Știri
Știri din categoria Apărare
Turcia mută capabilități aeriene pe mare, folosind drone armate în locul avioanelor, după ce a fost nevoită să-și refacă planurile pentru nava-amiral TCG Anadolu, potrivit Focus. Miza operațională este introducerea, pentru prima dată, a unor drone înarmate folosite permanent de pe un vas de război, ceea ce schimbă modul în care Ankara poate proiecta forță la distanță de propriul litoral.
Nava TCG Anadolu fusese gândită inițial pentru operarea avioanelor americane F-35B. Planul a căzut după ce Turcia a fost exclusă din programul F-35, ca urmare a achiziției sistemului rusesc de apărare antiaeriană S-400. În acest context, Ankara a pivotat către soluții dezvoltate intern, în special drone armate.
La târgul de armament SAHA 2026 din Istanbul, producătorul Baykar a prezentat Bayraktar TB3, o versiune proiectată pentru utilizare pe nave, derivată din TB2, drona de atac descrisă drept „cea mai exportată din lume” în material. Publicația notează, citând portalul „Zona Militar”, că TB3 operează deja de pe TCG Anadolu, putând decola și ateriza pe navă.
Adaptările menționate includ:
Conform producătorului, TB3 poate fi folosită atât pentru misiuni de recunoaștere, cât și pentru atac. Este echipată cu camere și senzori și poate utiliza muniție ghidată cu laser. Autonomia maximă de zbor este indicată ca fiind de peste 24 de ore.
În ceea ce privește dimensiunea, drona are o anvergură de 14 metri și o masă maximă la decolare de aproximativ 1,6 tone, ceea ce o plasează într-o clasă mai mare de drone înarmate.
TB3 este prezentată ca un început. Turcia lucrează la Bayraktar Kızılelma, o dronă de luptă mai mare, care ar urma să opereze tot de pe TCG Anadolu. În paralel, Ankara dezvoltă proiectul MUGEM, un nou portavion.
Direcția strategică indicată este creșterea independenței față de sistemele de armament occidentale și construirea unei aviații navale bazate pe platforme fără pilot.
Recomandate
Intrarea în serviciu a corvetei „Contraamiral August Roman ” întărește cooperarea navală România–Turcia și semnalează o miză operațională directă în Marea Neagră, într-un context regional în care interoperabilitatea aliată contează tot mai mult, potrivit relatării din Adevărul . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a descris momentul în care nava militară românească a fost întâmpinată printr-un mesaj radio de comandamentul turc imediat după traversarea Strâmtorii Bosfor și intrarea în Marea Neagră. În relatarea sa, mesajul „Bun venit în Marea Neagră” a venit după ce autoritățile turce au identificat nava pe radare. În același context, Miruță a legat episodul de cooperarea regională, afirmând că între România, Turcia și Bulgaria Marea Neagră este „una care ne unește”, invocând interese comune economice și militare. Prima navă nouă de luptă după peste trei decenii Corveta „Contraamiral August Roman” (261), produsă în Turcia, a intrat oficial vineri în portul Constanța. Este prima navă nouă de luptă primită de România după mai bine de trei decenii, iar livrarea a avut loc în cadrul cooperării dintre România și Turcia în industria de apărare, pe baza unui acord interguvernamental semnat în decembrie 2025 (detalii despre livrare au fost prezentate anterior de Adevărul, într-un material separat). Proiectul este prezentat ca parte a eforturilor României de a-și dezvolta capabilitățile navale și de a se adapta la noile cerințe de securitate din regiune. Ce poate face corveta și ce înseamnă pentru operare Potrivit informațiilor din articol, nava poate desfășura: misiuni de supraveghere și patrulare; misiuni de salvare; operațiuni de luptă navală, antiaeriană și antisubmarin. Corveta are o lungime de aproximativ 100 de metri și este echipată cu armament, radar, sonar și sisteme compatibile cu standardele NATO. De asemenea, poate opera un elicopter îmbarcat, iar configurația ar urma să permită modernizări ulterioare prin integrarea de noi sisteme de luptă și senzori. Traseul spre Constanța și semnalele simbolice Drumul spre România al echipajului, format din 85 de militari, a inclus două momente evidențiate de ministru: întâmpinarea radio din partea comandamentului turc și salutul tradițional schimbat cu fregata „Regele Ferdinand”. Miruță a fost la bordul fregatei, menționând că a ales să revină în țară pe mare de la Summitul NATO de la Ankara. [...]
