică din nou riscul pe ruta-cheie a petrolului, după ce președintele SUA, Donald Trump, a susținut că forțele americane au respins atacuri iraniene asupra a trei distrugătoare americane și a cerut Teheranului să semneze „rapid” un acord, potrivit Mediafax.
Trump a afirmat, într-o postare pe Truth Social, că trei distrugătoare ale Marinei SUA au tranzitat „cu mare succes” ieșirea din Strâmtoarea Ormuz „sub foc”, fără pagube, în timp ce „atacatorii iranieni au suferit pagube mari”. El a mai susținut că rachetele lansate asupra navelor au fost „ușor doborâte”, iar dronele au fost „incinerate” în aer.
În același mesaj, Trump a avertizat că SUA vor reacționa „mult mai tare și mult mai violent” dacă Iranul nu semnează în curând un acord. Președintele a invocat și riscul ca Iranul să folosească o armă nucleară „dacă ar avea șansa”, adăugând că Teheranul „nu va avea niciodată această oportunitate”.
Potrivit informațiilor din material, postarea lui Trump a venit după ce Comandamentul Central al Statelor Unite a transmis că forțele americane au atacat instalații militare iraniene considerate responsabile de lansarea unor atacuri descrise drept „neprovocate” cu rachete, drone și ambarcațiuni mici împotriva navelor de război americane care tranzitau strâmtoarea.
Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul de energie, iar orice escaladare militară în zonă tinde să amplifice percepția de risc pentru navigație și aprovizionare. În acest context, mesajul politic al Casei Albe și reacția militară descrisă de partea americană pot alimenta volatilitatea legată de securitatea transporturilor în regiune.
Materialul citat nu oferă detalii independente despre amploarea pagubelor sau despre eventuale reacții oficiale ale Iranului.
Recomandate
Escaladarea din Strâmtoarea Ormuz pune din nou presiune pe riscul de securitate al transportului maritim , după ce președintele SUA, Donald Trump, a cerut Iranului să semneze „rapid” un acord și a amenințat cu represalii „violente” în urma unui atac asupra a trei nave americane aflate în tranzit, potrivit Agerpres . Trump a susținut că asupra distrugătoarelor americane au fost lansate rachete, însă acestea „au fost interceptate cu ușurință”, iar dronele care s-au apropiat au fost „carbonizate” în zbor. În mesajul publicat pe platforma sa, Truth Social , liderul de la Casa Albă a avertizat că SUA vor lovi „mult mai tare și mult mai violent” dacă Iranul nu semnează acordul „repede”. Lovituri americane asupra unor ținte militare iraniene Armata americană a anunțat joi că a „vizat instalații militare iraniene” după atacul asupra celor trei nave, care traversau Strâmtoarea Ormuz spre Golful Oman pe 7 mai. Comandamentul american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM) a transmis pe X că forțele SUA au interceptat atacuri iraniene „neprovocate” și au răspuns cu „lovituri defensive”, menționând că atacurile au implicat rachete, drone și ambarcațiuni mici. Potrivit CENTCOM, SUA au neutralizat amenințările și au lovit instalații militare iraniene considerate responsabile de atacuri, inclusiv: baze de lansare pentru rachete și drone; centre de comandă și control; baze de informații, supraveghere și recunoaștere. De ce contează pentru economie și companii Incidentul readuce în prim-plan riscul operațional în Strâmtoarea Ormuz, un punct de tranzit maritim cu importanță strategică. Pentru companii, o deteriorare a securității în zonă se poate traduce prin perturbări ale rutelor, costuri mai mari de asigurare și volatilitate crescută pe piețele de energie și transport, chiar dacă Agerpres nu oferă în această relatare estimări sau efecte cuantificate. [...]
