Știri
Știri din categoria Externe
SUA condiționează reluarea medierii în războiul Rusia–Ucraina de apariția unei „oportunități” reale de progres, în condițiile în care, în acest moment, negocierile de pace nu au loc, potrivit Mediafax, care citează declarațiile secretarului de stat american Marco Rubio.
Rubio a spus, vineri, la summitul miniștrilor de externe ai NATO din Suedia, că Washingtonul rămâne pregătit să faciliteze discuțiile dacă „se schimbă condițiile”, dar a precizat că în prezent nu există negocieri active. În același timp, el a descris implicarea anterioară a SUA drept una cerută de ambele părți, pe fondul percepției că Washingtonul ar fi „singurul” intermediar acceptabil atât pentru Moscova, cât și pentru Kiev.
„Ne-am implicat, bine? Pentru că ni s-a spus că suntem singurii care pot face asta. Eram singurii cu care rușii și ucrainenii ar fi putut vorbi. Așa că ne-am implicat. Din păcate, nu au fost fructuoase.… Suntem pregătiți să continuăm să jucăm acest rol.”
Mesajul central al lui Rubio este că administrația Trump ar evita un format de negocieri care consumă timp fără rezultate concrete. Oficialul a vorbit despre frustrarea legată de eforturile diplomatice anterioare și a indicat că SUA nu vor intra într-un „ciclu nesfârșit” de reuniuni fără substanță.
„Suntem mai mult decât fericiți să facem acest lucru dacă se va ivi oportunitatea de a avea discuții constructive și productive. De asemenea, nu suntem interesați să ne implicăm într-un ciclu nesfârșit de întâlniri care nu duc la nimic.”
Rubio a susținut că, în viziunea sa, nici Rusia, nici Ucraina nu vor obține o victorie militară decisivă „în sensul tradițional” al termenului, ceea ce ar face o soluție negociată singura cale realistă de încheiere a războiului. El a adăugat că președintele Donald Trump ar fi „foarte interesat” ca SUA să joace un rol în obținerea unei astfel de soluții, potrivit Anadolu, citată de Mediafax.
Totodată, Rubio a afirmat că sprijinul SUA pentru Ucraina „rămâne intact”, fără a oferi, în materialul citat, detalii suplimentare despre formă sau calendar.
Recomandate
Ucraina își consolidează pozițiile pe front după ce a recuperat circa 590 km² de teritoriu de la începutul lui 2026 , iar Kievul mizează tot mai mult pe lovituri la distanță împotriva infrastructurii petroliere ruse pentru a crește costurile războiului și presiunea pentru negocieri, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a spus, în discursul său de seară, că „pozițiile ucrainene sunt mai puternice acum decât în anii precedenți” și că eliberarea celor aproximativ 590 km² a readus teritoriul „sub control”. În paralel, el a susținut că Ucraina „crește ritmul” de distrugere a efectivelor ruse, iar această dinamică, împreună cu sancțiunile, ar împinge Moscova spre diplomație. Lovituri la distanță asupra rafinăriilor, ca instrument de presiune Zelenski a indicat că Ucraina continuă atacurile asupra infrastructurii militare și energetice a Rusiei, cu accent pe capacitățile de rafinare și export de petrol. El a menționat o lovitură asupra rafinăriei din Iaroslavl , la aproximativ 700 km de granița Ucrainei, prezentând aceste operațiuni drept o formă de „sancțiuni” aplicate prin mijloace militare. În logica economică a conflictului, astfel de atacuri vizează reducerea veniturilor și a capacității logistice a Rusiei, într-un moment în care Kievul încearcă să combine presiunea de pe câmpul de luptă cu cea diplomatică. Diplomație și coordonare cu partenerii Președintele ucrainean a mai spus că Ucraina și partenerii săi internaționali se concentrează pe intensificarea eforturilor diplomatice și că Kievul așteaptă un răspuns din partea SUA privind posibile formate și calendare pentru viitoare negocieri. Totodată, Zelenski a afirmat că serviciile de informații ucrainene monitorizează planurile militare și politice ale Rusiei și transmit informații relevante partenerilor. Pierderi rusești raportate: cifre diferite, surse diferite În același context, Zelenski a declarat că pierderile de trupe ale Rusiei de la începutul lui 2026 au depășit 145.000 de militari. După o informare primită de la comandantul-șef al forțelor armate ucrainene, Oleksandr Sîrski, el a indicat că aproape 86.000 de militari ruși ar fi fost uciși, cel puțin 59.000 grav răniți, iar peste 800 ar fi fost capturați. Separat, Statul Major General al Ucrainei a estimat pierderile totale ale Rusiei de la începutul invaziei la scară largă la aproximativ 1.353.860 de militari, la data de 22 mai, inclusiv 880 de victime în ziua precedentă. În paralel, o investigație comună a BBC Russian Service și Mediazona a identificat 217.808 decese militare ruse confirmate până la 9 mai. Ce urmează Mesajul transmis de Zelenski sugerează o dublă direcție: menținerea inițiativei pe front prin consolidarea pozițiilor și extinderea loviturilor la distanță asupra infrastructurii petroliere ruse, în timp ce Kievul încearcă să avanseze discuțiile despre un cadru de negocieri, în coordonare cu partenerii occidentali. [...]
