Știri
Știri din categoria Externe
Negocierile trilaterale SUA–Rusia–Ucraina de la Abu Dhabi au intrat în prelungiri, după ce prima rundă s-a încheiat în circa patru ore și urmează să fie reluată miercuri, potrivit Mediafax. Pentru mediul economic, semnalul relevant este că discuțiile se mută rapid de la „format” la conținut: măsuri umanitare, dezescaladare și, mai ales, garanții de securitate pe termen lung – elemente care pot influența percepția de risc în regiune.
Serviciul de Informații Externe al Ucrainei a transmis că negocierile vor continua a doua zi, iar secretarul de stat american Marco Rubio a descris discuțiile de marți drept „foarte productive”, cu mențiunea că rămân „multe aspecte de rezolvat”. Rubio a indicat și o posibilă extindere a formatului, afirmând că, în cele din urmă, partenerii europeni ar trebui să fie incluși la masa negocierilor, invocând rolul lor în soluționarea pe termen lung.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, într-o postare pe platforma X, temele abordate de echipa sa în prima zi de negocieri. Potrivit acestuia, întâlnirea trilaterală a fost „constructivă” și „destul de substanțială”, iar discuțiile au vizat:
În paralel, Europa și SUA au convenit să analizeze o nouă arhitectură de securitate pentru continent, care să ofere garanții Ucrainei după război și să reducă riscul unor noi conflicte, potrivit a două declarații „aproape identice” – una a emisarului american Steve Witkoff și cealaltă a Consiliului European.
Din perspectiva impactului, faptul că discuțiile continuă și că agenda include explicit garanții de securitate și reducerea riscului de conflict sugerează că următoarele runde vor testa nu doar disponibilitatea politică, ci și capacitatea părților de a contura mecanisme aplicabile pe termen lung.
Recomandate
Semnalele de flexibilitate privind un posibil schimb de teritorii cresc șansele unui cadru de negociere, dar miza imediată rămâne arhitectura de securitate pentru Ucraina , înaintea discuțiilor mediate de SUA de la Abu Dhabi, potrivit HotNews , care citează declarațiile unui oficial american relatate de Reuters. Negocierile dintre Rusia și Ucraina, programate pentru 10 și 11 noiembrie la Abu Dhabi , sunt prezentate ca un nou efort al administrației Donald Trump de a obține progrese către încheierea conflictului început în 2022. Oficialul american a spus că, deși pozițiile publice rămân ferme, în discuții private există „o oarecare flexibilitate” de ambele părți în privința unui posibil compromis teritorial. Miza operațională a discuțiilor: garanțiile de securitate Potrivit oficialului american citat, un subiect major al negocierilor îl vor reprezenta garanțiile de securitate pentru Ucraina, inclusiv posibilitatea unei formule de apărare „de tipul articolului 5” din Tratatul NATO (clauza de apărare colectivă). În această logică, un acord teritorial ar urma să fie discutat mai degrabă spre final, după ce se conturează un consens pe alte elemente, inclusiv arhitectura de securitate postbelică. Eforturile de mediere ale SUA urmează să fie conduse de emisarii Steve Witkoff și Jared Kushner, iar oficialul a indicat că este posibil ca aceștia să meargă ulterior în Rusia pentru o întâlnire cu Vladimir Putin. Deși a avertizat că negocierile vor dura, oficialul a vorbit despre un „optimism prudent” privind posibilitatea unor progrese. Teritoriul, linia roșie publică și spațiul de compromis „în privat” În plan public, pozițiile rămân incompatibile: Ucraina cere retragerea Rusiei la granița inițială, în timp ce Vladimir Putin urmărește obținerea întregii provincii Donbas (Donețk și Luhansk). Totuși, oficialul american a afirmat că ambele părți arată, în privat, o disponibilitate limitată pentru compromis, inclusiv în ideea unui schimb de teritorii. În paralel, Kremlinul a transmis că Ucraina „este deja o altă țară ” din punct de vedere geografic față de 2022, prin vocea purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, care a invocat „realitatea de pe teren”. Mesajul vine după ce Donald Trump a spus că, la finalul războiului, Ucraina „va avea o altă formă” decât în 2022. Context: UE, anexările și condițiile politice ale Kievului Rusia insistă de ani de zile asupra recunoașterii internaționale a celor cinci teritorii anexate: Crimeea, Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie. Moscova consideră Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie parte a teritoriului său în granițele administrative din 1991, deși nu controlează complet aceste regiuni. În același timp, Kremlinul a exclus „vehement” participarea UE la negocieri, însă ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot a spus că Europa va fi „bine reprezentată” la discuțiile din capitala Emiratelor Arabe Unite. Dinspre Kiev, președintele Volodimir Zelenski a anunțat în octombrie că Ucraina este deschisă să discute problema teritorială doar într-o întâlnire între președinții Rusiei și Ucrainei, menținând totodată poziția de principiu că nu este dispusă să cedeze teritorii. [...]