Extinderea rețelei NATO de conducte de combustibil, estimată la circa 30 de miliarde de dolari (aprox. 135 miliarde lei), riscă să fie un „câștig” mai degrabă de imagine pentru România decât unul de influență în negocieri , potrivit unei analize publicate de Adevărul , care citează poziția generalului (r) Dorin Toma după summitul de la Ankara . Generalul, fost comandant al Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO, spune că reuniunea a fost prezentată de autoritățile române drept „istorică”, însă recomandă o evaluare „obiectivă”: există elemente pozitive, dar România ar fi contat „spre deloc” în negocierile privind proiectul conductelor strategice, unde rolul principal l-ar fi avut Polonia și Grecia, iar deblocarea ar fi depins de acceptul Turciei. Miza economică: infrastructură „cu dublă utilizare”, finanțată din bugete comune și naționale În interviu, Dorin Toma explică faptul că rețeaua de conducte vizată este o infrastructură „cu dublă utilizare” – adică poate servi atât scopuri militare, cât și civile. În termeni practici, conectează baze militare cu rafinării și depozite și reduce dependența de transportul de combustibil pe cale ferată sau rutieră, esențial în logistică alături de muniție. În privința finanțării, generalul indică drept sursă probabilă fondul comun al NATO (bugetul comun), completat de contribuții din bugetele naționale, în linie cu angajamentele statelor aliate de a aloca cel puțin 2% din PIB pentru apărare, inclusiv pentru mobilitate militară, infrastructură de sprijin și apărare cibernetică. În această logică, investiția nu ar fi „doar pentru armată”, ci ar urma să susțină și activitatea economică. Unde a fost România relevantă: Marea Neagră și protecția infrastructurii critice Pe lista aspectelor pozitive, Dorin Toma menționează două puncte: menținerea prezenței americane „atât cât mai este ea” în Europa și România, pe care o leagă de sprijinul logistic acordat de România operației militare americane împotriva Iranului; acordul dintre România, Bulgaria și Turcia pentru extinderea misiunii Grupării comune navale din Marea Neagră. Dacă va fi implementat, acest format naval ar urma să depășească strict deminarea și să includă libertatea de navigație și protecția infrastructurii subacvatice critice (cabluri și conducte submarine). Generalul adaugă că ar fi de așteptat să contribuie și la securitatea infrastructurii economice, în special a platformelor de extracție a gazelor naturale. Capacitatea de implementare: România are nave de deminare, dar „pe hârtie” nu e suficient Întrebat cât de pregătită este România să pună în practică angajamentele, Dorin Toma arată că Forțele Navale Române au cumpărat în ultimii ani două nave de deminare din Marea Britanie, nave mai vechi, aflate într-un proces de revitalizare și modernizare. Argumentul său este că astfel de misiuni cer sisteme specializate pentru cercetare, detectare și intervenție, iar flota anterioară era depășită tehnologic. Influență redusă în negocieri: „România a contat prea puțin” Pe proiectul conductelor, generalul susține că extinderea spre est este o consecință firească a extinderii NATO, însă dinamica politică a fost dominată de alți actori. În evaluarea lui, Polonia și Grecia au împins inițiativa, iar Turcia – inițial reticentă, pe fondul neîncrederii față de Grecia – ar fi fost cea care „bloca de fapt totul” până la un acord. „România a contat prea puțin aici, spre deloc.” În această cheie, mesajul central este că România poate beneficia de pe urma investiției ca stat de pe flancul estic, dar nu ar trebui să confunde beneficiul potențial cu un rol determinant în decizia politică și negocierea proiectului. [...]
