Știri
Știri din categoria Externe
Atacurile recente ale Rusiei indică o strategie de capitulare impusă, nu o negociere de pace, iar Occidentul riscă să nu-și transforme avantajul economic și bugetar într-un sprijin decisiv pentru Ucraina, potrivit Digi24, care relatează declarațiile fostului oficial american din domeniul apărării Ian Brzezinski.
Brzezinski a afirmat, într-un interviu pentru TVP World, că cele mai recente lovituri asupra orașelor ucrainene arată că Vladimir Putin „nu se pregătește pentru pace”, ci încearcă să forțeze Ucraina să se supună. Declarațiile au fost făcute la conferința Impact 2026 din Poznań, în vestul Poloniei.
„Putin nu vrea pace. El vrea Ucraina”, a spus Brzezinski, citând unul dintre colegii săi.
Fostul secretar adjunct al apărării a susținut că NATO și SUA au „o economie și un buget de apărare mult mai mari decât Rusia”, însă nu au reușit să transforme acest avantaj într-un sprijin care să încline decisiv balanța în favoarea Kievului.
„Este o chestiune de voință politică, nu de capacitate”, a spus el.
În aceeași logică, Brzezinski a indicat că războiul a schimbat felul în care Europa privește apărarea, invocând războiul cu drone, inovațiile de pe câmpul de luptă și revenirea conflictelor la scară largă.
Comentând afirmația președintelui american Donald Trump că războiul s-ar putea apropia de sfârșit, Brzezinski a spus că aceasta ar arăta „un pic de naivitate” față de Putin.
Întrebat despre o anchetă de corupție care vizează un fost consilier apropiat al președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski, Brzezinski a declarat că acest caz ar demonstra că instituțiile ucrainene funcționează și a avertizat că tema corupției este folosită prea des ca pretext pentru a amâna măsurile necesare de sprijin.
„Folosim prea des corupția ca scuză pentru a nu lua măsurile necesare pentru a ajuta Ucraina să câștige acest război”, a spus el.
Despre Trump, Brzezinski a mai afirmat că acesta este „mai puțin dedicat securității europene” decât predecesorii săi, dar a adăugat că sprijinul pentru NATO rămâne puternic în Congres și în rândul americanilor.
Recomandate
Vizita-fulger a șefului CIA la Moscova ridică miza de securitate în regiune , după ce Vladimir Putin ar fi semnat ulterior trei decrete nepublicate, într-un context în care directorul CIA ar fi transmis un avertisment privind o posibilă escaladare a războiului din Ucraina, potrivit HotNews . Vizita neașteptată și neanunțată a directorului CIA, John Ratcliffe , la Moscova ar fi durat patru ore, iar Kremlinul „inițial” nu ar fi vrut să o recunoască, conform aceleiași surse. Materialul notează că Ratcliffe este „un apropiat al lui Donald Trump”. Avertismentul și întrebările rămase deschise Primele semnale citate indică faptul că Ratcliffe ar fi venit în Rusia pentru a-i adresa lui Vladimir Putin un avertisment legat de „posibila intenție” a liderului rus de a escalada războiul din Ucraina. În același timp, HotNews precizează că lista potențialelor subiecte de discuție ar fi mai amplă, fără a detalia care ar fi acestea. Trei decrete semnate, dar nepublicate După vizită, Vladimir Putin ar fi semnat trei decrete care nu au fost publicate, potrivit informațiilor prezentate. HotNews le descrie drept „decrete clasificate”, însă conținutul lor nu este cunoscut din datele disponibile în articol. În lipsa detaliilor despre aceste decrete și despre agenda completă a discuțiilor, semnalul principal rămâne unul de risc: contactul direct la nivel înalt și actele semnate ulterior sugerează o perioadă de tensiune sporită în jurul războiului din Ucraina, cu potențiale consecințe asupra stabilității regionale. [...]