Kievul respinge acuzațiile Moscovei și susține că a lovit o țintă militară , într-un episod care riscă să amplifice presiunea diplomatică la ONU și să complice orice demers de negociere, potrivit Agerpres . Statul Major General ucrainean a calificat drept „manipulare” acuzațiile Rusiei potrivit cărora forțele ucrainene ar fi atacat un cămin studențesc în orașul ocupat Starobilsk , din regiunea Lugansk. Kievul afirmă că, în noaptea de joi spre vineri, a vizat un „cartier general” al unității de drone „Rubicon”, descrisă ca unitate de elită de dirijare a dronelor, localizat „în zona orașului Starobilsk”. În mesajul publicat pe Facebook, Statul Major General susține că Ucraina lovește infrastructuri și instalații militare „utilizate în scopuri militare”, cu respectarea normelor dreptului internațional umanitar. Două versiuni asupra țintei și a victimelor Președintele rus Vladimir Putin a declarat anterior că forțele ucrainene ar fi lovit căminul studențesc al Colegiului Pedagogic din Starobilsk „noaptea, în timp ce studenții dormeau”, și a avertizat că Ministerul Apărării rus va pregăti un răspuns. Autoritățile ruse au transmis un bilanț preluat de agențiile internaționale: șase persoane ucise, 15 dispărute și aproximativ 40 rănite în urma atacului în regiunea Lugansk, controlată de Moscova. Autoritățile proruse din Lugansk au mai afirmat că, în momentul atacului, în clădire se aflau 86 de tineri cu vârste între 14 și 18 ani. Miza de reglementare: Consiliul de Securitate al ONU Ministerul rus de Externe a acuzat Kievul că agravează situația și subminează eforturile diplomatice de soluționare a conflictului și a anunțat că va cere convocarea unei reuniuni de urgență a Consiliului de Securitate al ONU. Separat, publicația ucraineană Tribune a relatat că în Starobilsk s-au auzit explozii în cursul nopții, iar localnici au vorbit pe rețelele de socializare despre un atac cu drone și o lovitură asupra unei baze militare. Informațiile din teren nu sunt prezentate în material ca fiind verificate independent. [...]