Loviturile SUA asupra unor obiective militare din Iran pun sub presiune încetarea focului și cresc riscul de perturbare a traficului prin Strâmtoarea Hormuz , un punct-cheie pentru transportul maritim, potrivit CNN . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că forțele americane au vizat facilități militare iraniene pe care le consideră responsabile pentru o serie de atacuri „neprovocate” cu rachete, drone și ambarcațiuni mici împotriva navelor de război americane care tranzitau Strâmtoarea Hormuz, în timpul deplasării către Golful Oman. Într-un comunicat, CENTCOM a precizat că SUA au interceptat atacurile și au răspuns cu lovituri „în legitimă apărare” pe 7 mai. Țintele au inclus, conform aceleiași surse, „platforme de lansare pentru rachete și drone, locații de comandă și control, precum și noduri de informații, supraveghere și recunoaștere” (ISR – infrastructură pentru colectarea și procesarea informațiilor din teren). Un oficial american citat de CNN a spus că loviturile au fost efectuate în mai multe locații, inclusiv în Bandar Abbas și Qeshm. CENTCOM a mai afirmat că forțele iraniene au lansat mai multe rachete, drone și ambarcațiuni mici în timp ce distrugătoarele americane USS Truxtun, USS Rafael Peralta și USS Mason traversau pasajul maritim internațional și că „niciun activ american nu a fost lovit”. Reacția Iranului: acuzații de lovire a zonelor civile și „acțiune reciprocă” Un purtător de cuvânt al forțelor armate iraniene a declarat că loviturile aeriene americane au atins zone civile de-a lungul coastelor Insulei Qeshm, Bandar Khamir și Sirik. Acesta a susținut, de asemenea, că SUA ar fi încălcat încetarea focului în vigoare prin țintirea unui petrolier iranian care se îndrepta spre Strâmtoarea Hormuz. Potrivit aceluiași purtător de cuvânt, Iranul a răspuns prin „acțiune reciprocă”, atacând nave militare americane la est de strâmtoare și la sud de portul Chabahar, într-un mesaj video difuzat de presa de stat. Separat, un reportaj al presei de stat iraniene a afirmat că facilități comerciale din zona Bahman Pier, pe Insula Qeshm, ar fi fost vizate într-un schimb de focuri între forțele de securitate iraniene și „inamicul”. Ce spune Washingtonul: încetarea focului „este în vigoare”, dar tensiunile continuă Președintele Donald Trump a avertizat Iranul, într-o postare pe Truth Social, să nu escaladeze și să semneze rapid un acord, amenințând cu lovituri mai dure în viitor dacă acest lucru nu se întâmplă. Într-o convorbire telefonică cu ABC News, Trump a descris loviturile de joi drept un „love tap” și a spus că încetarea focului „merge” și „este în vigoare”. În pofida armistițiului vechi de aproape o lună, SUA și Iranul „au făcut schimb de focuri” în ultimele zile. Șeful Statului Major Interarme al SUA, generalul Dan Caine, a declarat marți, la un briefing de presă, că Iranul a atacat forțele americane de peste 10 ori de la începutul încetării focului, însă niciun incident nu a depășit pragul pentru revenirea la operațiuni de luptă la scară largă. Atât Caine, cât și secretarul Apărării, Pete Hegseth, au spus că forțele americane operează într-o postură defensivă, dar sunt pregătite să răspundă în contextul unui armistițiu fragil. Context operațional: incidentul cu petrolierul iranian din Golful Oman Ultima confruntare vine după ce armata SUA a anunțat că a dezactivat miercuri un petrolier sub pavilion iranian în Golful Oman, trăgând „mai multe rafale” din muniție de pe un avion de vânătoare în cârma navei, după ce aceasta ar fi încercat să navigheze către un port iranian. CENTCOM a precizat atunci că petrolierul M/T Hasna se afla în ape internaționale, în drum spre un port iranian din Golful Oman, când forțele americane au emis „mai multe avertismente”, susținând că nava încălca blocada americană aflată în vigoare. În comunicatul citat de CNN, CENTCOM a mai spus că SUA „nu caută escaladarea”, dar că armata este „pregătită să protejeze forțele americane” pe fondul tensiunilor din zonă. [...]
Iranul își instituționalizează controlul asupra Strâmtorii Ormuz printr-o nouă agenție care ar urma să verifice și să impoziteze navele , o mișcare cu potențial de a complica operațiunile de transport maritim într-unul dintre cele mai importante puncte de tranzit global, potrivit Mediafax . O companie de date maritime a anunțat joi înființarea structurii, pe fondul unor tensiuni care au dus la blocarea a sute de nave comerciale în Golful Persic . Efortul Teheranului de a „oficializa” controlul asupra strâmtorii a alimentat îngrijorări privind transportul maritim internațional, notează AP, citată de Mediafax, în condițiile în care navele ar fi rămas fără posibilitatea de a ajunge în largul mării. Ce schimbă noua agenție pentru operatorii maritimi Din informațiile disponibile, agenția guvernamentală ar avea rolul de a verifica și impozita navele care încearcă să tranziteze Strâmtoarea Ormuz . Materialul nu oferă detalii despre cadrul legal, nivelul taxelor sau modul de aplicare, astfel că impactul exact asupra costurilor de transport nu poate fi cuantificat pe baza sursei. Contextul de securitate: incidente raportate în zonă În paralel, presa de stat iraniană a relatat că forțele armate ale țării au schimbat focuri cu „inamicul” pe insula Qeshm din Strâmtoarea Ormuz. Insula este descrisă ca fiind cea mai mare insulă iraniană din Golful Persic, cu aproximativ 150.000 de locuitori, și găzduiește și o stație de desalinizare. Separat, au fost raportate zgomote puternice și focuri defensive în vestul Teheranului, iar în sudul Iranului explozii ar fi fost auzite în apropiere de Bandar Abbas, potrivit agențiilor semioficiale Fars și Tasnim, care nu au precizat sursa exploziilor. Casa Albă și Comandamentul Central al SUA nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, conform materialului. Negocieri și mesaje: Iranul spune că nu a răspuns încă SUA Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmail Baghaei, a declarat că Iranul analizează mesajele transmise prin Pakistan, care mediază negocierile de pace, însă „nu a ajuns încă la o concluzie și nu a primit niciun răspuns părții americane”, potrivit televiziunii de stat iraniene citate în articol. [...]