Rusia respinge ideea unei încetări a focului propuse de Europa, iar UE rămâne în afara mesei de negocieri la discuțiile din Abu Dhabi despre încheierea războiului din Ucraina, potrivit Bild . Mesajul a fost transmis public de ministrul rus de externe Serghei Lavrov , care a ironizat prezența delegațiilor europene în Emirate, deși acestea nu participă direct la negocieri. Lavrov a declarat, într-o conferință de presă la Moscova, că SUA, Rusia și Ucraina negociază „de dimineață” la Abu Dhabi, în timp ce Europa „nu este implicată direct”, deși a trimis reprezentanți. În relatarea publicației, Lavrov a comentat sarcastic deplasarea europenilor: „În privința participării europenilor: ei bine, au zburat la Abu Dhabi, să stea acolo în hotel.” Formatul de negocieri: SUA–Rusia–Ucraina, Europa doar „pe margine” Potrivit lui Lavrov, partea rusă ar fi fost informată de reprezentanții americani că negociatorii SUA intenționau să se coordoneze cu europenii înaintea discuțiilor trilaterale. Ministrul rus a ironizat această idee, susținând că ar fi făcut-o „aparent” pentru a se „molipsi” de „spiritul lor viu” și de „aspirația către o pace durabilă”. În același timp, a spus că Moscova consideră formatul drept „puțin promițător”, dar că nu se va amesteca. În același context, Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, a afirmat că partenerii europeni vor fi, deocamdată, doar informați „la margine”, conform articolului. Miza pentru Europa: sprijin major pentru Ucraina, fără loc la masă Materialul notează că, după ce SUA și-au redus substanțial ajutoarele pentru Ucraina sub Donald Trump, Europa a rămas „de departe” cel mai mare susținător politic, militar și financiar al Kievului, în special Germania. Totuși, deși la Abu Dhabi au fost trimiși reprezentanți ai guvernului german, ai Marii Britanii, Franței și Italiei, precum și ai UE și NATO, aceștia nu au dreptul să participe la negocieri. Poziția Rusiei: refuz explicit al unei încetări a focului Înaintea discuțiilor, Lavrov a transmis că Rusia nu va accepta propunerea europeană privind o încetare a focului. El a motivat că o pauză a luptelor ar oferi Ucrainei doar o „pauză de respiro”. Textul din sursă este întrerupt (fragment „trunchiat”), astfel că nu sunt disponibile în acest input detalii suplimentare despre conținutul complet al negocierilor sau despre eventuale concluzii ale întâlnirii. [...]
Kremlinul ridică miza negocierilor de pace, sugerând că frontierele Ucrainei sunt deja schimbate , pe fondul declarațiilor lui Donald Trump despre o „formă puțin diferită” a țării la finalul războiului, potrivit HotNews . Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a afirmat că „realitatea de pe teren” ar face ca Ucraina să fie „deja o altă țară” din punct de vedere geografic față de 2022. Declarația vine ca răspuns la comentariile lui Trump, care a spus că, odată încheiat războiul, teritoriul Ucrainei „va avea o altă formă” decât la începutul invaziei ruse. „Din punct de vedere geografic, Ucraina este deja o altă țară. Realitatea de pe teren este evidentă. Cred că nimeni nu poate nega aceasta.” Context: negocieri Rusia–Ucraina, mediate de SUA, la Abu Dhabi Declarațiile lui Trump au fost făcute publice cu o zi înainte de negocierile dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programate pentru 10 și 11 noiembrie la Abu Dhabi. În interviul acordat emisiunii „60 minutes” de la CBS News, Trump a spus că se așteaptă la un acord de pace și a respins ideea că Vladimir Putin ar prelungi deliberat negocierile. Trump a evitat să spună dacă are mai multă încredere în Putin sau în președintele ucrainean Volodimir Zelenski, afirmând că are relații bune cu ambii. Totodată, a susținut că războiul se va termina „datorită” lui. „Cred că acest război se va termina și se va termina curând. Și singurul motiv pentru care se va termina este datorită mie.” Miza teritorială: poziții