Știri
Știri din categoria Externe
O ofertă de 200.000 de dolari (aprox. 920.000 lei) pentru semnarea unei petiții pro-anexare ridică semne de întrebare despre posibile tentative de influențare politică în Groenlanda, pe fondul tensiunilor legate de viitorul teritoriului autonom danez, potrivit Mediafax.
Un „american misterios”, care s-ar fi prezentat drept „Cliff”, i-ar fi oferit unui taximetrist din Nuuk 200.000 de dolari pentru a semna o petiție ce pledează pentru anexarea Groenlandei de către Statele Unite. Informația a fost relatată de radioul public groenlandez KNR și preluată de Le Figaro.
Taximetristul, Danny Brandt, a spus că a refuzat oferta și că a raportat incidentul pe rețelele de socializare. În comentarii, un alt utilizator a indicat că și lui i s-ar fi oferit bani pentru a semna aceeași petiție. Brandt a anunțat că a sesizat poliția.
Poliția groenlandeză a declarat pentru AFP că a „primit rapoarte care nu pot fi excluse ca fiind legate de situația politică actuală”, fără să precizeze câte sesizări au fost primite sau ce conțin acestea.
Prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a condamnat public inițiativa, pe care a descris-o drept „indecentă” și „profund tulburătoare”. În același context, el a transmis:
„Suntem o societate democratică. Viitorul nostru nu se negociază într-un taxi. Și nu poate fi cumpărat cu bani.”
În paralel, președintele american Donald Trump a susținut în repetate rânduri că Statele Unite „trebuie” să anexeze Groenlanda pentru securitatea națională. Mediafax notează că, în ianuarie, după săptămâni de retorică agresivă, Trump a anunțat că ar fi ajuns la un „acord-cadru” privind Groenlanda cu secretarul general al NATO, însă detaliile rămân neclare.
Danemarca și Groenlanda poartă discuții cu Washingtonul privind viitorul insulei arctice, iar episodul relatat acum adaugă presiune într-un moment politic sensibil, inclusiv prin posibilul precedent al stimulentelor financiare pentru susținere publică.
Recomandate
Grecia își leagă tot mai mult agenda de investiții și energie de relația cu Trump , mizând pe Washington ca partener economic și de securitate într-un moment în care alte capitale europene se distanțează de președintele american, potrivit Politico . Atena urmărește o dublă țintă: să consolideze garanțiile de securitate oferite de SUA (inclusiv prin prezența militară americană din Creta) și să atragă capital și proiecte strategice, în special în energie și infrastructură portuară. În acest cadru, ambasadoarea SUA la Atena, Kimberly Guilfoyle , a confirmat săptămâna aceasta că Donald Trump va vizita Grecia, fără să ofere un calendar, și a susținut ideea unui discurs pe Acropole în această vară, în contextul aniversării a 250 de ani de la independența SUA. Pariul economic: energie și porturi, cu SUA în prim-plan Dincolo de simbolismul unei vizite, guvernul condus de Kyriakos Mitsotakis vede relația cu Washingtonul ca pe un instrument de politică economică și industrială. Politico notează două mișcări cu greutate: Acord cu ExxonMobil pentru începerea forajului offshore, primul proiect de acest tip al Greciei în peste 40 de ani, semnat în prezența secretarului american de Interne Doug Burgum și a secretarului Energiei Chris Wright. Un acord pentru import de gaze naturale lichefiate (GNL) din SUA destinat sprijinirii Ucrainei peste iarnă, care ar face Grecia prima țară din UE implicată în efortul Washingtonului de a înlocui complet gazul rusesc cu GNL american. În paralel, ambasadoarea americană a criticat public deținerea Portului Pireu de către China, numind-o „nefericită”, și a sugerat că situația ar putea fi „rezolvată”, idee interpretată ca posibilitatea unei vânzări. În acest context, guvernul grec ar fi accelerat planurile pentru un nou port susținut de SUA la Elefsina , lângă Atena. Opoziția a acuzat lipsă de transparență, iar analiști citați de publicație au pus sub semnul întrebării viabilitatea financiară și de mediu a unui port mare la aproximativ 20 km de Pireu. Dimensiunea operațională: acces și influență americană în deciziile de la Atena Politico descrie și o relație de lucru neobișnuit de strânsă între ambasadoarea SUA și vârful executivului grec. Guilfoyle a afirmat că îl vede pe Mitsotakis de trei-patru ori pe săptămână și că discută frecvent cu miniștri, susținând că aceștia răspund