Tag: masoud pezeshkian
Știri despre „masoud pezeshkian”
Erdogan propune Turcia ca mediator între SUA și Iran - oferta vine pe fondul unei escaladări rapide a tensiunilor
Erdogan propune Turcia ca mediator între SUA și Iran , pe fondul unei escaladări rapide a tensiunilor, potrivit Times of Israel . Oferta a fost făcută într-o convorbire telefonică de vineri, 30 ianuarie, cu președintele iranian Masoud Pezeshkian, iar Ankara spune că este gata să „asume un rol de facilitare” pentru detensionarea relației dintre Teheran și Washington. Inițiativa vine într-un moment în care riscul unei confruntări directe este din nou în creștere, iar Turcia încearcă să își folosească poziția regională și canalele de comunicare cu ambele părți pentru a împinge criza spre negocieri, nu spre o soluție militară. Din informațiile disponibile în acest stadiu, demersul rămâne o ofertă politică, fără un răspuns public din partea SUA. Oferta Ankarei și mesajul către Teheran: „facilitare” în loc de escaladare Erdogan a transmis că Turcia este pregătită să ajute la dezescaladarea tensiunilor cu SUA, încercând să se poziționeze ca intermediar acceptabil într-un dosar în care contactele directe sunt fragile și adesea blocate de condiții prealabile. Pentru Ankara, miza este dublă: evitarea unui conflict în proximitate și consolidarea rolului de actor diplomatic regional. După apelul Erdogan–Pezeshkian, Președinția iraniană a condiționat orice proces diplomatic de încetarea „acțiunilor beligerante și amenințătoare” ale SUA. Mesajul sugerează că Teheranul nu respinge din principiu formatul diplomatic, dar încearcă să fixeze cadrul de la început, inclusiv prin cerințe care pot îngreuna reluarea dialogului. Întâlnirile de la Istanbul: semnale prudente din partea Iranului La scurt timp, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a ajuns la Istanbul pentru discuții cu Erdogan și cu omologul său turc, Hakan Fidan. Într-o conferință comună, Araghchi a spus că Iranul nu are planuri imediate de a se întâlni cu oficiali americani, dar a lăsat o portiță deschisă, cu condiția stabilirii clare a „formei, locului și temelor” unor eventuale discuții, relatează Oman Observer . În același timp, Araghchi a trasat o linie roșie: capacitățile balistice ale Iranului nu ar urma să intre în negocieri. Această poziționare indică limitele în care Teheranul ar accepta o mediere și sugerează că orice efort diplomatic ar trebui să fie etapizat și concentrat pe subiecte unde există, măcar teoretic, spațiu de compromis. Diplomația ca alternativă la intervenția militară: poziția Turciei și presiunea SUA Hakan Fidan a reiterat opoziția Turciei față de o intervenție militară și a insistat că soluția trebuie căutată prin dialog, începând cu dosarul nuclear. El a confirmat discuții îndelungate cu trimisul special american Steve Witkoff și a spus că speră să contribuie la evitarea unei confruntări directe, conform ABC News . „Diplomația este singura cale eficientă.” În paralel, SUA au desfășurat un grup naval de luptă în Orientul Mijlociu, iar președintele Donald Trump a avertizat că este „pregătit, dispus și capabil” să lovească Iranul dacă va considera necesar. În acest context, oferta Turciei capătă relevanță tocmai ca alternativă la o logică a presiunii militare, însă eficiența ei depinde de disponibilitatea Washingtonului și Teheranului de a accepta un canal de comunicare credibil. Ce urmează și care sunt limitele medierii Pe lângă tensiunile directe cu SUA, Teheranul a criticat și decizia Uniunii Europene de a desemna Gărzile Revoluționare drept organizație teroristă, pe care a numit-o „o greșeală strategică”. Aceste elemente lărgesc frontul politic al crizei și pot complica orice încercare de a reduce rapid tensiunea. Deocamdată, inițiativa Ankarei rămâne la nivel de propunere, iar lipsa unui răspuns oficial din partea Washingtonului lasă deschisă întrebarea esențială: dacă medierea Turciei poate deveni un format acceptat de ambele părți sau va rămâne un demers de poziționare diplomatică într-un moment de presiune regională. [...]
Iranul neagă oficial negocierile cu SUA – Trump invocă un acord, dar trimite portavioane în Golf
Iranul a respins categoric afirmațiile președintelui american Donald Trump privind presupuse negocieri directe între cele două state , subliniind că nu a existat niciun contact recent cu emisarul SUA și că discuțiile nu pot avea loc „în condiții de amenințare” . Potrivit Digi24 , ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi , a declarat că Republica Islamică nu a formulat nicio cerere în vederea negocierilor și a accentuat că doar consultări purtate prin intermediari au avut loc până acum. Oficialul iranian a fost ferm în declarația sa: Poziţia noastră este clară: negocierile nu pot avea loc în condiţii de ameninţare, iar discuţiile pot avea loc numai atunci când nu mai există ameninţări şi cereri excesive. În contrast cu poziția Teheranului, Donald Trump a anunțat marți că speră la un „acord” între SUA și Iran, imediat după ce a dispus trimiterea portavionului USS Abraham Lincoln și a grupului său de luptă în Golful Persic – o mișcare interpretată ca presiune militară în contextul în care Washingtonul a condamnat represiunea violentă a protestelor din Iran, izbucnite la sfârșitul lunii decembrie. Trump a plusat în stilul său caracteristic: O altă armadă magnifică navighează minunat spre Iran în acest moment. Sper că vor ajunge la un acord. Deși până acum președintele american nu a pus în aplicare nicio amenințare militară directă, tensiunile rămân ridicate. Ministrul Araqchi a admis că au existat contacte prin terți, dar a reiterat refuzul oricărei forme de dialog sub constrângere. În același timp, președintele iranian Masoud Pezeshkian a transmis un mesaj de deschidere către prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman, afirmând că Iranul este pregătit să se implice în orice proces internațional care să prevină izbucnirea unui conflict în regiune. Diferența majoră dintre retorica americană și reacția iraniană arată cât de fragile sunt premisele unei relansări diplomatice între cele două state, într-un context tensionat atât intern, cât și regional. [...]
