Știri
Știri din categoria Externe
$730.69-3.75%EWQ$42.13+1.35%CO1$109.85+4.36%XBR/USD$109.84+4.32%WTI/USD$101.40+4.24%CL1$101.39+4.23%Blocarea accesului SUA la baze și spațiu aerian saudit a făcut imposibilă continuarea operațiunii americane „Project Freedom” în Strâmtoarea Hormuz, iar episodul arată cât de repede se poate transforma o criză militară într-un șoc pentru piața energiei și pentru lanțurile de aprovizionare, într-un punct prin care tranzitează o parte majoră din petrolul mondial, potrivit Adevărul.
Operațiunea a fost anunțată de Donald Trump duminică după-amiază pe rețelele sociale, fără coordonare prealabilă cu aliații din Golf, ceea ce a provocat reacția Riadului. Conform NBC News, Arabia Saudită a suspendat capacitatea militară americană de a folosi bazele și spațiul aerian saudit pentru desfășurarea operațiunii, iar ulterior Kuweitul a restricționat și el accesul la spațiul aerian, lăsând SUA fără „umbrela defensivă” necesară pentru protejarea navelor care tranzitează zona.
Din punct de vedere operațional, Arabia Saudită a transmis că nu va permite aeronavelor americane să decoleze de la Baza Aeriană Prince Sultan și nici să traverseze spațiul aerian saudit în sprijinul misiunii. Un apel telefonic între Trump și prințul moștenitor Mohammed bin Salman nu a deblocat situația.
Textul subliniază că, geografic, cooperarea regională este esențială: Arabia Saudită și Iordania sunt importante pentru bazarea aeronavelor, Kuweitul pentru survol, iar Oman pentru survol și logistică navală. În lipsa acestor elemente, o operațiune de escortare a navelor comerciale devine dificil de susținut.
Potrivit articolului, episodul „schimbă complet” explicația publică a suspendării: linia oficială a invocat „progrese mari” către un acord diplomatic, însă motivul practic a fost imposibilitatea continuării operațiunii fără acces la spațiul aerian saudit, acces retras de Riad.
Motivul reacției saudite este legat de calculul de risc: pentru statele din Golf, riscurile de escaladare sunt mai mari decât beneficiile sprijinului acordat unei acțiuni militare americane. În special, Arabia Saudită vede astfel de acțiuni ca pe o amenințare la adresa infrastructurii și securității sale, inclusiv pe fondul vulnerabilității instalațiilor petroliere.
În context mai larg, materialul plasează operațiunea în războiul SUA–Iran și în blocada navală iraniană din Strâmtoarea Hormuz, zonă prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul mondial.
Articolul notează o deteriorare rapidă a situației de securitate și efecte în piață și transport:
Pe fondul retragerii americane, Franța își repoziționează portavionul nuclear Charles de Gaulle către zona Golfului Aden, cu o strategie prezentată ca diferită de cea a Washingtonului: o misiune „strict defensivă”, în consultare cu țările riverane, și condiționată de scăderea amenințării la adresa navigației și de reasigurarea industriei maritime.
Materialul descrie și o dimensiune diplomatică: Emmanuel Macron ar fi discutat cu președintele iranian Masoud Pezeshkian, iar un consilier de la Élysée a indicat o schemă prin care problema Hormuz ar fi tratată separat de restul conflictului, pentru a crea spațiu de negociere între Washington și Teheran.