solicitărilor sale inclusiv în weekend. „În fiecare zi, când mă trezesc dimineața, o să găsesc o cale să împing interesele americane, banii, infrastructura, să lucrez cu Grecia și restul aliaților noștri din regiune, iar asta înseamnă să împing înapoi foarte agresiv împotriva intereselor chineze”, a spus Guilfoyle într-o discuție cu jurnalistul Matthew Boyle de la Breitbart, citată de Politico. Context politic: apropiere ideologică și repoziționare spre dreapta Publicația leagă intensificarea cooperării economice și strategice de o aliniere ideologică tot mai vizibilă : partidul de guvernământ Noua Democrație ar fi accentuat teme precum migrația, creștinismul și „identitatea europeană”, într-un registru compatibil cu zona MAGA. Delphi Economic Forum este prezentat ca un punct de întâlnire pentru figuri și influenceri MAGA, inclusiv oficiali și consilieri asociați administrației Trump și organizațiilor conservatoare americane. În același timp, Mitsotakis ar fi fost nevoit să se repoziționeze după ce, anterior, fusese perceput ca apropiat de Kamala Harris — o vulnerabilitate politică internă exploatată de partide mai mici de extremă dreapta, care câștigă tracțiune, potrivit Politico. De ce contează Pentru mediul de afaceri și pentru investitori, miza nu este doar diplomatică: Grecia își construiește o parte din agenda de energie și infrastructură pe un parteneriat politic strâns cu Washingtonul , într-un moment de tensiuni SUA–UE și de competiție strategică SUA–China. O eventuală vizită a lui Trump ar putea întări această direcție, dar și amplifica polarizarea internă, pe fondul criticilor opoziției privind „obediența” față de liderul american. [...]
Donald Trump a fixat un ultimatum UE–SUA cu miză directă pe tarife , cerând Uniunii Europene să pună în aplicare acordul comercial cu Statele Unite până la 4 iulie, altfel taxele vamale americane aplicate mărfurilor europene ar urma să crească „imediat la niveluri mult mai mari”, potrivit Libertatea . Mesajul a fost transmis joi, după o convorbire telefonică între președintele SUA și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen . Trump a publicat avertismentul pe platforma sa, Truth Social, și a susținut că discuția a fost „foarte bună”. Ce prevede acordul și de ce contează pentru companii Acordul comercial convenit vara trecută la Turnberry (Scoția) ar urma să reducă barierele tarifare între cele două economii, însă implementarea depinde de procedurile interne ale UE. În forma descrisă în material: UE s-a angajat să elimine taxele vamale pentru majoritatea importurilor din SUA; în schimb, tarifele impuse de administrația Trump asupra mărfurilor europene ar urma să fie plafonate la 15%. Pentru exportatorii europeni, miza este evitarea unei escaladări rapide a costurilor la intrarea pe piața americană, într-un moment în care tarifele sunt folosite explicit ca instrument de presiune politică și comercială. De ce nu e implementat încă: blocajul procedural din UE Deși Parlamentul European a aprobat acordul la finalul lunii martie, „sub anumite condiții”, punerea în aplicare nu este automată. Procedurile UE presupun negocieri cu cele 27 de state membre înainte ca documentul să poată fi implementat oficial. Comisia Europeană a răspuns că UE își respectă partea din acord și că administrația Trump a fost informată „pe tot parcursul procesului legislativ” despre pașii de ratificare. Potrivit unor surse citate de AFP, negocierile dintre statele membre și Parlamentul European au avansat, dar nu există încă un acord final. Calendarul: 4 iulie și următoarea rundă de negocieri Termenul-limită invocat de Trump este 4 iulie, zi în care SUA marchează 250 de ani de la Declarația de Independență. Pe partea europeană, guvernul cipriot (care deține președinția rotativă a Consiliului UE) a anunțat „progrese” și intenția de a continua negocierile cu eurodeputații pe 19 mai. Ministrul cipriot al energiei, comerțului și industriei, Michael Damianos, a spus că autoritățile sunt angajate să finalizeze cât mai repede lucrările legislative, iar eurodeputatul german Bernd Lange a confirmat că „s-au făcut progrese bune”, dar „mai sunt multe de făcut”. În paralel, Trump a reluat presiunea tarifară și pe segmentul auto: vinerea trecută a amenințat UE cu tarife de 25% pentru automobilele și camioanele exportate în SUA. [...]