Petrolul urcă din nou peste 100 de dolari/baril după un schimb de lovituri între SUA și Iran în Strâmtoarea Hormuz, un episod descris ca fiind cel mai grav de la armistițiul convenit în urmă cu o lună, potrivit Biziday . Incidentul ar fi început după ce trei distrugătoare americane care patrulau strâmtoarea au fost atacate cu drone și rachete, unele lansate de pe țărm, altele de pe șalupe rapide. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) susține că a „eliminat amenințările” și a lovit ținte militare iraniene asociate atacului, inclusiv lansatoare de rachete și drone, locații de comandă și control și „noduri” de informații, supraveghere și recunoaștere. „CENTCOM nu urmărește escaladarea situației, dar rămâne poziționat și pregătit să protejeze forțele americane.” Donald Trump a afirmat că distrugătoarele americane ar fi doborât „cu ușurință” dronele și rachetele și ar fi scufundat șalupele iraniene. Lovituri pe coastă și acuzații privind armistițiul Un purtător de cuvânt al armatei iraniene a confirmat că SUA au lovit zone de coastă iraniene și insula Qeshm , aflată în Strâmtoarea Hormuz, puncte cu importanță strategică pentru transportul maritim și controlul traficului de petrol din zonă. Oficialul iranian a susținut, de asemenea, că atacurile ar fi avut loc cu „sprijinul unor state din regiune”, o referire probabilă la Emiratele Arabe, care au fost atacate luni de Iran. Iranul acuză, la rândul său, SUA că ar fi încălcat armistițiul prin atacarea unui petrolier iranian și a unei alte nave care intra în Strâmtoarea Hormuz. Biziday notează că miercuri seara un avion american F-18 a tras asupra unui petrolier iranian care încerca să intre în Golful Persic, avariindu-i cârma și scoțându-l din funcțiune. De ce contează: șocul de preț revine în piața petrolului După aceste incidente, prețul petrolului european a urcat vineri dimineața la peste 100 de dolari/baril, după ce joi coborâse până la 96 de dolari, pe fondul semnalelor privind un posibil progres în negocierile de pace dintre Iran și SUA. Mișcarea arată cât de rapid se reintroduce „prima de risc” în cotații atunci când apar perturbări sau riscuri de blocaj în Strâmtoarea Hormuz, rută critică pentru transporturile de țiței. [...]
Escaladarea militară din Strâmtoarea Ormuz riscă să blocheze din nou traficul maritim și să amplifice costurile de transport și asigurare , după ce Iranul a anunțat că a lansat tiruri de rachete „ca represalii” în urma atacării unui petrolier iranian de către armata SUA, potrivit Adevărul . Informația a apărut la scurt timp după ce au fost raportate explozii pe insula Qeshm, în zona Strâmtorii Ormuz. Televiziunea de stat iraniană IRIB a susținut că „unitățile inamice din strâmtoare” au fost lovite de rachete și „forțate să se retragă” după ce ar fi suferit daune. Declarația a fost atribuită unui oficial militar și a fost preluată de AFP, citată de Agerpres . Agențiile iraniene Fars și Tasnim au confirmat existența unor explozii în zonă. În același timp, un purtător de cuvânt al armatei israeliene a declarat pentru AFP că „nu are cunoștință de un astfel de atac”, ceea ce lasă neclar, din informațiile disponibile, amploarea exactă a incidentului și țintele lovite. Ce a declanșat riposta: intervenția armatei SUA asupra unui petrolier iranian Armata SUA a anunțat miercuri că a tras asupra unui petrolier sub pavilion iranian care ar fi încercat să forțeze blocada impusă de Washington asupra porturilor Iranului. Comandamentul Central al SUA (Centcom) a transmis pe rețeaua X că forțele americane „au acționat pentru respectarea blocadei”, „neutralizând” un petrolier fără încărcătură care încerca să navigheze către un port iranian. Potrivit militarilor americani, echipajul nu ar fi răspuns la avertismente repetate, iar un avion de pe portavionul USS Abraham Lincoln a deschis focul și a avariat cârma navei, ceea ce a împiedicat petrolierul să-și continue deplasarea spre Iran. Context: securitatea rutelor maritime rămâne fragilă În același context, este amintită o operațiune inițiată de președintele american Donald Trump pentru a permite navelor să treacă prin strâmtoare, care ar fi durat „doar 48 de ore”, timp în care „doar două nave” au putut fi scoase, potrivit CNN, citat de Adevărul. Organizația Maritimă Internațională (OMI) indică faptul că, de la începutul războiului, atacurile cu rachete au lovit 32 de nave, cu zece morți și „cel puțin câteva zeci” de răniți. OMI îndeamnă navele la prudență maximă și avertizează că escorta militară nu poate fi considerată o soluție pe termen lung. [...]