SUA avertizează că riscul de escaladare în statele baltice crește pe fondul incidentelor repetate cu drone și al acuzațiilor Rusiei, potrivit Digi24 . Secretarul de stat american Marco Rubio a spus că Washingtonul consideră „îngrijorătoare” campania Moscovei împotriva țărilor baltice și că SUA, împreună cu NATO , urmăresc îndeaproape situația. Declarațiile au fost făcute după reuniunea miniștrilor de externe din NATO, desfășurată în Suedia, în contextul în care Rusia a acuzat în ultimele zile statele baltice că s-ar pregăti să colaboreze cu Ucraina pentru atacuri cu drone asupra teritoriului rus — acuzații respinse „ferm și repetat”, conform articolului. „Este un lucru îngrijorător, pentru că întotdeauna te temi că ceva de genul acesta poate duce la ceva mai grav.” Rubio a mai afirmat că SUA „urmăresc cu atenție” evoluțiile și „colaborează” cu NATO, invocând explicit riscul ca tensiunile să se transforme într-un conflict mai amplu, potrivit The Guardian. Incidentele cu drone pun presiune pe flancul estic al NATO În ultimele zile, Lituania și Letonia au raportat detectarea unor drone în spațiul lor aerian și au cerut unor locuitori să se adăpostească, în timp ce avioane de vânătoare NATO au fost mobilizate pentru interceptare. Materialul notează că acesta este cel mai recent episod dintr-o serie de incidente de securitate și încălcări ale spațiului aerian în statele baltice, toate membre ale Alianței. În paralel, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone de lungă distanță asupra Rusiei, inclusiv în zona Mării Baltice, iar mai multe drone militare ucrainene au pătruns în spațiul aerian al unor state NATO — Finlanda, Letonia, Lituania și Estonia, conform aceleiași surse. Dispută asupra cauzelor și efecte politice în regiune Kievul și-a cerut scuze pentru incursiuni și a pus deviațiile pe seama bruiajului semnalelor de ghidare, pe care îl atribuie Rusiei. Moscova susține însă că Ucraina ar folosi spațiul aerian al NATO pentru a-și acoperi atacurile asupra Rusiei, acuzație respinsă de Kiev, NATO și statele baltice. În Letonia, guvernul a demisionat săptămâna trecută din cauza modului în care a gestionat incursiunile, mai arată articolul. Tot în această săptămână, un avion de vânătoare NATO condus de un pilot român a doborât o dronă suspectată a fi ucraineană deasupra Estoniei, iar o încălcare similară a spațiului aerian în Lituania a dus la oprirea traficului aerian către capitală și la adăpostirea parlamentarilor în subteran. În acest context, mesajul transmis de Rubio indică faptul că Washingtonul tratează episoadele cu drone și acuzațiile reciproce drept un potențial factor de escaladare pe flancul estic, cu implicații directe pentru postura operațională a NATO în regiune. [...]
Mark Rutte încearcă să lege SUA de NATO prin contracte de apărare favorabile Washingtonului , mizând pe argumentul economic pentru a contracara amenințările repetate ale lui Donald Trump privind o eventuală ieșire a Statelor Unite din Alianță, potrivit Mediafax . Strategia secretarului general al NATO, descrisă de POLITICO pe baza declarațiilor unor oficiali și diplomați ai Alianței, pornește de la ideea că majorarea producției europene de armament și semnarea de noi acorduri industriale pot funcționa nu doar ca răspuns la „deficitul european” de capabilități, ci și ca mesaj pe înțelesul lui Trump: NATO poate genera beneficii economice directe pentru SUA. Ce prevede planul: producție mai mare în Europa, dar cu „ancoră” americană În centrul demersului se află pregătirea, pentru summitul NATO din iulie de la Ankara, a unor angajamente și „dovezi concrete” privind creșterea cheltuielilor de apărare și a producției industriale, inclusiv contracte care să poată fi prezentate ca rezultate tangibile. Un diplomat citat de POLITICO susține că Rutte le-ar fi cerut aliaților să vină la Ankara cu tot „ce au în pregătire”. Concret, planul include, potrivit a doi diplomați NATO citați de aceeași publicație: încurajarea asocierilor în participațiune (parteneriate de tip „joint venture”) cu firme americane din industria de apărare; creșterea vânzărilor de armament din SUA către aliați. În paralel, miniștrii de externe ai statelor NATO urmează să se reunească vineri în Suedia, iar producția din domeniul apărării este indicată ca subiect prioritar pe agendă. Miza operațională: „ interoperabilitate ” și costuri mai mici Ministrul suedez de externe, Maria Malmer Stenergard, a susținut într-o declarație pentru POLITICO că accentul pus pe standarde comune și interoperabilitate (capacitatea forțelor și echipamentelor de a lucra împreună) ar permite producție „mai mult și mai ieftin” și ar menține cooperarea industrială transatlantică. Context: temeri legate de reducerea prezenței militare americane în Europa Informațiile apar pe fondul îngrijorărilor aliaților privind decizii recente ale SUA. Mediafax notează că Pentagonul a anunțat retragerea a aproximativ 5.000 de soldați americani din Germania, iar Trump ar fi avertizat că numărul ar putea fi mai mare. Separat, The Wall Street Journal a relatat că SUA au suspendat desfășurarea unei brigăzi militare în Polonia. În acest cadru, demersul lui Rutte urmărește să transforme presiunea politică a lui Trump privind „costul” NATO într-o negociere cu rezultate industriale și bugetare pe care Washingtonul să le poată revendica drept câștig. [...]