Escaladarea din Strâmtoarea Ormuz pune din nou presiune pe riscul de securitate al transportului maritim , după ce președintele SUA, Donald Trump, a cerut Iranului să semneze „rapid” un acord și a amenințat cu represalii „violente” în urma unui atac asupra a trei nave americane aflate în tranzit, potrivit Agerpres . Trump a susținut că asupra distrugătoarelor americane au fost lansate rachete, însă acestea „au fost interceptate cu ușurință”, iar dronele care s-au apropiat au fost „carbonizate” în zbor. În mesajul publicat pe platforma sa, Truth Social , liderul de la Casa Albă a avertizat că SUA vor lovi „mult mai tare și mult mai violent” dacă Iranul nu semnează acordul „repede”. Lovituri americane asupra unor ținte militare iraniene Armata americană a anunțat joi că a „vizat instalații militare iraniene” după atacul asupra celor trei nave, care traversau Strâmtoarea Ormuz spre Golful Oman pe 7 mai. Comandamentul american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM) a transmis pe X că forțele SUA au interceptat atacuri iraniene „neprovocate” și au răspuns cu „lovituri defensive”, menționând că atacurile au implicat rachete, drone și ambarcațiuni mici. Potrivit CENTCOM, SUA au neutralizat amenințările și au lovit instalații militare iraniene considerate responsabile de atacuri, inclusiv: baze de lansare pentru rachete și drone; centre de comandă și control; baze de informații, supraveghere și recunoaștere. De ce contează pentru economie și companii Incidentul readuce în prim-plan riscul operațional în Strâmtoarea Ormuz, un punct de tranzit maritim cu importanță strategică. Pentru companii, o deteriorare a securității în zonă se poate traduce prin perturbări ale rutelor, costuri mai mari de asigurare și volatilitate crescută pe piețele de energie și transport, chiar dacă Agerpres nu oferă în această relatare estimări sau efecte cuantificate. [...]
Revenirea rapidă a tarifelor SUA–China la niveluri mai joase a readus comenzile americane pentru artificii chinezești, iar producători din „coridorul artificiilor” din Hunan și Jiangxi spun că vânzările pentru 4 iulie au crescut cu 15%–30% , pe fondul așteptărilor că vizita lui Donald Trump la Beijing, programată la mijlocul lui mai, va menține cel puțin temporar armistițiul comercial, potrivit Reuters . Pentru importatorii și organizatorii de evenimente din SUA, efectul imediat este unul operațional: livrările pentru 4 iulie sunt, în mare parte, deja făcute sau în tranzit, iar un producător intervievat de Reuters spune că nu anticipează întârzieri din cauza unei opriri temporare a producției pentru inspecții de siguranță, declanșate după o explozie mortală la o fabrică din zonă. Tarifele au blocat exporturile în 2025, apoi au împins comenzile în sus în 2026 Wilson Lam, manager pentru piața americană al Black Scorpion Fireworks din orașul Liling (sudul Chinei), spune că anul trecut producătorii au fost loviți de majorări de tarife de „peste 100 de puncte procentuale”, iar revenirea asupra acestor creșteri a dus la o relansare a comenzilor din SUA, cu un avans estimat la 15%–30% în acest an pentru brandul său. Reuters notează că, în mod obișnuit, fabricile expediază în aprilie comenzile destinate evenimentelor de 4 iulie, însă anul trecut multe livrări au fost puse „pe pauză” după ce tarifele SUA au urcat cu 145 de puncte procentuale, în urma taxelor anunțate de Trump de „Liberation Day”. Ulterior, după măsuri de retorsiune ale Chinei, Washingtonul a redus barierele „în câteva săptămâni”, iar artificiile livrate după Ziua Independenței au fost folosite la alte sărbători, inclusiv de Anul Nou, potrivit aceleiași surse. De ce contează: dependență comercială într-un sector dominat de China Miza economică rămâne semnificativă pentru ambele părți, într-o industrie în care China este furnizorul dominant. SUA absorb aproape 40% din exporturile de artificii ale Chinei, iar exporturile chinezești de artificii au reprezentat două treimi din vânzările globale anul trecut, deși valoarea totală a scăzut la 1,14 miliarde dolari (aprox. 5,2 miliarde lei), de la 1,16 miliarde dolari (aprox. 5,3 miliarde lei), conform datelor citate de Reuters de la Observatory of Economic Complexity. În același timp, articolul arată cum volatilitatea tarifară schimbă strategiile companiilor: Liu Fangguo, fondatorul Shengding Fireworks Factory din Pingxiang, spune că a decis să redirecționeze în mare parte exporturile departe de SUA pentru a evita „bătaia de cap” a tarifelor și că, deși afacerea și-a revenit treptat, impactul încă se simte. Vizita lui Trump la Beijing și riscul revenirii tensiunilor Vizita lui Trump la Beijing, programată la mijlocul lui mai, cu câteva săptămâni înainte de marcarea a 250 de ani de la independența SUA, este văzută de unii actori de business ca un posibil factor de stabilizare pe termen scurt. Eric Zheng, președintele American Chamber of Commerce din Shanghai , spune că membrii organizației sunt prudenți privind riscul ca relațiile bilaterale să se deterioreze din nou, dar mulți se așteaptă ca vizita să prelungească un „armistițiu” temporar în disputa comercială. „Dacă vă îndepărtați de China, va fi o pierdere pentru consumatorii americani”, a spus Zheng, adăugând că aceștia își doresc exporturi chinezești „bine făcute și accesibile”, de la artificii la îmbrăcăminte și încălțăminte. „Așa că lăsați-i să facă artificii.” [...]