Grecia își leagă tot mai mult agenda de investiții și energie de relația cu Trump , mizând pe Washington ca partener economic și de securitate într-un moment în care alte capitale europene se distanțează de președintele american, potrivit Politico . Atena urmărește o dublă țintă: să consolideze garanțiile de securitate oferite de SUA (inclusiv prin prezența militară americană din Creta) și să atragă capital și proiecte strategice, în special în energie și infrastructură portuară. În acest cadru, ambasadoarea SUA la Atena, Kimberly Guilfoyle , a confirmat săptămâna aceasta că Donald Trump va vizita Grecia, fără să ofere un calendar, și a susținut ideea unui discurs pe Acropole în această vară, în contextul aniversării a 250 de ani de la independența SUA. Pariul economic: energie și porturi, cu SUA în prim-plan Dincolo de simbolismul unei vizite, guvernul condus de Kyriakos Mitsotakis vede relația cu Washingtonul ca pe un instrument de politică economică și industrială. Politico notează două mișcări cu greutate: Acord cu ExxonMobil pentru începerea forajului offshore, primul proiect de acest tip al Greciei în peste 40 de ani, semnat în prezența secretarului american de Interne Doug Burgum și a secretarului Energiei Chris Wright. Un acord pentru import de gaze naturale lichefiate (GNL) din SUA destinat sprijinirii Ucrainei peste iarnă, care ar face Grecia prima țară din UE implicată în efortul Washingtonului de a înlocui complet gazul rusesc cu GNL american. În paralel, ambasadoarea americană a criticat public deținerea Portului Pireu de către China, numind-o „nefericită”, și a sugerat că situația ar putea fi „rezolvată”, idee interpretată ca posibilitatea unei vânzări. În acest context, guvernul grec ar fi accelerat planurile pentru un nou port susținut de SUA la Elefsina , lângă Atena. Opoziția a acuzat lipsă de transparență, iar analiști citați de publicație au pus sub semnul întrebării viabilitatea financiară și de mediu a unui port mare la aproximativ 20 km de Pireu. Dimensiunea operațională: acces și influență americană în deciziile de la Atena Politico descrie și o relație de lucru neobișnuit de strânsă între ambasadoarea SUA și vârful executivului grec. Guilfoyle a afirmat că îl vede pe Mitsotakis de trei-patru ori pe săptămână și că discută frecvent cu miniștri, susținând că aceștia răspund solicitărilor sale inclusiv în weekend. „În fiecare zi, când mă trezesc dimineața, o să găsesc o cale să împing interesele americane, banii, infrastructura, să lucrez cu Grecia și restul aliaților noștri din regiune, iar asta înseamnă să împing înapoi foarte agresiv împotriva intereselor chineze”, a spus Guilfoyle într-o discuție cu jurnalistul Matthew Boyle de la Breitbart, citată de Politico. Context politic: apropiere ideologică și repoziționare spre dreapta Publicația leagă intensificarea cooperării economice și strategice de o aliniere ideologică tot mai vizibilă : partidul de guvernământ Noua Democrație ar fi accentuat teme precum migrația, creștinismul și „identitatea europeană”, într-un registru compatibil cu zona MAGA. Delphi Economic Forum este prezentat ca un punct de întâlnire pentru figuri și influenceri MAGA, inclusiv oficiali și consilieri asociați administrației Trump și organizațiilor conservatoare americane. În același timp, Mitsotakis ar fi fost nevoit să se repoziționeze după ce, anterior, fusese perceput ca apropiat de Kamala Harris — o vulnerabilitate politică internă exploatată de partide mai mici de extremă dreapta, care câștigă tracțiune, potrivit Politico. De ce contează Pentru mediul de afaceri și pentru investitori, miza nu este doar diplomatică: Grecia își construiește o parte din agenda de energie și infrastructură pe un parteneriat politic strâns cu Washingtonul , într-un moment de tensiuni SUA–UE și de competiție strategică SUA–China. O eventuală vizită a lui Trump ar putea întări această direcție, dar și amplifica polarizarea internă, pe fondul criticilor opoziției privind „obediența” față de liderul american. [...]