incompatibile Potrivit informațiilor citate de HotNews din agențiile EFE și Agerpres , Rusia insistă de ani de zile asupra recunoașterii internaționale a cinci teritorii anexate: Crimeea (anexată după referendumul organizat de Moscova în 2014); Donețk; Luhansk; Herson; Zaporojie. Moscova consideră cele patru regiuni din est și sud drept parte a teritoriului său în granițele administrative din 1991 și spune că această recunoaștere este inclusă în Constituția Rusiei, deși armata rusă nu controlează complet aceste teritorii. De cealaltă parte, Zelenski a anunțat în octombrie că Ucraina este deschisă să discute problema teritorială doar într-o întâlnire directă între președinții Rusiei și Ucrainei, în condițiile în care, „în principiu”, Kievul nu este dispus să cedeze teritorii. Europa, pe margine: Rusia exclude UE, Franța spune că va fi reprezentată Kremlinul a exclus „vehement” participarea Uniunii Europene la negocierile de pace. În replică, șeful diplomației franceze, Jean-Noël Barrot, a declarat că Europa va fi „bine reprezentată” la discuțiile de la Abu Dhabi. În acest context, mesajul Moscovei despre „realitatea de pe teren” indică faptul că tema teritoriilor rămâne punctul central și cel mai dificil al negocierilor, în timp ce părțile rămân „profund divizate” atât asupra concesiilor teritoriale, cât și asupra garanțiilor de securitate după un eventual armistițiu. [...]
Rusia și Ucraina iau în calcul „flexibilitate” la teritorii , semnal care poate debloca negocierile privind garanțiile de securitate și, implicit, arhitectura postbelică – elemente cu efect direct asupra riscului geopolitic din regiune, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Un oficial american a spus că reprezentanți ai ambelor părți au transmis în discuții private, înaintea negocierilor de la Abu Dhabi , că sunt dispuși să arate „o anumită flexibilitate” în privința unui posibil schimb de teritorii, deși public Kievul și Moscova își mențin poziții dure pe tema teritorială. Oficial, Ucraina urmărește revenirea la granițele de dinainte de război, iar Kremlinul revendică întregul Donbas. Ce se negociază la Abu Dhabi și de ce contează ordinea subiectelor În perioada 10–11 noiembrie sunt programate, la Abu Dhabi, primele negocieri din februarie în format SUA–Ucraina–Rusia, cu obiectivul declarat de a pune capăt războiului. Potrivit sursei citate de Reuters, tema centrală este setul de garanții de securitate pentru Ucraina, inclusiv protecția pe modelul articolului 5 din Statutul NATO (clauza de apărare colectivă). Același oficial a indicat că o înțelegere privind teritoriile ar putea fi posibilă abia spre finalul negocierilor, după ce ar fi convenite alte puncte, inclusiv arhitectura de securitate din perioada postbelică. Presiunea pe teren și condițiile puse în discuție În material este menționat că Financial Times a scris anterior că Vladimir Putin ar fi cerut predarea părții din Donbas care nu este ocupată ca o condiție prealabilă pentru încetarea focului. Potrivit uneia dintre sursele ziarului, Putin ar aștepta concesii teritoriale suplimentare în cadrul acordului final, care ar include și înțelegeri cu NATO privind garanțiile de securitate. În paralel, președintele rus ar urmări intensificarea bombardamentelor asupra orașelor și infrastructurii ucrainene pentru a-și recâștiga avantajul la masa negocierilor, mai notează articolul. Semnalul politic de la Washington Cu o zi înainte, președintele Donald Trump a declarat că Moscova și Kievul sunt aproape de un acord de pace, dar a sugerat că granițele Ucrainei s-ar putea modifica după încheierea războiului. În acest stadiu, informațiile despre „flexibilitatea” privind teritoriile sunt prezentate ca rezultate ale unor discuții private, iar conturul unui compromis rămâne condiționat de evoluția negocierilor și de pachetul de garanții de securitate care ar putea fi acceptat de părți. [...]