O instanță comercială din SUA a declarat ilegale tarifele globale temporare de 10% ale lui Trump, dar a blocat aplicarea lor doar pentru trei importatori , menținându-le în vigoare pentru restul companiilor până la soluționarea unui eventual apel, potrivit Reuters . Decizia, luată cu 2 la 1 de Curtea de Comerț Internațional a SUA (New York), vizează tarifele impuse în baza Secțiunii 122 din Legea Comerțului din 1974, pe care instanța le-a considerat nejustificate pentru situația invocată de administrație. Blocarea se aplică doar pentru două firme private – producătorul de jucării Basic Fun! și importatorul de condimente Burlap & Barrel – și pentru statul Washington. Pentru toți ceilalți importatori, tarifele rămân aplicabile în timpul procedurilor de apel și sunt așteptate să expire în iulie. De ce contează: tarifele rămân, iar riscul de litigii și rambursări crește Hotărârea creează un cadru fragmentat: aceeași taxă este considerată ilegală, dar efectul practic este limitat la reclamanți. În consecință, majoritatea importatorilor continuă să plătească tariful de 10% până la expirare, iar miza se mută spre un posibil val de acțiuni în instanță pentru extinderea remedierii și, ulterior, pentru rambursări. Dave Townsend, partener la Dorsey & Whitney (International Trade Group), a spus că decizia „va fi fără îndoială atacată” și că este probabil ca alți importatori să ceară o soluție mai largă, aplicabilă mai multor companii. De ce a respins instanța o blocare generală Curtea a refuzat să emită o ordonanță care să oprească tarifele pentru toți importatorii, respingând cererea unui grup de 24 de state (în principal conduse de democrați) pe motiv că nu au calitate procesuală pentru un astfel de remediu. Instanța a reținut că, în afară de Washington, statele reclamante nu erau importatori care să fi plătit sau să fi putut plăti tarifele din Secțiunea 122; Washington a depus dovezi că a suportat tarife prin Universitatea din Washington, instituție publică de cercetare. Context: Secțiunea 122, după eșecul din instanță al tarifelor anterioare Tarifele temporare au fost introduse după ce Curtea Supremă a SUA a anulat tarifele globale ample impuse în baza unei legi privind urgențele naționale. Secțiunea 122 permite taxe vamale de până la 15% pentru cel mult 150 de zile, pentru a corecta deficite grave ale balanței de plăți sau pentru a preveni o depreciere iminentă a dolarului. Instanța a concluzionat că această bază legală nu se potrivește tipului de deficite comerciale invocate de administrație în ordinul din februarie. Potrivit Reuters, guvernul a argumentat existența unui deficit anual al comerțului cu bunuri de 1,2 trilioane de dolari (aprox. 5,5 trilioane lei) și a unui deficit de cont curent de 4% din PIB. Ce urmează: apel și pivot spre Secțiunea 301 Donald Trump a criticat decizia, atribuind-o „doi judecători radicali de stânga”, și a sugerat că administrația va căuta alte căi. Casa Albă și biroul Reprezentantului SUA pentru Comerț nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, potrivit Reuters. Administrația intenționează să revină la tarife largi invocând Secțiunea 301 din Legea Comerțului din 1974 , care vizează practicile comerciale neloiale și a trecut prin numeroase contestări în instanță. Sunt în derulare trei investigații pe Secțiunea 301, cu termene de finalizare în iulie. Ryan Majerus, fost oficial senior în Departamentul Comerțului, în prezent la King & Spalding, a declarat că administrația va face apel, va continua să colecteze majoritatea tarifelor de 10% până la 24 iulie și că, ulterior, ar putea fi introduse tarife permanente în baza Secțiunii 301; el a adăugat că rambursările pe Secțiunea 122 nu ar fi posibile până când instanțele de apel nu se pronunță. În paralel, avocatul Jeffrey Schwab, care a reprezentat importatorii, a spus că limitarea efectelor hotărârii la reclamanți „ridică multe întrebări” despre cum se va aplica în practică și că alte companii ar putea intenta procese pentru a cere rambursări, în funcție și de decizia guvernului de a ataca hotărârea sau de a lăsa tarifele să expire la termen. [...]