Escaladarea loviturilor asupra infrastructurii de carburanți mută presiunea pe lanțurile de aprovizionare , cu efecte mai vizibile în Rusia decât în Ucraina, potrivit unei analize preluate de G4Media din BBC. Rusia a intensificat în ultimele luni atacurile cu drone asupra benzinăriilor ucrainene, în timp ce Kievul își concentrează loviturile asupra rafinăriilor și infrastructurii petroliere rusești. În Harkov, autoritățile le cer șoferilor să alimenteze rapid și să părăsească stațiile, după ce două benzinării au fost lovite luni de drone. Primarul Ihor Terekhov a avertizat populația să nu rămână în stațiile de alimentare mai mult decât este necesar. În urma atacurilor de luni, două persoane au fost rănite, iar săptămâna trecută trei oameni au murit într-un atac asupra unei benzinării din apropierea orașului Kryvyi Rih. Potrivit lui Oleksandr Sirenko, analist la institutul ucrainean Nafto Rynok, Rusia a lovit până acum cel puțin 246 de benzinării din Ucraina. Centrul pentru Reziliență Informațională a verificat în iulie 114 atacuri asupra unor stații de alimentare, față de 66 în luna precedentă. Ucraina: distrugeri locale, dar piața rămâne funcțională Campania rusă s-a intensificat din aprilie, mai ales în regiunile apropiate de front, pe fondul trecerii la drone Shahed „mai mari și mai puternice”, spune Sirenko. El indică și costul acestor drone, estimat la 20.000–50.000 de dolari (aprox. 92.000–230.000 lei) bucata, susținând că într-un caz o benzinărie a fost lovită de cinci astfel de drone. În unele zone, impactul operațional este sever: pe anumite tronsoane dintre Harkov și Dnipro nu ar mai funcționa nicio benzinărie, iar în jurul localității Opishnya (regiunea Poltava) toate stațiile ar fi fost distruse. Autoritățile au început să depoziteze cantități mici de carburant în mai multe locații, pentru a limita pierderile dintr-un singur atac. În regiunea Herson, aproape jumătate dintre benzinăriile din teritoriile controlate de Ucraina și-au încetat activitatea, iar cele rămase sunt atacate cu drone „aproape în fiecare zi”, potrivit lui Oleksandr Tolokonnikov, adjunctul șefului administrației regionale. Totuși, raportat la ansamblul pieței, efectul ar fi rămas limitat: un raport al Băncii Naționale a Ucrainei indică faptul că aproximativ 4% dintre stațiile de alimentare au fost avariate sau distruse. Pierderile ar fi fost compensate în mare parte de creșterea vânzărilor în regiunile mai îndepărtate de front și de granița cu Rusia, iar Ucraina își poate susține aprovizionarea și prin importuri rutiere cu autocisterne, fără dependență la fel de mare de rafinării mari și depozite centralizate. Rusia: loviturile asupra rafinăriilor se văd în penurii În Rusia, efectele atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor și altor obiective energetice sunt descrise ca fiind mai pronunțate, cu penurii de combustibil în numeroase regiuni. Publicația rusă Izvestia relata, potrivit datelor citate de BBC, că benzina era disponibilă la doar 28% dintre benzinăriile din Rusia. Diferența este pusă și pe seama structurii pieței: Rusia se bazează pe o rețea importantă de rafinării și infrastructuri de depozitare, în timp ce Ucraina poate compensa mai ușor pierderile locale prin importuri și redistribuirea carburanților. Efecte imediate: costuri de operare mai mari și schimbări de comportament Atacurile au forțat operatorii să-și adapteze funcționarea. Lanțul BRSM Nafta a pierdut opt benzinării și reconstruiește alte două care au fost lovite; compania a construit adăposturi din beton în apropierea stațiilor și le-a protejat cu plase anti-drone. În unele locații, programul a fost redus, iar numărul angajaților prezenți simultan a fost diminuat. Poliția ucraineană recomandă șoferilor să părăsească imediat benzinăriile la alerte aeriene și, dacă e necesar, să-și abandoneze temporar mașinile. Un reprezentant al poliției din regiunea Dnipropetrovsk a transmis: „Îți poți repara mașina, dar nu-ți vei recupera viața.” [...]
Serviciul Secret american investighează o posibilă amenințare la adresa familiei prezidențiale , după ce televiziunea de stat iraniană a difuzat un material video în care se discută despre un potențial complot de asasinare a lui Barron Trump , fiul cel mic al președintelui Donald Trump, potrivit Agerpres . Într-un răspuns transmis prin e-mail, purtătorul de cuvânt al Serviciului Secret, Nate Herring, a declarat că instituția „este la curent cu videoul” și că „investighează orice lucru ce poate fi perceput drept o amenințare față de cei pe care îi protejăm”, fără a oferi detalii suplimentare „din motive de securitate operațională”. Ce conține materialul video invocat Înregistrarea, cu o durată de trei minute, a fost difuzată de postul public de televiziune din Iran și include discuții despre un presupus complot care l-ar viza pe Barron Trump, în vârstă de 20 de ani. În video se afirmă că acesta ar fi monitorizat și se susține că ar fi fost oferită o recompensă de 10 milioane de dolari (aprox. 45 milioane lei) pentru uciderea lui. Context: escaladarea retoricii SUA–Iran Washingtonul și Teheranul au menținut o retorică ostilă, în special după lansarea campaniei militare israeliano-americane împotriva Iranului, la 28 februarie. Tot în acest context, Reuters a relatat anterior, potrivit informațiilor preluate de Agerpres, că SUA ar fi primit în ultimul an mai multe avertismente din Israel privind intenția Iranului de a-l asasina pe Donald Trump. Președintele american s-a descris, la rândul său, drept „numărul 1 pe lista țintelor de ucis pentru Iran”. [...]