Ucraina își intensifică presiunea asupra logisticii maritime rusești , după ce Forțele cu Sisteme Fără Pilot au raportat lovirea a 90 de nave rusești în Marea Azov , într-un interval de o săptămână, potrivit Kyiv Post . Țintele ar susține transportul de combustibili și aprovizionarea armatei ruse, într-un efort de a perturba rutele folosite inclusiv pentru ocolirea sancțiunilor internaționale. Între 6 și 12 iulie, comandantul Forțelor cu Sisteme Fără Pilot, Robert „Madyar” Brovdi , a transmis pe rețelele sociale că operatorii ucraineni au lovit, în medie, câte o țintă la fiecare 112 minute. El a rezumat ritmul operațiunilor astfel: „Paisprezece peste noapte, 90 de nave într-o săptămână.” Ce nave au fost vizate și de ce contează Conform Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, campania a vizat nave folosite pentru logistica militară și transportul de produse petroliere. În lista menționată apar: petroliere; remorchere; feriboturi; nave de marfă (cargo) de tip „dry cargo”. Statul Major susține că petrolierele ar fi utilizate pentru transportul petrolului și produselor petroliere rusești „pentru a ocoli sancțiunile internaționale”, iar feriboturile ar facilita logistica militară și transportul de marfă pentru armata rusă. Confirmări din partea Rusiei și reacția apărării antiaeriene Oficiali ruși au confirmat incidente în zonă. Guvernatorul regiunii Rostov, Iuri Sliusar, a declarat că o dronă a atacat un petrolier în Canalul Don–Azov, precizând că nava era goală, incendiul a fost localizat și nu au existat victime. Acesta a mai afirmat că sistemele ruse de apărare antiaeriană ar fi interceptat 20 de drone ucrainene în regiunea Rostov. Context: „flota din umbră” și lovituri asupra infrastructurii energetice Operațiunile maritime vin după lovituri anterioare care au vizat așa-numita „flotă din umbră” a Rusiei. Kyiv Post notează că pe 9 iulie Sliusar a raportat două petroliere avariate de drone în Golful Taganrog, iar anterior Statul Major ucrainean a anunțat distrugerea a 12 petroliere rusești în Marea Azov. Tot în această vară, Forțele cu Sisteme Fără Pilot au raportat lovirea a 13 nave, inclusiv 10 petroliere, în apropierea Crimeei ocupate. În paralel, Statul Major ucrainean a raportat lovirea rafinăriei Syzran din regiunea Samara (Rusia) pe 11 iulie și în primele ore ale zilei de 12 iulie, menționând explozii și incendii la instalație. Potrivit aceleiași surse, rafinăria are o capacitate proiectată de 8,5 milioane de tone de petrol pe an și produce benzină, motorină și combustibil de aviație folosite pentru aprovizionarea forțelor armate ruse. [...]
SUA și Germania împing armele cu laser spre utilizare operațională, mizând pe costuri de interceptare de ordinul câtorva dolari pe țintă , într-un context în care dronele ieftine pot forța armatele să consume rachete antiaeriene de sute de mii sau chiar milioane de dolari, potrivit Mediafax . În SUA, Pentagonul a selectat Lockheed Martin și nLIGHT Defense pentru dezvoltarea unor noi sisteme cu laser de mare putere. Contractele pornesc de la 86 de milioane de dolari, iar valoarea totală a programului poate ajunge la 847 de milioane de dolari, conform Breaking Defense. De ce contează: apărarea antidrone, mai ieftină și mai „sustenabilă” logistic Miza operațională este reducerea costului pe interceptare și a dependenței de muniție scumpă. În timp ce o dronă de câteva mii de dolari poate fi doborâtă cu o rachetă antiaeriană de sute de mii sau milioane de dolari, un laser folosește energie electrică și poate trage repetat, fără consum de muniție. Publicația notează estimări din industria de apărare potrivit cărora o lovitură cu laser ar costa între 1 și 10 dolari. Armele cu laser (încadrate la „energie dirijată”) funcționează prin concentrarea unui fascicul asupra țintei până când îi sunt avariate componentele, ceea ce le face potrivite în special pentru neutralizarea dronelor și, la puteri mai mari, pentru interceptarea rachetelor de croazieră. SUA: prototipuri de 150 kW, apoi trecerea la 300–500 kW Primele prototipuri americane sunt planificate la o putere de 150 kilowați și sunt destinate unor „nevoi operaționale urgente”, în principal doborârii dronelor. Versiunile următoare ar urma să ajungă la 300–500 kilowați, nivel la care ar putea intercepta și rachete de croazieră, ținte mai rapide și mai dificil de distrus. Sistemele vor fi instalate în containere speciale, pentru a putea fi transportate și folosite atât pe platforme terestre, cât și pe nave militare. În paralel, Pentagonul dezvoltă un proiect separat pentru creșterea puterii, cu obiectivul unui sistem de 500 kilowați, capabil să răspundă unor amenințări mai complexe decât cele vizate de primele prototipuri. Lockheed Martin susține că poate construi rapid arme cu laser „compacte, rezistente și ușor de transportat”, potrivit lui Paul Lemmo, vicepreședinte al companiei. Germania: sistem naval în container, țintă de intrare în serviciu în 2029 Germania dezvoltă un sistem de apărare cu laser pentru nave militare, realizat de MBDA și Rheinmetall. Sistemul ar urma să intre în serviciu în 2029, iar contractul este estimat la „sute de milioane de euro”, conform informațiilor din material. Și aici, configurația este gândită în container, montabil pe nave, cu utilizare principală împotriva dronelor; companiile spun că ar putea fi folosit și pentru protejarea porturilor. Sistemul a fost testat timp de un an pe mare și, potrivit dezvoltatorilor, a demonstrat că poate lovi ținte aeriene, maritime și terestre, inclusiv în condiții meteo nefavorabile. Limitări: nu înlocuiesc rachetele, ci le completează Deși comparația cu „Războiul Stelelor” este tentantă, aceste sisteme nu distrug instantaneu țintele: fasciculul nu este mereu vizibil, iar laserul trebuie menținut pe același punct până când căldura produce avarii suficiente. Eficiența poate scădea în ploaie, ceață, fum, praf sau turbulențe atmosferice. Concluzia operațională din material este că laserele nu vor înlocui complet rachetele și tunurile antiaeriene, ci vor fi integrate alături de acestea. Avantajul major rămâne capacitatea de a intercepta un număr mare de drone fără consum de rachete antiaeriene, mult mai scumpe, ceea ce poate schimba ecuația costurilor în apărarea aeriană. [...]