Loviturile SUA asupra unor obiective militare din Iran pun sub presiune încetarea focului și cresc riscul de perturbare a traficului prin Strâmtoarea Hormuz , un punct-cheie pentru transportul maritim, potrivit CNN . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că forțele americane au vizat facilități militare iraniene pe care le consideră responsabile pentru o serie de atacuri „neprovocate” cu rachete, drone și ambarcațiuni mici împotriva navelor de război americane care tranzitau Strâmtoarea Hormuz, în timpul deplasării către Golful Oman. Într-un comunicat, CENTCOM a precizat că SUA au interceptat atacurile și au răspuns cu lovituri „în legitimă apărare” pe 7 mai. Țintele au inclus, conform aceleiași surse, „platforme de lansare pentru rachete și drone, locații de comandă și control, precum și noduri de informații, supraveghere și recunoaștere” (ISR – infrastructură pentru colectarea și procesarea informațiilor din teren). Un oficial american citat de CNN a spus că loviturile au fost efectuate în mai multe locații, inclusiv în Bandar Abbas și Qeshm. CENTCOM a mai afirmat că forțele iraniene au lansat mai multe rachete, drone și ambarcațiuni mici în timp ce distrugătoarele americane USS Truxtun, USS Rafael Peralta și USS Mason traversau pasajul maritim internațional și că „niciun activ american nu a fost lovit”. Reacția Iranului: acuzații de lovire a zonelor civile și „acțiune reciprocă” Un purtător de cuvânt al forțelor armate iraniene a declarat că loviturile aeriene americane au atins zone civile de-a lungul coastelor Insulei Qeshm, Bandar Khamir și Sirik. Acesta a susținut, de asemenea, că SUA ar fi încălcat încetarea focului în vigoare prin țintirea unui petrolier iranian care se îndrepta spre Strâmtoarea Hormuz. Potrivit aceluiași purtător de cuvânt, Iranul a răspuns prin „acțiune reciprocă”, atacând nave militare americane la est de strâmtoare și la sud de portul Chabahar, într-un mesaj video difuzat de presa de stat. Separat, un reportaj al presei de stat iraniene a afirmat că facilități comerciale din zona Bahman Pier, pe Insula Qeshm, ar fi fost vizate într-un schimb de focuri între forțele de securitate iraniene și „inamicul”. Ce spune Washingtonul: încetarea focului „este în vigoare”, dar tensiunile continuă Președintele Donald Trump a avertizat Iranul, într-o postare pe Truth Social, să nu escaladeze și să semneze rapid un acord, amenințând cu lovituri mai dure în viitor dacă acest lucru nu se întâmplă. Într-o convorbire telefonică cu ABC News, Trump a descris loviturile de joi drept un „love tap” și a spus că încetarea focului „merge” și „este în vigoare”. În pofida armistițiului vechi de aproape o lună, SUA și Iranul „au făcut schimb de focuri” în ultimele zile. Șeful Statului Major Interarme al SUA, generalul Dan Caine, a declarat marți, la un briefing de presă, că Iranul a atacat forțele americane de peste 10 ori de la începutul încetării focului, însă niciun incident nu a depășit pragul pentru revenirea la operațiuni de luptă la scară largă. Atât Caine, cât și secretarul Apărării, Pete Hegseth, au spus că forțele americane operează într-o postură defensivă, dar sunt pregătite să răspundă în contextul unui armistițiu fragil. Context operațional: incidentul cu petrolierul iranian din Golful Oman Ultima confruntare vine după ce armata SUA a anunțat că a dezactivat miercuri un petrolier sub pavilion iranian în Golful Oman, trăgând „mai multe rafale” din muniție de pe un avion de vânătoare în cârma navei, după ce aceasta ar fi încercat să navigheze către un port iranian. CENTCOM a precizat atunci că petrolierul M/T Hasna se afla în ape internaționale, în drum spre un port iranian din Golful Oman, când forțele americane au emis „mai multe avertismente”, susținând că nava încălca blocada americană aflată în vigoare. În comunicatul citat de CNN, CENTCOM a mai spus că SUA „nu caută escaladarea”, dar că armata este „pregătită să protejeze forțele americane” pe fondul tensiunilor din zonă. [...]