Franța împinge UE spre „cumpără european” în finanțarea apărării Ucrainei , încercând să limiteze în timp excepțiile care permit Kievului să achiziționeze armament și componente din afara Uniunii prin împrumutul european de 90 de miliarde de euro, potrivit Antena 3 , care citează Euronews. Miza este direcționarea unei părți mai mari din fonduri către industria de apărare europeană, inclusiv cea franceză, fără a bloca însă achizițiile urgente ale Ucrainei. Împrumutul, aprobat de statele membre în aprilie, este un instrument financiar de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru 2026 și 2027, împărțit în 30 de miliarde de euro (aprox. 150 miliarde lei) pentru sprijin economic și 60 de miliarde de euro (aprox. 300 miliarde lei) pentru asistență militară. Prima tranșă a fost acordată în iunie, cu 3,9 miliarde de euro (aprox. 19,5 miliarde lei) pentru drone, urmată la începutul acestei săptămâni de o alocare de 6,1 miliarde de euro (aprox. 30,5 miliarde lei) pentru achiziții din domeniul apărării. Regula de 35% și excepțiile pentru China și SUA Condițiile împrumutului prevăd că Ucraina nu poate cumpăra din afara Uniunii Europene și a Spațiului Economic European mai mult de 35% din costul total al unui produs de apărare. Totuși, Kievul poate cere derogări dacă: nu există un echivalent produs în UE care să răspundă nevoilor operaționale imediate; producătorii europeni nu pot livra volumul necesar; producția ar dura prea mult; costurile sunt prea mari. Până acum, Ucraina a solicitat două derogări: pentru componente de drone fabricate în China și pentru rachetele interceptoare Patriot produse în Statele Unite, necesare pentru întărirea apărării antiaeriene. Comisia Europeană le-a aprobat, pe fondul limitărilor de capacitate ale industriei europene și al dependențelor în domenii-cheie ale războiului modern. Presiunea Parisului și divizarea din interiorul UE Franța cere ca derogările să fie temporare, astfel încât, pe măsură ce apar alternative europene, banii garantați de UE să susțină producția din Europa și, „posibil”, din Franța, potrivit surselor citate de Euronews. Franța are una dintre cele mai mari industrii de apărare din Europa și promovează inclusiv sistemul franco-italian SAMP/T , prezentat ca cea mai apropiată alternativă europeană la Patriot. În contrapondere, miniștrii Apărării din Suedia, Țările de Jos, Germania, Danemarca, Estonia, Polonia, Letonia, Finlanda și Lituania au cerut, într-o scrisoare adresată șefei diplomației europene Kaja Kallas și comisarului pentru Apărare Andrius Kubilius, „flexibilitate maximă” pentru achizițiile urgente ale Ucrainei, inclusiv prin utilizarea pragmatică a derogărilor pentru echipamente din țări terțe. „Continuăm să subliniem că aprobarea rapidă a listelor de produse este esențială, inclusiv prin utilizarea pragmatică a derogării pentru achiziționarea de echipamente produse de țări terțe”, se arată în scrisoare. Cum poate Comisia să „strângă șurubul” fără a schimba regulile Mecanismul descris în material presupune două etape: inițial, Ucraina prezintă o împărțire generală pe categorii (drone, apărare antiaeriană, artilerie etc.), iar alocările exacte sunt clasificate și pot fi ajustate în funcție de nevoile de pe front. Pentru produsele cu derogare, Kievul trebuie apoi să depună detalii, inclusiv contracte cu furnizorii și termene, iar Comisia eliberează fondurile doar după verificare. Un element-cheie este că derogările trebuie reînnoite la fiecare nouă tranșă de finanțare. Asta ar permite Comisiei să refuze reînnoirea dacă între timp apare un furnizor european care poate livra același volum, la același cost și în aceleași termene. Neoficial, executivul european ar putea limita și perioada în care Ucraina se bazează pe furnizori din afara UE, inclusiv prin termene mai stricte pentru executarea contractelor. În cazul furnizorilor chinezi, Comisia trebuie să verifice și dacă firmele nu sunt vizate de sancțiunile UE legate de complexul militar-industrial al Rusiei, în contextul riscului ca producători chinezi de drone să furnizeze echipamente ambelor părți ale conflictului. De asemenea, guvernul țării unde este stabilit furnizorul este solicitat să își asume un angajament privind îndeplinirea contractului, pentru a reduce riscul de neexecutare dacă se schimbă prioritățile politice. De ce contează: precedent pentru viitoarele programe europene de apărare Gestionarea acestor derogări poate deveni un precedent pentru alte instrumente financiare ale UE, inclusiv Security Action for Europe (SAFE) și European Defence Industry Programme (EDIP), potrivit materialului. În practică, Comisia va trebui să echilibreze două obiective care pot intra în tensiune: stimularea producției europene și reducerea dependențelor strategice, versus asigurarea rapidă a echipamentelor de care Ucraina are nevoie pentru a se apăra împotriva Rusiei. [...]