Localizarea unei poziții fortificate Hezbollah în Wadi Saluki readuce în prim-plan riscurile operaționale ale frontului de nord , după ce trupele israeliene au identificat punctul de lansare care l-a rănit grav pe actualul purtător de cuvânt al armatei, generalul de brigadă Effie Defrin, în al Doilea Război din Liban , potrivit The Jerusalem Post . Militarii din Divizia 36, aflați în operațiuni în zona Wadi Saluki, au descoperit o poziție întărită pentru rachete antitanc aparținând Hezbollah. În apropiere au fost găsite „mai multe rachete”, precum și un lansator orientat către wadi, conform informațiilor comunicate de armată. De ce contează: o poziție „istorică” indică persistența infrastructurii de luptă Identificarea aceleiași poziții folosite în 2006 sugerează continuitatea unor puncte fortificate și a tacticilor de ambuscadă în teren dificil, cu implicații directe pentru planificarea și protecția forțelor care operează în zonă. În timpul celui de-al Doilea Război din Liban, lupta din acest punct a fost descrisă drept una dintre cele mai dure ale conflictului. Forțele blindate israeliene au început traversarea wadi-ului, în timp ce unități din Brigada Nahal și Corpul de Geniu au încercat să securizeze zona. Contextul din 2006: ambuscadă, pierderi și rănirea lui Defrin Operațiunea a fost amânată de mai multe ori, iar Hezbollah, observând mișcările din teren, a declanșat o ambuscadă, potrivit relatării. În bătălie au fost uciși 11 ofițeri și soldați israelieni, inclusiv doi comandanți de companie din Brigada 401, iar peste 50 de militari au fost răniți. Printre răniți s-a numărat și Defrin, pe atunci comandant al Batalionului 9, care a fost rănit grav. Publicația mai notează că, „într-un moment de încheiere” de săptămâna trecută, Defrin a vizitat trupele care operează în zonă, în apropierea locului din care a manevrat Batalionul 9 către Wadi Saluki, vizavi de satul Anduria, în războiul din 2006. [...]
Escaladarea din Strâmtoarea Ormuz ridică riscul unor noi întreruperi pe ruta-cheie a petrolului , după ce secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a spus că „Iranul a făcut o alegere greşită” când a tras asupra unei nave în zonă şi că „acum plăteşte” prin noi atacuri americane, potrivit news.ro . Hegseth a făcut declaraţia la scurt timp după ce armata americană a anunţat bombardamente împotriva Iranului, prezentate drept represalii la focurile deschise de Gardienii Revoluţiei asupra unui portcontainer în strâmtoare. Strâmtoarea Ormuz, închisă „până la noi ordine” Marina Gardienilor Revoluţiei a anunţat în noaptea de sâmbătă spre duminică închiderea „până la noi ordine” a Strâmtorii Ormuz, după ce a tras focuri de avertisment asupra unei nave care urma o „rută neautorizată”, relatează AFP şi Reuters, citate de news.ro. SUA: a treia rundă de atacuri, navă avariată şi un dispărut Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a declarat că forţele sale au început o a treia rundă de atacuri împotriva Iranului. Potrivit CENTCOM, nava lovită, GFS Galaxy, este un portcontainer care naviga sub pavilion cipriot. Nava ar fi suferit „daune semnificative la sala maşinilor”, iar un membru al echipajului civil este dat dispărut, conform informaţiilor transmise. De ce contează Închiderea Strâmtorii Ormuz şi schimbul de lovituri dintre Iran şi SUA amplifică riscul operaţional pentru transportul maritim într-un punct de tranzit strategic, cu potenţiale efecte în lanţ asupra fluxurilor de energie şi asupra costurilor de transport, dacă situaţia se prelungeşte. Pentru moment, news.ro nu oferă detalii despre durata estimată a închiderii sau despre eventuale măsuri de rerutare a traficului. Pentru contextul anunţului privind închiderea strâmtorii, vezi şi materialul news.ro . [...]
