Știri
Știri din categoria Externe

Negocierile de pace Ucraina-Rusia se reiau la Abu Dhabi, în pofida intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene, potrivit i24NEWS. Reluarea discuțiilor are loc după un nou val de lovituri aeriene care a afectat alimentarea cu energie și încălzirea în mai multe regiuni ale Ucrainei.
Contextul imediat al rundei din Emiratele Arabe Unite este un atac nocturn descris drept cel mai amplu din acest an: Rusia a lansat 71 de rachete și 450 de drone asupra orașelor ucrainene, vizând facilități energetice din cel puțin opt regiuni și lăsând sute de mii de oameni fără încălzire, în condiții de ger sever (până la minus 25 de grade Celsius). Bombardamentul a pus capăt unei scurte încetări a focului asupra infrastructurii energetice, intermediată de SUA și aflată în vigoare dinspre finalul lunii ianuarie.
În paralel cu pregătirea noii runde de negocieri, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a ajuns la Kiev pe 3 februarie pentru o vizită de două zile, unde a vorbit în parlamentul ucrainean și a vizitat infrastructură afectată de atacuri. În discursul său, Rutte a spus că „discuțiile directe sunt în desfășurare și acesta este un progres important”, însă a adăugat că atacurile rusești „nu semnalează seriozitate” în privința păcii.
Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a acuzat Rusia că ar fi folosit încetarea focului pe energie pentru a-și pregăti stocuri și apoi a lovi, susținând că, pentru Moscova, „terorizarea oamenilor în cele mai reci zile ale iernii” are prioritate în fața diplomației. În același timp, mesajul transmis de la Kiev a fost că negocierile din Abu Dhabi se desfășoară sub presiunea directă a escaladării militare.
Runda a doua a discuțiilor, intermediată de Statele Unite, începe miercuri la Abu Dhabi. Faptul că întâlnirea are loc imediat după atacuri asupra infrastructurii energetice ridică miza politică a negocierilor: pe de o parte, există un canal de dialog deschis; pe de altă parte, loviturile asupra sistemului energetic subminează premisele unei dezescaladări și complică orice discuție despre garanții și pași concreți de implementare.
În plan practic, vizita lui Rutte a fost folosită și pentru a relansa apelul către aliați de a accelera livrările de apărare antiaeriană, inclusiv prin utilizarea stocurilor existente, iar NATO a indicat că urmează o reuniune în format Ramstein pentru a grăbi aceste livrări. Pentru negocierile din Abu Dhabi, acest fundal militar și energetic rămâne esențial: capacitatea Ucrainei de a-și proteja infrastructura și populația influențează atât poziția de negociere, cât și costurile economice ale continuării războiului.
Recomandate

Negociatorii Ucrainei și ai SUA au reluat sâmbătă, în Florida, discuțiile despre încheierea războiului , iar întâlnirile vor continua duminică, potrivit Reuters . Runda are loc în contextul eforturilor mediate de Washington pentru a avansa către un acord de pace în conflictul început odată cu invazia pe scară largă a Rusiei în februarie 2022. La discuțiile de sâmbătă nu au participat reprezentanți ruși. Șeful delegației ucrainene, Rustem Umerov, a transmis pe rețeaua X că echipele au continuat să abordeze „problemele-cheie” și pașii următori din procesul de negociere, cu accent pe „alinierea abordărilor” pentru a obține rezultate practice. Casa Albă a descris întâlnirea drept „constructivă”, precizând că discuțiile s-au concentrat pe reducerea diferențelor și pe soluționarea punctelor rămase, pentru a se ajunge mai aproape de un acord de pace cuprinzător. Potrivit Reuters, echipa americană este condusă de emisarul special Steve Witkoff și de Jared Kushner, ginerele președintelui Donald Trump. „Este important pentru noi toți în lume ca diplomația să continue și să încercăm să punem capăt acestui război.... Nimeni nu vrea acest război”, a spus președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski, în mesajul său video de seară. Zelenski a mai afirmat că miza principală este evaluarea disponibilității Rusiei de a avansa către o încheiere reală a războiului și dacă este pregătită să o facă „cinstit și decent”. El a declarat, de asemenea, că vor urma discuții duminică, iar vineri le-a spus jurnaliștilor că grupurile de lucru americano-ucrainene vor aborda documente bilaterale și vor discuta un acord amplu privind dronele. Reuters mai notează că Ucraina lucrează, în paralel, la finalizarea unor acorduri cu opt țări din Orientul Mijlociu, pentru a valorifica experiența acumulată în apărarea împotriva atacurilor cu drone rusești, pe fondul escaladării războiului SUA-Israel cu Iran, potrivit unei surse familiarizate cu subiectul. În planul negocierilor cu Rusia, disputa majoră rămâne teritoriul: Moscova cere ca Ucraina să cedeze integral Donbasul, inclusiv zone pe care forțele ruse nu le-au ocupat, cerere respinsă de Kiev. [...]