Ucraina are doar câteva luni pentru decizii care să schimbe cursul războiului , avertizează fostul ministru al Apărării Mihailo Fedorov , într-un interviu citat de HotNews . Miza, dincolo de front, este una operațională: fără o strategie coordonată pentru apărarea aeriană și accelerarea inovației militare, Kievul „pierde treptat, încet”, în timp ce Rusia își menține presiunea. Fedorov, demis luna trecută după șase luni în funcție, susține că Ucraina nu are „o viziune de ansamblu” despre cum ar putea câștiga un conflict aflat în al patrulea an și că este frânată de incapacitatea de a inova, dar și de corupție, clientelism și lipsa independenței politice a instituțiilor. „Cred că ne aflăm acum la un moment de cotitură care va determina traiectoria noastră viitoare, dar se pare că pierdem treptat, încet.” Presiunea imediată: apărarea aeriană și uzura de pe linia frontului În evaluarea sa, una dintre vulnerabilitățile critice este apărarea antiaeriană: Rusia lovește fabrici și depozite ucrainene cu zeci de rachete balistice pe lună, iar Ucraina nu reușește în mare parte să le intercepteze, pe fondul epuizării stocurilor de rachete de interceptare. Pe teren, deși Rusia ar câștiga mai puțin teritoriu decât anul trecut, continuă să avanseze lent în Donbas. În același timp, tranșeele rare ale infanteriei ucrainene sunt ocupate în mare parte de recruți descriși ca demotivați, potrivit relatării. „Fereastra” de câteva luni: drone, interceptori ieftini și rachete proprii Fedorov indică drept pivot o accelerare a tehnologiilor militare și o coordonare mai bună a implementării lor. El pune accent pe: drone autonome ghidate cu inteligență artificială; rachete de interceptare mai ieftine, pentru a contracara atacurile aeriene ruse; un program ucrainean de rachete balistice. Potrivit lui, producătorii ucraineni lucrează deja la aceste capabilități, dar lipsește o strategie coordonată care să maximizeze efectul lor odată introduse în luptă. Fedorov descrie și o viziune a frontului „acoperit de senzori electronici”, cu drone terestre și aeriene care să reducă la minimum prezența soldaților. „Există deja tehnologii care ar putea opri complet rușii, dar lipsa noastră de viziune… înseamnă că nu le aplicăm.” Atacurile asupra infrastructurii energetice ruse și disputa pe buget În paralel, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone și rachete în adâncimea teritoriului Rusiei, lovind fabrici militare și rafinării, ceea ce ar fi generat penurie de combustibil la nivel național, conform textului. Fedorov afirmă că a fost o forță motrice în campania cu drone din acest an care a vizat aprovizionarea cu combustibil și logistica militară a Rusiei în sudul Ucrainei ocupat și spune că există o fereastră de oportunitate de câteva luni pentru a continua operațiunea menită să izoleze Crimeea înainte ca Moscova să găsească un răspuns eficient. Pe fondul acestei campanii, a apărut și o dispută privind finanțarea: președintele Volodimir Zelenski a declarat că anticiparea cheltuielilor ar fi lăsat un deficit de 27 de miliarde de dolari în bugetul ministerului. Fedorov contestă cifra și susține că planificarea ministerului indica un deficit de aproximativ cinci miliarde de dolari până la final de an, acoperibil din economii la achiziții și sprijin internațional. Context politic: apelul la alegeri în timpul legii marțiale Fedorov a provocat tensiuni și prin cererea de organizare a alegerilor pe timp de război, idee întâmpinată cu consternare de mulți ucraineni, în condițiile în care sondajele ar arăta constant un entuziasm scăzut pentru un scrutin în aceste condiții. Zelenski a condamnat apelul, susținând că ar putea „distruge Ucraina”, iar legea marțială instituită după invazia din februarie 2022 interzice alegerile din motive de securitate. Fedorov neagă că ar fi împins de forțe externe și spune că e prea devreme să decidă dacă va candida la președinție. În perioada următoare, el afirmă că își va împărți timpul între inițiative pentru reluarea procesului electoral și proiecte de tehnologii militare, inclusiv un fond de investiții pentru care intenționează să strângă capital în cadrul unei viitoare vizite în SUA. [...]