Recomandate
Escaladarea atacurilor asupra navelor în Strâmtoarea Hormuz împinge prețul petrolului în sus și amplifică riscul de întreruperi pe una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii, în condițiile în care SUA și Iranul își dispută public controlul zonei, potrivit unei analize Al Jazeera . În octombrie, zeci de nave au fost atacate în sau lângă Strâmtoarea Hormuz. Doar în săptămâna încheiată la 16 octombrie, United Kingdom Maritime Trade Operations (UKMTO) a raportat cel puțin 12 nave atacate, cu mențiunea că organizația „se chinuie să raporteze cu acuratețe numărul real”, deoarece majoritatea navelor lovite refuză să raporteze incidentele. Publicația notează că luna octombrie a înregistrat cel mai mare număr de atacuri asupra navelor de la începutul războiului SUA-Israel cu Iranul, declanșat pe 28 februarie. Din cele 12 atacuri confirmate de UKMTO, jumătate dintre nave au continuat către destinație sau au ajuns în port; una s-a scufundat, două au fost avariate grav (imobilizate), iar trei au fost fie avariate, fie au avut un rezultat neconfirmat. UKMTO a raportat și un tip nou de atac: un petrolier ar fi fost lovit de o grenadă propulsată de rachetă (RPG) trasă de pe o ambarcațiune mică, la 78 mile marine (aprox. 144 km) nord-est de orașul saudit Jubail, provocând avarii. Efectul economic: petrol mai scump și fluxuri încă sub nivelul de dinainte de război Pe fondul atacurilor, cotația Brent a atins 110 dolari/baril pentru prima dată din mai, potrivit materialului. În paralel, fluxurile de petrol prin Hormuz au rămas sub nivelul de referință de dinaintea războiului: 11,6 milioane barili/zi în cele șapte zile până la 13 octombrie, adică aproximativ 68% din baza de 17,1 milioane barili/zi, conform datelor Kpler citate. Analiza leagă presiunea pe preț și de atacurile houthiților aliniați Iranului asupra infrastructurii energetice saudite și de capturarea strâmtorii Bab al-Mandeb, pe lângă așteptările pieței că escaladarea dintre SUA și Iran continuă. Două narațiuni opuse despre „control” și siguranță Comandantul CENTCOM, Brad Cooper, a susținut într-un mesaj video că, în pofida atacurilor iraniene, în ultima săptămână au tranzitat Hormuz 400 de nave și 100 de milioane de barili de petrol. El a afirmat explicit: „Să fie clar: Strâmtoarea Hormuz este controlată de Statele Unite și partenerii noștri regionali, nu de Iran.” Armata americană mai susține că menține o blocadă navală „de neclintit” asupra porturilor sudice ale Iranului, care ar fi costat Iranul 25 miliarde dolari (aprox. 115 miliarde lei) în venituri din exporturi de petrol, și că SUA ar fi confiscat recent 350 milioane dolari (aprox. 1,6 miliarde lei) din finanțări iraniene în criptomonede. De cealaltă parte, Teheranul nu a publicat cifre privind navele atacate sau traficul prin Hormuz și acuză Washingtonul că exagerează pentru a proiecta succesul campaniei navale. În același timp, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a intensificat raportările privind mine navale în zonă și susține că ruta rămâne nesigură pentru navele care nu se coordonează cu „Autoritatea Strâmtorii Golfului Persic”, o structură creată în timpul războiului pentru gestionarea trecerii. Incidente cu mine și proiectile, plus risc de escaladare după alegeri În această săptămână, două nave ar fi fost lovite de mine în strâmtoare, însă SUA și Iranul oferă versiuni contradictorii. IRGC a afirmat sâmbătă că un superpetrolier care transporta peste două milioane de barili de țiței a luat foc după ce ar fi lovit o mină pe o rută „neautorizată;” Press TV a difuzat imagini despre care spune că arată petrolierul în flăcări. CENTCOM a contrazis, afirmând că a curățat strâmtoarea de mine și că navele sunt lovite de proiectile. Un alt caz menționat: armata americană spune că o navă civilă de containere, M/V GFS Pride, a fost lovită de un proiectil al IRGC, nu de o mină, cum ar fi susținut iranienii; nava s-a scufundat în timp ce era remorcată spre țărm. SUA nu au răspuns militar direct la atacurile recente asupra navelor, dar există temeri că Washingtonul ar putea escalada războiul după alegerile de la 3 noiembrie. Canalele diplomatice nu sunt complet blocate, cu mesaje transmise prin mediatori regionali precum Pakistan și Qatar, însă analiza notează că nu este așteptat un progres în negocieri în viitorul apropiat. În paralel, ministrul interimar al Apărării din Iran, Majid Ibn Reza, a transmis că Teheranul intenționează să continue atacurile, avertizând că „viitorul războiului” va fi decis de rachete iraniene, nu de bombele americane. [...]
