Știri
Știri din categoria Externe

NATO promite sprijin militar pe termen lung pentru Ucraina, potrivit Biziday, care relatează despre discursul secretarului general al alianței, Mark Rutte, susținut marți în parlamentul ucrainean, în timpul unei vizite la Kiev, pe fondul discuțiilor privind negocierile de pace.
Rutte a insistat că sprijinul occidental nu se oprește la ajutorul curent, ci vizează și perioada de după un eventual acord. În mesajul său, el a legat explicit securitatea Ucrainei de securitatea statelor aliate și a susținut că presiunea asupra Rusiei va continua.
„NATO va fi alături Ucrainei mulți ani de-acum înainte. Securitatea voastră este securitatea noastră, pacea voastră este pacea noastră. Trebuie să fie corectă și de lungă durată”.
În același discurs, oficialul a vorbit despre un pachet mai larg de garanții, care ar urma să combine sprijinul militar cu angajamente politice din partea SUA, Europei și Canadei. El a arătat că „Membrii Coaliției de Voință” au făcut „progrese încurajatoare” la întâlnirea de luna trecută de la Paris și a menționat că unii aliați europeni au anunțat intenții de a trimite „trupele pe teren, avioane în aer, nave pe Marea Neagră” în Ucraina după încheierea unui acord de pace, cu SUA ca „sprijin principal” în acest demers.
Pe de altă parte, Rutte a avertizat că pacea ar putea presupune „alegeri dificile”, fără să detalieze. Biziday notează însă că, săptămâna trecută, Financial Times a relatat că SUA ar presa Ucraina să accepte cedarea regiunii Donbas către Rusia, în schimbul unui sprijin militar pe termen lung, inclusiv pe timp de pace.
În planul sprijinului concret de pe câmpul de luptă, Rutte a indicat că Ucraina primește o parte majoritară din muniția pentru apărarea aeriană prin programul de achiziții de arme PURL, susținând că, din vara trecută, aliații au furnizat 75% din toate rachetele care ajung pe front și 90% din cele destinate apărării spațiului aerian. Mesajul central al NATO, în această cheie, este că sprijinul militar occidental rămâne esențial atât pentru menținerea capacității de apărare a Ucrainei, cât și pentru conturarea unor garanții de securitate credibile după un eventual acord.
Recomandate

Rusia nu va participa la negocierile Ucraina-SUA programate pe 21 martie , potrivit Știrile ProTV , care citează declarațiile purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Discuțiile sunt programate sâmbătă, 21 martie, în Statele Unite. Peskov a spus că întâlnirea va fi una bilaterală, între delegațiile ucraineană și americană, iar Moscova nu va fi parte a acestei runde. Totuși, oficialul rus susține că formatul trilateral ar putea fi reluat „în viitorul apropiat”, deși, în acest moment, nu există o locație stabilită pentru astfel de discuții. „Această pauză în negocierile privind Ucraina este temporară. Sperăm că este temporară. Mă refer la continuarea formatului trilateral. Sperăm că în viitorul apropiat vom putea relua aceste negocieri”, a spus el, citat de Ukrainska Pravda. În același context, Știrile ProTV notează că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat joi că o reuniune a echipei de negociatori ucrainene privind încetarea războiului ruso-ucrainean va avea loc în SUA pe 21 martie. Peskov a mai afirmat că pauza din negocierile Ucraina-SUA-Rusia s-ar putea încheia după sincronizarea agendelor, „în primul rând” a celei americane, în timp ce în spațiul public au apărut și speculații potrivit cărora președintele SUA, Donald Trump, și-ar fi mutat atenția către Iran. [...]

Franța ar urma să trimită Ucrainei sute de vehicule blindate și rachete , potrivit NEXTA , care indică o nouă tranșă de sprijin militar pentru Kiev. În materialul publicat de NEXTA, informația este prezentată la nivel de anunț, fără detalii operaționale despre calendarul livrărilor, tipurile exacte de vehicule sau rachete ori valoarea pachetului. Pentru Ucraina, o astfel de livrare ar conta atât pe termen scurt, prin completarea stocurilor și susținerea capacității de apărare, cât și pe termen mediu, prin diversificarea surselor de echipamente și muniții în condițiile unui război de uzură. Din perspectiva Franței și a partenerilor europeni, transferul se înscrie în efortul de menținere a sprijinului militar pentru Ucraina, în paralel cu dezbaterile privind ritmul producției de armament și capacitatea industriei de apărare de a susține livrări repetate. NEXTA nu oferă, în textul disponibil, informații despre pașii următori (de exemplu, aprobări, contracte sau rute logistice), astfel că rămâne de urmărit dacă autoritățile franceze vor publica detalii suplimentare despre conținutul și termenele acestui pachet. [...]