Vladimir Putin a extins puterea statului de a prelua temporar infrastructura critică , printr-un decret care permite guvernului să intervină dacă proprietarii privați nu reușesc să o protejeze sau să o repună rapid în funcțiune după atacuri ucrainene, potrivit CNN . Măsura ridică miza de reglementare pentru companiile din sectoare-cheie și semnalează o trecere spre control administrativ direct, pe fondul intensificării loviturilor asupra teritoriului rus. Decretul a intrat în vigoare luni și justifică noile prevederi prin „amenințările în creștere la adresa securității” obiectivelor de infrastructură critică din Federația Rusă. Contextul este escaladarea campaniilor aeriene ale ambelor părți, cu atacuri ucrainene în adâncimea teritoriului rus care au generat inclusiv penurii de combustibil și au adus războiul mai aproape de populația civilă. Ce înseamnă „administrare temporară” și cine poate fi vizat Dacă proprietarii nu iau măsuri suficiente pentru „securitatea” facilităților sau nu restabilesc funcționarea suficient de repede după atacuri, guvernul poate decide introducerea unei „administrări temporare”, potrivit decretului. În practică, aceasta transferă către stat controlul asupra proprietății, drepturilor de proprietate și acțiunilor deținute de proprietar. Decretul acoperă o plajă largă de domenii, inclusiv: infrastructură de combustibili și energie; comunicații; transport; facilități de logistică (și alte sectoare menționate în decret). În paralel, Ucraina a intensificat în ultimele zile atacurile asupra huburilor logistice ale Ozon din Rusia, companie prezentată ca un competitor al gigantului de comerț electronic Wildberries, care a fost frecvent vizat, notează CNN. Mesajul Kremlinului: presiune pe proprietari și decizie „de la caz la caz” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat marți că „destul de des proprietarii întreprinderilor nu acordă atenția cuvenită” măsurilor de securitate, inclusiv celor „anti-dronă”. El a invocat și sprijinul țărilor occidentale pentru Kiev ca motiv pentru care Moscova „trebuie să ia măsuri” pentru a-și „asigura propria securitate”. Întrebat ce companii ar putea intra sub incidența decretului, Peskov a spus că situația va fi „analizată în primul rând de guvern, de agențiile relevante”, iar acolo „unde nu se iau măsuri de securitate în zone critice” vor fi înaintate propuneri. Contextul militar care apasă pe infrastructură În același timp, Rusia a intensificat atacurile cu rachete de mare viteză asupra Ucrainei, profitând de deficitul de interceptori Patriot (rachete defensive fabricate în SUA) de care Kievul depinde pentru a doborî rachete balistice, potrivit CNN. Publicația notează că deficitul s-a agravat pe fondul unei crize globale de aprovizionare, în contextul războiului din Iran. Potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, Rusia a lansat peste noapte spre marți două rachete și 150 de drone, dintre care 124 ar fi fost doborâte. În acest context, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a spus că Ucraina a primit „un număr mic de rachete Patriot”, conform agenției de presă de stat Ukrinform, citată de CNN. Decretul semnat de Putin introduce, astfel, un instrument de intervenție rapidă a statului în economie, cu efect direct asupra companiilor care operează active considerate „critice”, într-un moment în care infrastructura devine tot mai mult o țintă în războiul de uzură dintre Moscova și Kiev. [...]