Japonia ar putea lua în calcul deminarea Strâmtorii Hormuz dacă se ajunge la o încetare completă a focului în războiul SUA-Israel cu Iranul, a declarat duminică ministrul de Externe Toshimitsu Motegi, potrivit Reuters . Strâmtoarea este un punct-cheie pentru aprovizionarea globală cu petrol, prin ea trecând aproximativ o cincime din transporturile mondiale de țiței. Motegi a spus, într-o emisiune la Fuji TV, că o astfel de opțiune ar apărea doar într-un scenariu condiționat de încetarea focului și de existența minelor navale care blochează navigația. „Dacă ar exista o încetare completă a focului, ipotetic vorbind, atunci lucruri precum deminarea ar putea intra în discuție”, a declarat Motegi. „Este pur ipotetic, dar dacă s-ar stabili o încetare a focului și minele navale ar crea un obstacol, atunci cred că ar fi ceva de luat în considerare.” Contextul este complicat de limitele impuse Japoniei de constituția sa pacifistă de după război. Totuși, legislația de securitate adoptată în 2015 permite utilizarea Forțelor de Autoapărare în afara țării dacă un atac, inclusiv asupra unui partener apropiat, amenință supraviețuirea Japoniei și nu există alte mijloace pentru a răspunde. Ministrul a mai precizat că Tokyo nu are, în acest moment, planuri imediate de a căuta aranjamente care să permită trecerea prin Strâmtoarea Hormuz pentru nave japoneze blocate, dar a insistat asupra importanței creării condițiilor pentru ca toate navele să poată naviga prin acest culoar îngust. În paralel, ministrul iranian de Externe Abbas Araqchi a declarat vineri agenției Kyodo că a discutat cu Motegi despre posibilitatea de a permite trecerea navelor cu legături japoneze. Miza economică pentru Japonia este ridicată: circa 90% din importurile sale de petrol tranzitează strâmtoarea, pe care Teheranul a închis-o în mare parte pe durata războiului, ajuns în a patra săptămână. Creșterea prețurilor globale la petrol a determinat Japonia și alte țări să elibereze petrol din rezerve, în timp ce președintele SUA, Donald Trump, i-a cerut joi premierului japonez Sanae Takaichi să „facă un pas înainte”, în contextul presiunilor asupra aliaților pentru a trimite nave de război care să ajute la redeschiderea rutei; Takaichi a spus ulterior că l-a informat pe Trump ce sprijin poate și ce nu poate oferi Japonia, în limitele legilor sale. [...]

Benyamin Netanyahu spune că Israelul va continua să lovească Iranul „pe toate fronturile” , după atacurile cu rachete iraniene asupra a două orașe din sudul Israelului, soldate cu aproximativ 100 de răniți, relatează News.ro . Declarația premierului israelian a fost făcută sâmbătă seara, într-un comunicat transmis de serviciile sale, pe fondul escaladării confruntărilor dintre cele două state. Netanyahu a descris momentul drept unul critic pentru securitatea țării și a reiterat intenția de a continua operațiunile militare. „Este o seară foarte dificilă în lupta pentru viitorul nostru. Suntem hotărâți să continuăm să lovim dușmanii noștri pe toate fronturile.” Duminică dimineață, armata israeliană a anunțat că desfășoară lovituri aeriene în centrul Teheranului, la o zi după atacurile iraniene din sudul Israelului. Potrivit comunicatului militar, operațiunile vizează „regimul terorist iranian” „în inima Teheranului”. Iranul a atacat sâmbătă orașele Dimona și Arad , rănind aproximativ 100 de persoane, inclusiv doi băieți de 5 și 12 ani. Conform informațiilor din aceeași sursă, atacurile au produs pagube importante la mai multe clădiri, iar puterea exploziei ar indica folosirea unui focos convențional încărcat cu sute de kilograme de exploziv. [...]