Posibila întâlnire Zelenski–Putin–Trump deschide o fereastră de negociere, dar este legată direct de relaxarea sancțiunilor SUA împotriva Rusiei , într-un moment în care Washingtonul și Kievul traversează tensiuni politice. Potrivit Adevărul , Volodimir Zelenski spune că administrația americană analizează organizarea unei întâlniri trilaterale cu Vladimir Putin și Donald Trump. Zelenski a declarat, într-o conferință online cu jurnaliștii, că SUA iau în calcul mai multe variante de locație pentru o eventuală întrevedere. Printre opțiuni se află Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, iar o altă posibilitate ar fi o țară europeană, potrivit presei ucrainene citate în material. G20 Miami, scenariul de calendar – dar fără confirmarea lui Putin O întâlnire trilaterală ar putea fi plasată în marja summitului G20 programat pe 14–15 decembrie 2026, la Miami (SUA). Participarea lui Vladimir Putin nu este însă confirmată: Kremlinul a transmis anterior că nu există o decizie privind prezența liderului rus la reuniune. În paralel, alegerea locului rămâne un obstacol major. Moscova a respins ideea unei întâlniri Putin–Zelenski în afara capitalei Rusiei, în timp ce Zelenski refuză să meargă la Moscova. În aceste condiții, o întrevedere ar depinde de găsirea unei locații acceptabile pentru toate părțile și de disponibilitatea celor trei lideri. Contextul care apasă negocierile: suspendarea sancțiunilor și disputa pe energie Anunțul despre posibile negocieri vine după decizia lui Donald Trump de a suspenda aplicarea unui pachet amplu de sancțiuni care viza economia rusă, deși legislația fusese adoptată de ambele camere ale Congresului SUA. Într-un ordin executiv emis vineri, 16 octombrie, Trump a renunțat la aplicarea mai multor sancțiuni, restricții și taxe, invocând interesul național al Statelor Unite. Pachetul legislativ, susținut în Congres de senatorul Lindsey Graham, urmărea să limiteze resursele financiare care susțin războiul Rusiei împotriva Ucrainei și includea, între altele: măsuri împotriva unor oficiali și bănci rusești; măsuri privind nave folosite la transportul petrolului și al altor produse energetice rusești; posibilitatea unor taxe vamale de până la 100% pentru principalii importatori de petrol și gaze din Rusia, în anumite condiții. Decizia a fost luată pe fondul criticilor publice ale lui Trump la adresa lui Zelenski, inclusiv sugestii că Ucraina ar avea nevoie de un nou lider. Totodată, suspendarea sancțiunilor a venit la scurt timp după ce Trump a anunțat un acord privind livrările de motorină din Rusia, prezentat ca măsură pentru reducerea prețurilor la energie, dar care a generat reacții critice în SUA: mai mulți senatori, inclusiv republicani, i-au cerut președintelui să aplice sancțiunile votate de Congres. Zelenski a avertizat, la rândul său, că acordul privind motorina ar putea aduce venituri suplimentare Rusiei în timp ce războiul continuă. [...]
Arabia Saudită plătește costuri disproporționate în apărarea antiaeriană , folosind interceptoare Patriot de peste 3 milioane de dolari (aprox. 13,8 milioane lei) împotriva unor drone care costă 15.000–25.000 de dolari (aprox. 69.000–115.000 lei), pe fondul unei campanii de atacuri houthi care lovește inclusiv infrastructură energetică, potrivit Antena 3 , care citează o analiză The New York Times. Miza nu este doar militară, ci și economică: un război „asimetric” (în care o parte folosește mijloace ieftine pentru a forța cheltuieli mari adversarului) poate eroda rapid stocurile de interceptoare și bugetele, într-un moment în care există, la nivel global, o penurie de rachete interceptoare, alimentată de războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu. De ce devine apărarea scumpă și ineficientă Potrivit analiștilor citați, Arabia Saudită a investit masiv în capabilități cu „factorul strălucire” – avioane de luptă de înaltă tehnologie și interceptoare moderne – însă houthiții folosesc frecvent drone ieftine și rachete de croazieră care zboară la joasă altitudine, mai greu de detectat. În plus, arhitectura de apărare a fost gândită în principal pentru amenințări din est sau nord-est (Iran, Irak), nu din Yemen, aflat la sud-vest, ceea ce a lăsat vulnerabilități operaționale, spun analiștii. Un alt punct critic este radarul: proiectilele care zboară jos pot fi detectate târziu, mai ales peste teren muntos, ceea ce duce la avertizări haotice pentru civili. În acest context, regatul ar avea nevoie de mai multe radare aeropurtate pentru identificare timpurie, conform sursei. Atacuri în adâncime și presiune pe infrastructura energetică În ultimele zile, houthiții au lansat atacuri repetate asupra infrastructurii, obiectivelor energetice și țintelor militare din interiorul Arabiei Saudite. Săptămâna aceasta, a fost lovit gigantul energetic Aramco , fiind provocat un incendiu într-o clădire din Dhahran, în estul țării. Autoritățile saudite au anunțat joi interceptarea și distrugerea unei drone în