Știri
Știri din categoria Externe
Negocierile de pace Ucraina-Rusia se reiau la Abu Dhabi, în pofida intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene, potrivit i24NEWS. Reluarea discuțiilor are loc după un nou val de lovituri aeriene care a afectat alimentarea cu energie și încălzirea în mai multe regiuni ale Ucrainei.
Contextul imediat al rundei din Emiratele Arabe Unite este un atac nocturn descris drept cel mai amplu din acest an: Rusia a lansat 71 de rachete și 450 de drone asupra orașelor ucrainene, vizând facilități energetice din cel puțin opt regiuni și lăsând sute de mii de oameni fără încălzire, în condiții de ger sever (până la minus 25 de grade Celsius). Bombardamentul a pus capăt unei scurte încetări a focului asupra infrastructurii energetice, intermediată de SUA și aflată în vigoare dinspre finalul lunii ianuarie.
În paralel cu pregătirea noii runde de negocieri, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a ajuns la Kiev pe 3 februarie pentru o vizită de două zile, unde a vorbit în parlamentul ucrainean și a vizitat infrastructură afectată de atacuri. În discursul său, Rutte a spus că „discuțiile directe sunt în desfășurare și acesta este un progres important”, însă a adăugat că atacurile rusești „nu semnalează seriozitate” în privința păcii.
Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a acuzat Rusia că ar fi folosit încetarea focului pe energie pentru a-și pregăti stocuri și apoi a lovi, susținând că, pentru Moscova, „terorizarea oamenilor în cele mai reci zile ale iernii” are prioritate în fața diplomației. În același timp, mesajul transmis de la Kiev a fost că negocierile din Abu Dhabi se desfășoară sub presiunea directă a escaladării militare.
Runda a doua a discuțiilor, intermediată de Statele Unite, începe miercuri la Abu Dhabi. Faptul că întâlnirea are loc imediat după atacuri asupra infrastructurii energetice ridică miza politică a negocierilor: pe de o parte, există un canal de dialog deschis; pe de altă parte, loviturile asupra sistemului energetic subminează premisele unei dezescaladări și complică orice discuție despre garanții și pași concreți de implementare.
În plan practic, vizita lui Rutte a fost folosită și pentru a relansa apelul către aliați de a accelera livrările de apărare antiaeriană, inclusiv prin utilizarea stocurilor existente, iar NATO a indicat că urmează o reuniune în format Ramstein pentru a grăbi aceste livrări. Pentru negocierile din Abu Dhabi, acest fundal militar și energetic rămâne esențial: capacitatea Ucrainei de a-și proteja infrastructura și populația influențează atât poziția de negociere, cât și costurile economice ale continuării războiului.
Recomandate
Armistițiul unilateral anunțat de Rusia a intrat în vigoare la miezul nopții de 8 mai și este programat să dureze până pe 10 mai , potrivit Meduza . Miza imediată este una operațională: Moscova condiționează încetarea focului de comportamentul Ucrainei și leagă explicit perioada de 9 Mai de amenințări cu escaladarea. Ministerul rus al Apărării a susținut anterior că, odată cu începerea armistițiului, trupele ruse vor opri luptele pe linia frontului și loviturile în adâncimea teritoriului ucrainean. În același timp, Moscova a cerut Kievului să urmeze „armistițiul anunțat”, însă în Ucraina nu a existat un răspuns la acest apel, notează publicația. Amenințări de „răspuns adecvat” și referire directă la 9 Mai Potrivit relatării, Ministerul rus al Apărării a avertizat că, dacă armistițiul este încălcat pe front sau dacă Ucraina încearcă să lovească teritorii rusești, forțele ruse vor da un „răspuns adecvat”. În plus, instituția a transmis că, în cazul unor încercări ale părții ucrainene de a perturba celebrarea zilei de 9 Mai la Moscova, armata rusă ar urma să lanseze „un atac masiv cu rachete asupra centrului Kievului”. Context: încercări paralele de „încetare a focului”, fără coordonare Rusia și Ucraina au anunțat pe 4 mai intenții de încetare temporară a focului, dar fără să își coordoneze deciziile. Ministerul rus al Apărării a spus că va declara armistițiu pentru două zile, 8 și 9 mai, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, în replică, că Ucraina introduce un „regim de tăcere” mai devreme, de la miezul nopții de 6 mai. Meduza precizează că luptele nu s-au oprit, iar Ucraina a acuzat Rusia că a încălcat „regimul de tăcere”, deși Moscova nu promisese că îl va respecta (la fel cum nici Kievul nu promisese că va respecta armistițiul rusesc). Ce urmează Din informațiile disponibile în material, armistițiul este programat să rămână în vigoare până pe 10 mai, însă cadrul este unul fragil: încetarea focului nu a fost convenită bilateral, iar mesajele publice includ condiționări și amenințări explicite privind reacții militare. [...]