Viktor Orban susține că UE și Ucraina încearcă să-i schimbe guvernul la alegerile parlamentare din 12 aprilie, potrivit Antena 3 CNN . Declarațiile au fost făcute sâmbătă, la Budapesta, într-un discurs adresat liderilor și activiștilor ultraconservatori reuniți la Conferința de Acțiune Politică Conservatoare (CPAC), eveniment organizat pentru a cincea oară în capitala Ungariei. Orban a legat acuzațiile de un tablou mai larg despre starea democrației în Uniunea Europeană, invocând presiuni politice și intervenții în procese electorale naționale. În discurs, premierul ungar a susținut că Bruxelles-ul și Kievul ar cere „deschis” instalarea la Budapesta a unui executiv favorabil lor și a atacat rolul Comisiei Europene, pe care a acuzat-o că nu mai acționează ca „gardian al tratatelor”. „Democraţia europeană este pe moarte pentru că economia sa nu are succes, din cauza cenzurii politice şi pentru că se amestecă deschis în alegerile naţionale”, a declarat Orban. Conform relatării, CPAC a reunit 667 de participanți din 51 de țări, între invitați fiind președintele Argentinei, Javier Milei, și liderul partidului spaniol de extremă dreapta Vox, Santiago Abascal. Orban i-a elogiat pe ambii, afirmând despre Milei că ar fi dovedit că „bunul simț” este cheia succesului, iar despre Argentina că ar fi devenit „un bastion al forțelor de dreapta”. Înaintea discursului lui Orban, președintele SUA, Donald Trump, a transmis un mesaj video de susținere pentru premierul ungar la scrutinul din 12 aprilie. Articolul mai arată că Orban, aflat la putere din 2010, își concentrează campania pe presupuse interferențe din partea Ucrainei și îl acuză pe președintele Volodimir Zelenski că a împiedicat reluarea traficului de petrol rusesc prin conducta Drujba, afectată de atacurile Moscovei. Pe plan intern, sondajele citate în material indică riscul unei înfrângeri pentru Fidesz, partidul lui Orban, în fața rivalului său, conservatorul Peter Magyar , liderul partidului Tisza. În același context, este menționată evaluarea Freedom House, care consideră Ungaria o țară „parțial liberă”, nu o democrație deplină, după 16 ani de guvernare Orban și schimbări legislative și constituționale adoptate de majoritatea sa. [...]

Viktor Orban le cere statelor UE să împrumute direct Ucraina 90 de miliarde de euro , în loc ca finanțarea să fie acordată printr-un mecanism comun al Uniunii, potrivit Economica.net . Declarațiile au fost făcute la finalul unui summit european, în contextul în care premierul ungar nu a renunțat la veto-ul său față de noul pachet de asistență financiară pentru Ucraina. Orban a susținut că Uniunea nu ar trebui să fie folosită pentru finanțarea conflictelor din afara blocului comunitar și a acuzat liderii europeni că încearcă să „mascheze” costurile politice interne ale sprijinului pentru Kiev. „Uniunea Europeană nu a fost creată pentru a finanţa războaiele ţărilor terţe”, a remarcat Orban în declaraţii acordate presei la finalul unui summit european. În timp ce Bruxelles-ul și capitalele europene caută soluții pentru a ocoli veto-ul Ungariei, Orban a indicat ca alternativă acordarea împrumutului de 90 de miliarde de euro direct de către state, nu prin UE. El a afirmat că un împrumut comun ar avea rolul de a ascunde față de cetățeni faptul că banii provin, în ultimă instanță, din resursele statelor membre. Contextul disputei include și oprirea livrărilor de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia prin conducta Drujba, de la 27 ianuarie, după ce Ucraina a indicat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone al Rusiei. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că reparațiile necesită timp, însă Orban și premierul slovac Robert Fico acuză Kievul că tergiversează lucrările ca formă de presiune, pe fondul refuzului lor de a susține Ucraina și, în cazul lui Orban, al opoziției față de aderarea Ucrainei la UE. Ajutorul blocat de Budapesta este descris ca un împrumut finanțat prin emiterea de datorie comună și garantat de bugetul UE, adică de statele membre. Conform mecanismului menționat, Ucraina ar urma să ramburseze împrumutul doar dacă Rusia ar plăti eventuale „reparații de război”; în caz contrar, nota de plată ar reveni statelor UE, cu excepția Ungariei, Republicii Cehe și Slovaciei, care au refuzat să participe la mecanismul de garantare. Comisia Europeană ar fi cerut Ucrainei să repare conducta și i-a oferit sprijin financiar pentru lucrări, dar nu este precizat când va fi repusă în funcțiune și nici ce decizie vor lua liderii europeni pentru deblocarea fondurilor, una dintre opțiuni fiind așteptarea alegerilor din Ungaria din 12 aprilie. [...]