provincia de est și a unei rachete de croazieră în regiunea Medina, deși houthiții au negat că ar fi vizat Medina. Cel mai grav episod menționat este atacul de sâmbătă, când o rachetă de croazieră a lovit un terminal pentru zboruri interne al unui aeroport din Riad, ucigând cel puțin 13 oameni și rănind peste 300, potrivit textului citat. Pe lângă loviturile directe, houthiții blochează și transporturile de petrol saudit către Asia prin strâmtoarea Bab al-Mandab , dintre Yemen și Africa, ceea ce adaugă o dimensiune economică și logistică presiunii asupra regatului. Stocuri, structură de comandă și limitele răspunsului Sursa arată că Arabia Saudită a cumpărat interceptoare Patriot și THAAD din SUA, însă Patriot sunt proiectate în principal pentru rachete balistice (cu traiectorie înaltă), în timp ce amenințările houthi includ drone și rachete de croazieră la joasă altitudine. Din 2020, Washingtonul a vândut Arabiei Saudite cel puțin 730 de interceptoare Patriot, potrivit datelor Departamentului de Stat american, menționate în material. Dincolo de tehnică, apar și probleme structurale: armata este împărțită în două ramuri concurente, cu decizie foarte centralizată, ceea ce limitează flexibilitatea. Deși prințul Mohammed bin Salman a inclus eficientizarea armatei în planul Vision 2030 și a creat un comandament operațional comun la Riad, analiștii citați spun că schimbările au fost lente, inclusiv în zona de mentenanță a armelor de înaltă tehnologie, unde sunt folosiți frecvent contractori occidentali. În plan militar, o invazie terestră nu este considerată probabilă, iar o nouă campanie aeriană ar fi, cel mai probabil, insuficientă pentru a-i învinge pe houthiți, potrivit evaluărilor citate. Ce urmează: sprijin extern limitat și escaladare probabilă Materialul notează că, după ce președintele Trump a refuzat cereri recente de ajutor ale Riadului, Arabia Saudită a invocat un pact de apărare reciprocă semnat în august anul trecut cu Pakistanul și Turcia, de la care s-ar aștepta sprijin în domenii precum informațiile și comunicațiile. În același timp, purtătorul de cuvânt militar al houthiților, Yahya Saree, a transmis că atacurile vor continua și se vor intensifica până când Arabia Saudită va înceta să atace Yemenul: „Forțele armate yemenite își vor continua operațiunile, într-un mod tot mai intens, către interiorul Arabiei Saudite.” În lipsa unei soluții politice negociate – descrisă ca puțin probabilă pe termen scurt – presiunea economică a apărării „scumpe” împotriva unor mijloace „ieftine”, combinată cu riscurile pentru infrastructura energetică și rutele de export, rămâne una dintre vulnerabilitățile majore ale regatului în confruntarea cu houthiții, conform analizei citate. [...]
Casa Albă respinge ideea că limitarea Starshield ar fi fost decisă politic, pe fondul riscurilor operaționale pentru Ucraina , potrivit Economica . O sursă citată de AFP, sub protecția anonimatului, a spus că „președintele nu a făcut niciodată o astfel de cerere”. Ce se știe despre încetinirea Starshield și de ce contează Potrivit Reuters, Pentagonul ar fi primit ordinul de a încetini operațiunile Starshield de la Casa Albă, fără ca decizia să fie atribuită explicit președintelui american. Starshield este versiunea militară a rețelei Starlink, operată de SpaceX (compania lui Elon Musk ), folosită de forțele ucrainene pentru comunicații pe front și pentru interceptarea dronelor. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că funcționalitățile de conectare la rețeaua Starlink în Ucraina nu au fost încă restabilite complet, la două zile după ce Kievul reclamase limitări în utilizarea sistemului. Ce restricții au reclamat ucrainenii Conform sursei, restricțiile semnalate de surse ucrainene ar fi însemnat că semnalul dintre satelit și antenă se întrerupe atunci când aceasta se deplasează cu peste 160 km/h, ceea ce ar complica în special: misiunile dronelor interceptoare; anumite lovituri cu rază medie. Poziția lui Elon Musk: decizia ar ține de guvernul SUA Elon Musk a afirmat miercuri că orice încetinire a Starshield în Ucraina ține de guvernul american, nu de SpaceX. „Orice limitare a debitului sau a utilizării este decisă de armata americană şi, în cele din urmă, de preşedintele american”, a scris el pe X. Context politic: tensiuni Trump–Zelenski și presiunea internă din SUA Materialul notează că relația deja tensionată dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump a intrat, în ultimele zile, într-o nouă criză. Trump a declarat într-un interviu pentru canalul Newsmax că „este mai greu să lucrezi cu Zelenski decât cu Putin”. În același context, Trump încearcă să pună creșterea prețurilor la combustibil pe seama Ucrainei și a loviturilor asupra rafinăriilor rusești, pe fondul războiului dus de SUA și Israel împotriva Iranului. Economica mai arată că scumpirea la pompă este un subiect sensibil în perspectiva alegerilor de la jumătatea mandatului din SUA, programate pe 3 noiembrie. [...]