România își menține prezența operațională în poliția aeriană NATO din Baltica , într-un context de tensiune sporită după ce Rusia a acuzat Letonia că ar fi fost implicată indirect într-un atac cu drone asupra regiunii Sankt Petersburg, potrivit Antena 3 . Ministerul rus al Apărării susține, citat de The Moscow Times , că drone ucrainene ar fi încercat să atace venind dinspre spațiul aerian leton. În acest context, NATO ar fi ridicat două avioane F-16 și două Rafale, iar România, Portugalia și Franța asigură în prezent poliția aeriană a Alianței în zona baltică. Ce înseamnă, concret, misiunea României în Baltica Conform informațiilor din articol, România participă cu avioane F-16 la misiunile de poliție aeriană NATO (misiuni de supraveghere și reacție rapidă pentru protejarea spațiului aerian aliat) din: baza Siauliai (Lituania), unde România operează F-16, iar Franța operează avioane Rafale; baza Amari (Estonia), unde Portugalia asigură, de asemenea, poliție aeriană cu F-16. Forțele Aeriene Române au publicat joi o înregistrare video cu două F-16 și un Rafale, însoțită de mesajul „Misiunea continuă”. „Fiecare decolare înseamnă vigilență. Fiecare misiune înseamnă încredere. Permanent la datorie, piloții și echipele tehnice, ale detașamentului ”Carpathian Vipers” asigură protecția spațiului aerian aliat, demonstrând profesionalism, reacție rapidă și interoperabilitate alături de partenerii internaționali. Fiecare decolare transmite un mesaj clar: cerul NATO rămâne sigur”, se arată într-o postare publicată pe contul de Facebook al Forțelor Aeriene Române. Ce susține Rusia despre incidentul cu drone Potrivit ministerului rus al Apărării, unitățile de cercetare ruse ar fi detectat dimineața „un grup de 6 drone” în spațiul aerian leton, „alături de două avioane de vânătoare Rafale și două F-16”. Aceeași sursă afirmă că: cinci dintre cele șase drone „au dispărut de pe radar” lângă orașul Rezekne, în estul Letoniei; a șasea dronă ar fi fost doborâtă de antiaeriana rusă lângă satul Lihacevo, în apropiere de Pskov. Rusia mai susține că drona doborâtă ar fi fost fabricată în Ucraina și că „a atacat din spațiul aerian al Letoniei”. „Vorbim despre o tentativă de atac terorist asupra infrastructurii civile”, a precizat ministerul rus al Apărării. Reacții și acuzații mai vechi în regiune Articolul notează că autoritățile letone au raportat că, în noaptea de 7 spre 8 mai, două drone venite dinspre Rusia au căzut pe teritoriul Letoniei. În aprilie, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, și consilierul prezidențial Nikolai Patrrușev au acuzat țările baltice și Finlanda că ar fi pus la dispoziție spațiul aerian pentru drone ucrainene folosite în atacuri asupra teritoriului rus, inclusiv asupra unor obiective descrise de partea rusă drept „infrastructură maritimă non-militară și flota comercială”, precum porturile Primorsk și Ust-Luga din regiunea Leningrad. [...]
Armistițiul unilateral anunțat de Rusia nu a redus presiunea operațională asupra apărării aeriene din jurul Moscovei , după ce primarul Serghei Sobianin a raportat distrugerea a 20 de drone care se îndreptau spre capitală de la intrarea în vigoare a încetării focului la ora 00:00, potrivit Mediafax . Sobianin a transmis pe rețeaua de socializare rusească Max că „trei drone care se îndreptau spre Moscova au fost distruse de forțele de apărare aeriană ale Ministerului Apărării”, iar ulterior a actualizat bilanțul la un total de 20 de drone doborâte pe parcursul nopții. Informația este relatată de Le Figaro, conform mesajului citat. De ce contează: armistițiul nu oprește riscul de securitate în jurul capitalei Atacurile au avut loc înainte de 9 mai, Ziua Victoriei , cea mai importantă sărbătoare laică din Rusia, când au loc evenimente oficiale care concentrează măsuri de securitate și resurse logistice. Autoritățile ruse au declarat un armistițiu unilateral în Ucraina pentru vineri și sâmbătă, în contextul acestor comemorări. Context: acuzații reciproce privind încălcarea încetării focului Pe de altă parte, Ucraina a acuzat Rusia că a încălcat armistițiul propus de Kiev, invocând „zeci de ofensive terestre, lovituri aeriene și atacuri cu drone”. Președintele Volodimir Zelenski a descris situația drept o „respingere evidentă” a păcii din partea Moscovei, conform informațiilor din material. [...]