SUA pregătesc o recalibrare a rolului în NATO , iar mesajul transmis de secretarul de stat Marco Rubio înaintea reuniunii miniștrilor de externe de la Helsingborg indică faptul că Washingtonul vrea o alianță „echilibrată”, cu așteptări mai bine definite între membri, potrivit Mediafax . Rubio a spus că întâlnirea din Suedia este gândită ca etapă de pregătire pentru summitul liderilor NATO de la Ankara, programat în acest an, informație atribuită de Mediafax agenției Reuters. În acest context, oficialul american a insistat că alianța trebuie să aducă beneficii tuturor membrilor și să existe o înțelegere „clară a așteptărilor”. Ce se discută la reuniunea din Suedia și de ce contează Miniștrii de externe ai NATO se reunesc pentru un summit de două zile, pe fondul anunțului administrației președintelui american Donald Trump că intenționează să reducă treptat implicarea SUA în securitatea europeană, potrivit Euronews, citat de Mediafax. Agenda discuțiilor vizează, conform informațiilor din articol: planurile SUA de a retrage o parte din garanțiile de securitate oferite Europei, în special în cazul unui conflict militar; situația stocurilor de armament ale alianței, afectate de războiul din Iran și de sprijinul militar acordat Ucrainei. Potrivit unor surse NATO citate în material, planul american ar urma să fie detaliat oficial vineri și ar „modifica contribuția SUA la NATO în caz de criză sau conflict”. Context regional: avertismentul privind Strâmtoarea Ormuz Separat de subiectul NATO, Rubio a făcut referire și la tensiunile din regiunea Golfului, afirmând că o eventuală taxare a navigației în Strâmtoarea Ormuz de către Iran ar fi „inacceptabilă”, potrivit articolului. [...]
Acuzațiile Moscovei privind un atac cu drone asupra unui colegiu din Luhansk ridică riscul de escaladare și de intensificare a loviturilor asupra infrastructurii civile , într-un moment în care informațiile nu pot fi verificate independent, potrivit HotNews . Kremlinul susține că un atac cu drone „desfășurat în timpul nopții” ar fi lovit un colegiu din regiunea Luhansk, provocând moartea a cel puțin patru persoane și rănirea a 35 de copii. Informația nu a putut fi confirmată independent, iar Ucraina nu a avut o reacție imediată, notează Reuters, citată de HotNews. Ce spune Rusia despre incident Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat că cei responsabili „trebuie aduși în fața justiției”. Leonid Pasechnik , guvernatorul regional instalat de Moscova în Luhansk, a afirmat că „dronele inamice” au atacat clădirea colegiului profesional din Starobelsk, afiliat Universității Pedagogice din Luhansk, precum și căminul universitar. Potrivit lui, în clădiri se aflau 86 de adolescenți cu vârste între 14 și 18 ani în momentul loviturii, iar „35 de persoane au suferit diverse răni”, fără alte detalii. Ce se vede în materialele difuzate și ce rămâne neconfirmat Autoritățile ruse au difuzat fotografii și videoclipuri în care apar echipe de salvare scoțând un bărbat pe targă dintre dărâmături, clădiri grav avariate (una părând parțial prăbușită) și incendii încă active. În același timp, Reuters precizează că informațiile nu au putut fi confirmate independent. Ce urmează la fața locului Pasechnik a mai spus că echipele de salvare continuă căutările pentru persoane care ar putea fi încă sub dărâmături. Într-o postare a Ministerului rus de Externe se afirmă că „până la 18” studenți și cadre didactice ar putea fi prinși sub ruine, iar operațiunea de salvare este în desfășurare, conform mesajului publicat pe X. [...]