Tel Aviv a fost lovit din nou într-un nou val de atacuri iraniene pe fondul escaladării conflictului dintre Iran și Israel. Autoritățile medicale au transmis că majoritatea răniților au suferit leziuni ușoare, însă un bărbat a fost rănit mai grav în urma exploziei. Conform armatei israeliene și serviciilor de salvare, racheta ar fi avut un focos cu muniții dispersate (cluster), care împrăștie submuniții pe o arie mai largă. Acestea ar fi căzut în mai multe locuri din zona Tel Aviv, provocând pagube la clădiri și pe străzi. În timpul atacului, sirenele de raid aerian au sunat în Tel Aviv și în alte orașe din centrul Israelului, iar sistemele de apărare antirachetă au încercat să intercepteze proiectilele lansate din Iran. Lovitura este prezentată ca parte a unui nou val de atacuri iraniene asupra Israelului, după ce rachete au lovit anterior orașele Dimona și Arad din sudul țării. Echipele de intervenție au fost trimise în mai multe puncte din zona metropolitană Tel Aviv, unde au căzut fragmente ale rachetei și submunițiile dispersate. [...]

Un parlamentar iranian spune că Teheranul cere o taxă de 2 milioane de dolari navelor care tranzitează Strâmtoarea Ormuz, relatează Antena 3 CNN , citând BBC. Declarația vine pe fondul tensiunilor din Golf și al presiunii asupra transportului maritim într-un punct-cheie pentru exporturile de energie. Potrivit postului public iranian, Alaeddin Boroujerdi a afirmat că Iranul a impus în strâmtoare „un nou regim de guvernare” și a justificat măsura prin costurile conflictului. „Războiul are costuri.” În același context, Donald Trump ar fi dat Iranului un ultimatum de 48 de ore pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz și, în caz contrar, a amenințat că va distruge centralele energetice iraniene. Până acum, Iranul a amenințat că va răspunde prin atacuri asupra infrastructurii energetice din Golf care are legătură cu Statele Unite, mai notează materialul. Autoritățile iraniene au susținut, totodată, că navele care traversează Strâmtoarea Ormuz și nu au legături cu „inamici” ar putea trece în siguranță dacă își coordonează trecerea cu Iranul. Pentru Teheran, renunțarea la o blocadă de facto ar însemna pierderea principalului instrument de presiune în conflict, în timp ce o eventuală lovire a centralelor electrice ar putea avea consecințe „devastatoare” pentru Iran, potrivit relatării. În plan regional, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a declarat că state din Golf au contactat Iranul pentru a căuta o soluție, iar Omanul s-a evidențiat prin apeluri la diplomație. Miza pentru economiile din Golf rămâne ridicată, în condițiile în care dependența de energie este majoră, iar reacția lor ar putea influența evoluția războiului, mai arată articolul. [...]

Londra se delimitează de ultimatumul lui Donald Trump către Iran , potrivit HotNews.ro , după ce președintele SUA a amenințat Teheranul cu distrugerea centralelor electrice dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă în 48 de ore, relatează Reuters. Ministrul britanic Steve Reed a spus, într-un interviu pentru Sky News, că Trump „vorbește în nume propriu” atunci când formulează astfel de amenințări și a fost întrebat direct care este poziția Marii Britanii față de ultimatumul lansat de liderul de la Casa Albă. „Președintele SUA este perfect capabil să vorbească în nume propriu și să își susțină declarațiile”, a răspuns oficialul britanic. Reed a adăugat că Regatul Unit nu intenționează să fie implicat într-un conflict, dar își va apăra interesele în regiune și va lucra cu aliații pentru reducerea tensiunilor. „Nu vom fi atrași în război, dar ne vom proteja propriile interese în regiune. Vom lucra împreună cu aliații noștri pentru a detensiona situația”, a declarat ministrul din cabinetul britanic. Într-un alt interviu, acordat BBC, Reed a contestat afirmațiile potrivit cărora Iranul ar avea intenția sau capacitatea de a ataca Europa cu rachete balistice. Declarațiile vin după ce, sâmbătă, Forțele de Apărare ale Israelului au transmis pe rețelele sociale că Iranul dispune de rachete „care pot ajunge la Londra, Paris sau Berlin”, însă ministrul britanic a susținut că nu există evaluări care să confirme acest lucru. Ultimatumul lui Trump, formulat sâmbătă seară, vizează redeschiderea completă a rutei maritime prin care tranzitează aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale lichefiate la nivel global. Trump a scris pe Truth Social că, în lipsa redeschiderii Strâmtorii Ormuz în 48 de ore, SUA vor lovi infrastructura energetică iraniană , precizând că mesajul a fost publicat la 23:44 GMT pe 21 martie, ceea ce fixează termenul-limită la 23:44 GMT pe 23 martie (01:44, ora României, pe 24 martie). Armata iraniană a reacționat duminică, avertizând că va viza infrastructura energetică și stațiile de desalinizare din regiune dacă SUA își pun în aplicare amenințarea privind distrugerea centralelor electrice ale Iranului. [...]