Ucraina a început la Abu Dhabi coordonarea cu SUA și aliații europeni înaintea unor discuții trilaterale cu Rusia , într-un demers menit să alinieze pozițiile și pașii următori ai partenerilor, potrivit Kyiv Post . Întâlnirea de deschidere a avut loc înaintea formatului planificat Ucraina–SUA–Rusia, iar șeful delegației ucrainene, Rustem Umerov (șeful serviciului de informații externe al Ucrainei), a precizat că aceste consultări sunt etapa inițială a misiunii la Abu Dhabi. Declarația sa nu indică faptul că discuțiile trilaterale cu Rusia ar fi început deja. Cine participă și ce urmărește Kievul La consultările inițiale au luat parte reprezentanți ai Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, NATO și Comisiei Europene, conform lui Umerov. De asemenea, erau așteptați să participe trimișii președintelui SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner. Delegația Ucrainei îi include, între alții, pe: Kyrylo Budanov, șeful administrației prezidențiale; Davyd Arakhamia, liderul fracțiunii parlamentare „Servitorul Poporului”; Sergiy Kyslytsya, prim-adjunct al șefului administrației prezidențiale; Vadym Skibitskyi, adjunct al șefului informațiilor militare (HUR). Umerov a spus că prioritățile Ucrainei sunt oprirea luptelor și obținerea unor garanții de securitate „fiabile” pentru perioada postbelică, alături de redresarea economică și dezvoltarea ulterioară. Miza: o poziție comună înaintea formatului cu Rusia Pe lângă securitate și economie, delegația ucraineană intenționează să acorde o atenție specială problemelor umanitare, fără a detalia ce măsuri ar urma să fie discutate. „Lucrăm pentru a face cât mai mult progres posibil pe aceste teme și pentru a apropia pacea”, a declarat Umerov, citat de publicație. [...]
Ucraina condiționează un „salt” diplomatic de o întâlnire Zelenski–Putin, sugerând că negocierile trilaterale din Abu Dhabi ar putea rămâne limitate fără un contact direct la vârf , potrivit Kyiv Post , care îl citează pe ambasadorul Ucrainei la ONU, Andrii Melnyk . Melnyk a declarat luni, 9 noiembrie, la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU la New York, că președintele Volodîmîr Zelenski este gata să se întâlnească cu Vladimir Putin oriunde în lume, cu excepția Moscovei – inclusiv în Florida, în marja summitului G20 din decembrie, „sau chiar în Antarctica”. Declarațiile au fost relatate de Interfax-Ukraine. Miza: negocierile din Abu Dhabi și limita lor fără o întâlnire directă Diplomatul ucrainean a spus că negocierile trilaterale Ucraina–SUA–Rusia programate la Abu Dhabi, marți și miercuri, „ar putea produce rezultate”, însă a avertizat că un progres politic major ar fi dificil fără o întâlnire directă între cei doi președinți. În același timp, Melnyk a acuzat Rusia că încearcă să submineze eforturile diplomatice, în timp ce Ucraina „rămâne angajată” în căutarea păcii. Argumentul Kievului: Rusia „avansează”, dar ar pierde teren net Melnyk a susținut că Putin urmărește în continuare să „frângă voința” Ucrainei și să forțeze capitularea, dar a afirmat că forțele ruse pierd teritoriu pentru a doua lună consecutiv. El a invocat cifre atribuite Institute for the Study of War (ISW) , potrivit cărora trupele ruse au capturat 139 km² de teritoriu ucrainean în octombrie, dar au pierdut controlul asupra a 167 km², ceea ce ar însemna o pierdere netă de 28 km². Presiunea pe aliați: cerere de sisteme de apărare antiaeriană și rachete Patriot În intervenția sa, Melnyk a cerut aliaților europeni și tuturor statelor membre ONU să transfere „imediat” către Ucraina sistemele de apărare antiaeriană disponibile, cu accent pe rachetele interceptoare Patriot. El a descris atacurile rusești drept o „ploaie apocaliptică de rachete” și a criticat păstrarea acestor sisteme „în depozit” în timp ce civilii sunt uciși zilnic. Context: Zelenski a indicat anterior Turcia ca posibil loc de întâlnire Anterior, Zelenski a spus că este pregătit să se întâlnească cu Putin în Turcia și și-a exprimat speranța că președintele turc Recep Tayyip Erdoğan ar putea ajuta la organizarea discuțiilor, într-o declarație pentru CNN Türk, menționată de aceeași sursă. Zelenski a mai spus că o întâlnire față în față ar trebui să vizeze un armistițiu pe linia frontului, mecanisme de monitorizare, garanții de securitate și reconstrucția postbelică, dar a exclus acceptarea cererilor Rusiei privind Donbasul sau recunoașterea Crimeei ca teritoriu rusesc, invocând Constituția Ucrainei. [...]