UE își pregătește o poziție comună pentru eventuale negocieri cu Rusia , pe fondul temerilor că procesul de pace condus de SUA lasă blocul comunitar în afara deciziilor, potrivit Mediafax . Președintele Consiliului European, António Costa , spune că există un „potențial” pentru discuții cu Vladimir Putin, dar recunoaște că, deocamdată, nu există semnale din partea Kremlinului că ar fi dispus la negocieri serioase. Costa afirmă că discută cu cei 27 de lideri naționali ai UE pentru a stabili „cum ne putem organiza cel mai bine” și ce ar fi necesar pentru a putea discuta eficient cu Rusia „când va veni momentul potrivit”. „Discut cu cei 27 de lideri naționali ai UE pentru a vedea cum ne putem organiza cel mai bine și pentru a identifica ce avem nevoie pentru a discuta eficient cu Rusia atunci când va veni momentul potrivit pentru asta”, a declarat Costa. Miza: UE vrea să evite marginalizarea în negocierile de pace Contextul este frustrarea tot mai mare în capitalele europene față de negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina conduse de președintele american Donald Trump, în condițiile în care mulți lideri europeni se tem că discuțiile SUA–Rusia–Ucraina au înregistrat puține progrese și au lăsat UE într-o poziție secundară. În același timp, politica de lungă durată a UE rămâne ca nicio discuție sau decizie privind Ucraina să nu fie luată fără implicarea Kievului. Costa spune că blocul european ar avea susținerea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski pentru a fi pregătit să contribuie la negocieri, informație atribuită de Mediafax publicației Financial Times . Fără semnale de la Kremlin și fără intenția de a „perturba” procesul SUA Costa a declarat că UE va „evita să perturbe procesul condus de președintele Trump” și a admis că nu există indicii că Putin ar fi dispus să discute cu un reprezentant al UE. „Da, există un potențial [de a negocia cu Putin]. Dar, deocamdată, nimeni nu a văzut vreun semn din partea Rusiei că ar dori cu adevărat să se angajeze în negocieri serioase”. Biroul lui Zelenski a confirmat discuția cu Costa. Un oficial ucrainean de rang înalt a cerut „mai multă coordonare la nivel european”, inclusiv posibilitatea ca „un lider” să poată discuta cu Rusia „în numele tuturor europenilor”, pentru a exercita „mai multă presiune” asupra Moscovei. Ce se întâmplă în paralel: relansarea canalului diplomatic SUA–Ucraina Zelenski a anunțat că Rustem Umerov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, a ajuns în SUA pentru întâlniri cu emisarii speciali ai lui Donald Trump, cu obiectivul de a relansa negocierile diplomatice, blocate în ultimele luni din cauza conflictului din Orientul Mijlociu. Ultima reuniune trilaterală SUA–Ucraina–Rusia a avut loc pe 18 februarie. Precedent european: tentativa Franței de a deschide un canal cu Moscova Cea mai recentă încercare europeană de apropiere de Rusia a avut loc în februarie, când consilierul francez pentru securitate națională Emmanuel Bonne și consilierul Bertrand Buchwalter au mers la Moscova pentru a transmite că Europa vrea un loc la masa negocierilor. Potrivit unor persoane informate despre discuții, Iuri Ușakov (consilierul lui Putin pentru politică externă) și Igor Kostiukov (șeful serviciului de informații militare) au respins propunerile franceze, dar ar fi indicat că Rusia ar putea fi deschisă unui mesaj „diferit” din partea Europei. [...]