Recunoașterea publică a lui Katie Zacharia că nu a promovat baroul ridică semne de întrebare despre verificarea credențialelor și credibilitatea comunicării oficiale la Casa Albă , în contextul în care președintele Donald Trump a descris-o anterior drept avocat, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Zacharia, numită luni în echipa Casei Albe ca secretar de presă, a confirmat într-un interviu difuzat joi seara la Fox News, în emisiunea „Hannity”, că nu a promovat examenul de admitere în barou. Întrebată direct dacă nu a trecut examenul, ea a răspuns „Corect”, iar la întrebarea dacă a mai susținut examenul a doua oară a spus că nu. Ce spune despre pregătirea ei juridică Potrivit informațiilor invocate în material, Universitatea Pepperdine arată că Zacharia a obținut o diplomă în drept în 2011. În SUA, absolvirea unei facultăți de drept nu este suficientă pentru a profesa: este necesară admiterea în baroul unui stat, condiție fără de care nu se poate practica legal avocatura. Context: debutul în briefingurile de la Casa Albă Marți, la primul său briefing de presă, Zacharia a răspuns la întrebările a doar trei jurnaliști și a încheiat evenimentul în mai puțin de 15 minute. Prestația a fost criticată de unii comentatori media și analiști politici, însă Trump le-a spus jurnaliștilor că i s-a „părut că s-a descurcat foarte bine”. Întrebată despre acel briefing, Zacharia a declarat: „Am simțit că m-am ridicat la înălțimea provocării susținând această conferință de presă, Sean, având la dispoziție foarte puțin timp pentru pregătire.” [...]
Un ordin venit din interiorul Casei Albe ar fi dus la limitarea temporară a Starshield pentru Ucraina , un serviciu prin satelit folosit pe front pentru comunicații și operațiuni cu drone, potrivit News , care citează Reuters. Miza este una operațională: restricțiile au afectat funcționarea receptoarelor montate pe platforme care se deplasează cu viteză mare, cu impact direct asupra performanței dronelor ucrainene. Potrivit a doi oficiali americani și unui oficial occidental, liderii de la Departamentul Apărării au primit un mesaj că serviciul Starshield al SpaceX destinat armatei ucrainene „trebuia încetinit”. Sursele au vorbit sub protecția anonimatului și nu au precizat cine anume din Casa Albă a luat decizia sau cine a fost responsabil de implementare. Starshield este versiunea de nivel militar a Starlink, iar Pentagonul este cel mai mare client al acestui serviciu. În Ucraina, oficiali ucraineni au spus în această săptămână că receptoarele Starlink de nivel militar au încetat să funcționeze atunci când erau montate pe obiecte care se deplasează cu viteză mare, ceea ce a afectat dronele care se bazează pe ele pentru ghidaj la bord. O persoană din Ministerul Apărării din Ucraina a declarat joi că receptoarele funcționează din nou în timpul mișcării, însă doar până la viteze de 100 de mile pe oră (aprox. 160 km/h). Contextul politic invocat: presiuni legate de atacurile asupra rafinăriilor Materialul plasează măsura în contextul în care președintele Donald Trump ar fi pus presiune pe Kiev să oprească atacurile asupra rafinăriilor rusești, pe care le-a învinuit pentru creșterea accentuată a prețurilor la energie, cu efecte asupra perspectivelor Partidului Republican înaintea alegerilor intermediare din noiembrie. În același timp, experți citați de Reuters susțin că scumpirea energiei este în principal rezultatul războiului dintre SUA și Israel cu Iranul, care a dus la atacuri iraniene asupra infrastructurii energetice și a blocat în mare măsură Strâmtoarea Ormuz . Reacții și ce rămâne neclar Întrebat despre ordinul de limitare a Starshield, un înalt oficial american a declarat: „Președintele nu a formulat niciodată o astfel de solicitare”. Casa Albă nu a răspuns întrebărilor privind posibilitatea ca alți oficiali ai administrației să fi formulat solicitarea. SpaceX nu a răspuns unei cereri de comentarii, iar nici Departamentul Apărării și nici ambasada Ucrainei la Washington nu au răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit materialului. Pentru Ucraina, oficialii ucraineni au afirmat că restricțiile au complicat misiunile de atac împotriva forțelor ruse și a logisticii din teritoriile ocupate și au încetinit dronele de interceptare folosite pentru a doborî dronele rusești Shahed care se apropiau. [...]