Putin a vorbit cu Pezeshkian și Netanyahu în aceeași zi - Rusia își joacă rolul în dosarul Orientului Mijlociu
Vladimir Putin a discutat vineri la telefon cu liderii Iranului și Israelului , potrivit Adevărul , care citează un anunț al Kremlinului. Conform comunicării oficiale, președintele rus a avut o convorbire telefonică cu președintele iranian Masoud Pezeshkian. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Putin „va continua eforturile de detensionare a situației din regiune”, fără a oferi detalii despre pașii concreți sau despre subiectele punctuale discutate. Tot vineri, Putin a vorbit la telefon și cu premierul israelian Benjamin Netanyahu despre Iran și Orientul Mijlociu, notează The Times of Israel , citat în materialul Adevărul, pe baza informațiilor transmise de Kremlin. În același context, publicația Foreign Policy este citată cu o analiză potrivit căreia Rusia ar oferi sprijin „semnificativ” autorităților iraniene pentru a gestiona protestele interne, fără a se implica deschis. Potrivit acestei evaluări, Moscova ar evita o intervenție militară directă, dar ar contribui la consolidarea capacităților de represiune ale regimului de la Teheran prin livrări de armament, sprijin tehnologic pentru controlul informației și protecție diplomatică, inclusiv prin influența sa în Consiliul de Securitate al ONU. [...]
Teheranul se pregătește de conflict extern; protestele au lăsat peste 500 de morți, afirmă un ONG
Valul de proteste din Iran a făcut peste 500 de victime, potrivit grupului pentru drepturile omului HRANA, iar regimul de la Teheran avertizează că va riposta militar dacă Statele Unite intervin , informează Reuters . Protestele, declanșate la finalul lunii decembrie 2025 din cauza scumpirilor, s-au transformat rapid într-o revoltă anti-regim, fiind considerate cele mai ample din 2022 încoace. HRANA, un ONG cu sediul în SUA, susține că a confirmat moartea a cel puțin 490 de protestatari și 48 de membri ai forțelor de ordine, iar peste 10.600 de persoane au fost arestate în doar două săptămâni. Autoritățile iraniene nu au prezentat un bilanț oficial, iar cifrele nu au putut fi verificate independent. În paralel, președintele american Donald Trump a lansat amenințări repetate privind o posibilă intervenție în sprijinul manifestanților. În replică, președintele Parlamentului iranian, Mohammad Baqer Qalibaf, a transmis că „toate bazele și navele americane, precum și teritoriile ocupate” (referire la Israel) vor deveni „ținte legitime” dacă Iranul va fi atacat. Tensiunile cresc și în regiune. Surse israeliene afirmă că Israelul este în stare de alertă maximă pentru eventualitatea unei intervenții americane. În același timp, premierul Benjamin Netanyahu a declarat că „națiunea persană merită să fie eliberată de sub jugul tiraniei”. Situația este complicată și de poziția internă fragilă a Iranului, aflat încă în refacere după războiul din 2025 cu Israelul, în care SUA au fost implicate punctual. Președintele Masoud Pezeshkian a acuzat SUA și Israel că orchestrează destabilizarea prin „teroriști care incendiază moschei și atacă instituții publice”, însă a spus că guvernul e dispus să asculte nemulțumirile economice ale populației. Internetul a fost blocat parțial din 9 ianuarie, însă pe rețele sociale circulă imagini dramatice cu marșuri de noapte, incendii, explozii și confruntări violente între protestatari și forțele de ordine. În Mashhad și Teheran, s-au raportat mai multe decese, confirmate de imagini cu saci mortuari prezentate de televiziunea de stat, care îi numește pe protestatari „teroriști”. Guvernul a declarat trei zile de doliu național pentru „martirii uciși în lupta împotriva SUA și regimului sionist”, iar 30 de membri ai forțelor de securitate urmează să fie înmormântați în Isfahan. În SUA, opiniile politicienilor sunt împărțite. Dacă unii senatori, ca Lindsey Graham, cer atacuri directe asupra conducerii iraniene, alții, precum Rand Paul sau Mark Warner, avertizează că o intervenție ar putea întări regimul și întoarce populația împotriva Occidentului. Vocea opozanților din exil, inclusiv Reza Pahlavi (fiul ultimului șah) și Maryam Rajavi (lidera Consiliului Național de Rezistență din Iran), încurajează protestele și cer sprijin internațional, afirmând că populația a preluat controlul străzilor și „a schimbat peisajul politic al Iranului”. Pe fondul crizei, Iranul a convocat și ambasadorul britanic, în urma unor declarații critice și a unui incident simbolic la ambasada iraniană din Londra, unde un protestatar a înlocuit steagul oficial cu cel folosit înainte de Revoluția Islamică din 1979. Criza continuă să evolueze rapid, cu posibile implicații regionale și internaționale majore. [...]