Anularea paradei de Ziua Victoriei la Perm arată cum atacurile cu drone împing Rusia să-și mute resursele spre securitate internă , inclusiv în regiuni aflate la mare distanță de front, potrivit Digi24 . Orașul Perm, centrul administrativ al regiunii Perm din vestul Rusiei, a renunțat la parada militară programată pentru 9 mai, invocând „motive de siguranță”. Guvernatorul regiunii, Dmitri Makhonin , a anunțat decizia după o ședință operațională, în contextul unui val de atacuri cu drone ucrainene asupra infrastructurii petroliere din Perm. Potrivit informațiilor citate de Digi24 din Kyiv Independent , un atac a avut loc în noaptea de miercuri spre joi, chiar înaintea anunțului. „În urma rezultatelor ședinței operaționale, s-a decis să nu se organizeze o paradă a trupelor garnizoanei din Perm pe 9 mai.” „Acest lucru a fost făcut pentru a asigura siguranța locuitorilor și pentru a nu distrage atenția agențiilor de aplicare a legii de la îndeplinirea sarcinilor de protejare a concetățenilor lor.” Ținta: infrastructura petrolieră, la 1.500 km de graniță Perm este situat la peste 1.500 de kilometri de granița cu Ucraina, însă a fost vizat de atacuri cu drone asupra unei stații de pompare a petrolului, lovită două nopți la rând, pe 29 și 30 aprilie, conform aceleiași relatări. Stația este descrisă ca un nod important de tranzit, folosit pentru recepția, stocarea și pomparea țițeiului prin rețeaua principală de conducte a Rusiei — un detaliu care ridică miza operațională a acestor atacuri, dincolo de componenta simbolică a anulării unei parade. Context: armistiții concurente și presiune înainte de 9 mai În paralel, Rusia a anunțat un armistițiu pentru perioada 8–9 mai, înaintea evenimentelor de Ziua Victoriei de la Moscova. Ucraina a propus un armistițiu separat, cu începere de la miezul nopții de pe 6 mai, iar președintele Volodimir Zelenski a susținut că Rusia l-ar fi încălcat de 1.820 de ori până în dimineața zilei de 6 mai, la câteva ore după intrarea în vigoare. Zelenski a declarat joi că Ucraina a lovit ținte din Perm și din alte zone din interiorul Rusiei în atacurile din noaptea precedentă, descriindu-le drept „sancțiuni cu rază lungă de acțiune”, ca răspuns la încălcări repetate ale armistițiului de către Rusia, potrivit informațiilor preluate de Digi24. În acest context, reducerea sau anularea unor evenimente publice de amploare indică o schimbare de priorități: autoritățile locale invocă explicit nevoia de a nu „distrage” forțele de ordine, pe fondul riscului de atacuri, inclusiv în regiuni îndepărtate de linia frontului. [...]
Avertismentele Moscovei privind posibile lovituri asupra Kievului ridică riscul de escaladare în jurul paradei de 9 mai , după ce Volodimir Zelenski le-a transmis reprezentanților statelor aliate Rusiei să nu meargă la evenimentul de la Moscova, potrivit HotNews . Într-un discurs susținut joi seară, președintele ucrainean a spus că a primit „mesaje” din partea unor state apropiate de Rusia care ar intenționa să trimită reprezentanți la parada de 9 mai și a calificat această intenție drept „o dorință ciudată” în contextul actual, adăugând că „nu recomandăm acest lucru”. Pe fondul acestor declarații, Rusia a transmis avertismente directe legate de securitatea Kievului. Ministerul rus al Apărării le-a cerut joi locuitorilor capitalei ucrainene să părăsească orașul, invocând posibile atacuri de represalii dacă Ucraina ar încălca armistițiul unilateral declarat de Rusia pentru evenimentele din 9 mai (context prezentat de HotNews într-un material separat despre armistițiul unilateral ). Cu o zi înainte, ministrul rus de Externe ceruse ambasadelor străine să își evacueze personalul și cetățenii din Kiev, invocând „inevitabilitatea atacurilor de represalii” dacă Ucraina ar perturba parada, inclusiv printr-un atac cu drone. În același registru, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , a vorbit despre posibilitatea unui atac de amploare asupra Kievului, „inclusiv asupra centrelor de luare a deciziilor”, în cazul în care Ucraina ar ataca Moscova de Ziua Victoriei. HotNews notează că declarațiile ei au fost reluate și într-o postare pe Facebook a Ambasadei Rusiei la București, iar într-un material anterior publicația a detaliat amenințările privind un posibil atac major asupra Kievului . De ce contează Schimbul de avertismente înaintea paradei de 9 mai mută presiunea și asupra actorilor externi: pe de o parte, Kievul încearcă să descurajeze prezența oficialilor din țări apropiate Moscovei; pe de altă parte, Rusia transmite semnale publice privind posibile lovituri asupra Kievului, inclusiv către misiunile diplomatice, ceea ce amplifică riscul operațional și de securitate în capitala ucraineană în zilele următoare. [...]