Potrivit HotNews.ro , Israelul a lansat un avertisment către Europa după ce Iranul a testat o rachetă balistică intercontinentală care ar putea ajunge până la capitalele europene, inclusiv Berlin, Paris și Roma. Racheta, cu o rază de acțiune de 4.000 de kilometri, a fost îndreptată către o bază militară americano-britanică din Oceanul Indian, dar a eșuat din cauza unei defecțiuni tehnice și a fost interceptată de sistemele de apărare americane. Campania Israelului și a SUA împotriva Iranului Israelul și Statele Unite au intensificat atacurile împotriva Iranului, iar șeful armatei israeliene, Eyal Zamir, a declarat că operațiunile sunt „la jumătatea drumului”. Zamir a subliniat că regimul de la Teheran a suferit daune semnificative și că Iranul este acum mai vulnerabil. El a menționat că direcția campaniei este clară și că Israelul va continua să lupte pentru libertate și viitor. „Suntem la jumătatea drumului, dar direcția este clară. În aproximativ o săptămână, de Pesah, sărbătoarea libertății, vom continua să luptăm pentru libertatea și viitorul nostru”, a declarat Eyal Zamir. Condițiile Iranului pentru pace Președintele iranian, Masoud Pezeshkian, a cerut încetarea imediată a agresiunilor din partea SUA și Israelului, precum și garanții împotriva repetării acestora. De asemenea, o comisie parlamentară iraniană a sugerat că Iranul ar trebui să primească un loc permanent în Consiliul de Securitate al ONU, cu drept de veto, ca parte a condițiilor pentru încheierea conflictului. Noi atacuri iraniene în regiunea Golfului Teheranul a anunțat că forțele sale navale au distrus facilități în Emiratele Arabe Unite și Kuweit, acuzându-le de implicare în atacuri împotriva Iranului. Aceste acțiuni au fost condamnate de liderii din Egipt și Arabia Saudită, care au avertizat asupra amenințării la adresa stabilității regionale. Amenințările globale ale Iranului Generalul iranian Abolfazl Shekarchi a declarat că destinațiile turistice din întreaga lume ar putea deveni ținte ale Teheranului, ceea ce a reaprins temerile privind posibile atacuri teroriste internaționale. Inițiativa internațională pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz Peste 20 de țări, inclusiv România, au semnat o declarație comună privind libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz, o rută energetică majoră afectată de blocada iraniană. Declarația subliniază angajamentul pentru asigurarea trecerii libere prin strâmtoare, esențială pentru transporturile mondiale de țiței și gaze naturale lichefiate. [...]

Peste 30 de persoane au fost rănite după un atac iranian cu rachetă balistică la Dimona , potrivit HotNews.ro , în orașul din sudul Israelului unde se află principala facilitate nucleară a țării. Armata israeliană a confirmat „impactul direct al unei rachete asupra unei clădiri” și a precizat că sistemele de apărare antiaeriană au intervenit, însă interceptoarele nu au reușit să doboare racheta. Autoritățile israeliene au anunțat că au fost demarate investigații pentru stabilirea cauzei eșecului interceptării. Conform AFP, citată de Agerpres, echipele Magen David Adom (MDA, echivalentul israelian al Crucii Roșii) au preluat un băiat de aproximativ 10 ani, în stare gravă, rănit de schije, și o femeie de circa 30 de ani, rănită de cioburi de sticlă. MDA a mai raportat 31 de persoane rănite ușor de schije în timp ce se îndreptau spre un adăpost, precum și alte 14 persoane transportate la spital cu simptome de anxietate. Dimona găzduiește Centrul de cercetări nucleare Shimon Peres, ceea ce face zona deosebit de sensibilă la atacuri. Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a cerut „reținere militară maximă” și a spus că nu a primit semnale privind pagube la instalația nucleară, adăugând că „nu au fost detectate niveluri anormale de radiații”, potrivit informațiilor din statele din regiune. Teheranul a prezentat atacul ca „răspuns” la lovirea centrului iranian de îmbogățire a uraniului de la Natanz, în timp ce Israelul susține că nu poartă responsabilitatea pentru acel atac, potrivit The New York Times și The Times of Israel, citate de HotNews.ro. Iranul a afirmat că la Natanz nu există scurgeri radioactive și nici pericol pentru populația locală, iar armata israeliană a negat că ar fi lovit situl; în același timp, articolul amintește că Natanz a mai fost vizat în acest război și a fost lovit și în iunie 2025, în timpul Războiului de 12 zile. [...]