Știri
Știri din categoria Externe
Confirmarea lui Marco Rubio că Taiwanul a fost discutat la Beijing ridică miza politică a relației SUA–China, într-un moment în care orice nuanță de limbaj diplomatic poate schimba așteptările piețelor și calculele de securitate din Asia, potrivit Libertatea.
Secretarul de stat american a declarat, într-un interviu pentru NBC News, că tema Taiwanului „a fost adusă în discuție” în întâlnirea de joi dintre președintele SUA Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, deși comunicatul oficial al Casei Albe nu a menționat subiectul. Rubio îl însoțește pe Trump în vizita oficială la Beijing.
„Politica SUA privind problema Taiwanului rămâne neschimbată până în prezent şi în urma întâlnirii pe care am avut-o astăzi aici. Subiectul a fost adus în discuţie.”
Rubio a spus că Beijingul ridică „mereu” subiectul, iar Washingtonul își exprimă poziția și trece mai departe, adăugând că ambele părți cunosc pozițiile reciproce. El a mai afirmat că Xi „a clarificat ceea ce ei numesc reunificare” și că aceasta „este ceva ce trebuie să se întâmple la un moment dat”, dar a avertizat că ar fi „o greșeală teribilă” ca reunificarea să fie impusă „prin forță”.
Materialul notează că susținătorii Taiwanului se tem de posibile concesii făcute de Trump la Beijing, inclusiv de o schimbare de nuanță în formulările diplomatice ale SUA – de la „a nu susține” la „a se opune” independenței Taiwanului – schimbare cerută insistent de Xi Jinping și cu implicații geostrategice majore.
În paralel, televiziunea de stat chineză a relatat că Xi i-a transmis lui Trump un avertisment ferm, numind Taiwanul „cea mai importantă” problemă în relațiile bilaterale și sugerând că modul în care este gestionată poate menține stabilitatea globală sau poate împinge cele două țări spre confruntare.
„Dacă este tratată prost, cele două ţări se vor ciocni, eventual vor intra în conflict.”
Libertatea precizează că Xi a folosit un termen în mandarină care ar sugera o confruntare generală, nu neapărat una militară.
Rubio a mai declarat că vânzările de arme ale SUA către Taiwan „nu au ocupat un loc important” în discuțiile dintre Trump și Xi. Totuși, el a precizat că furnizarea de armament nu a făcut obiectul unei discuții detaliate în ziua respectivă și că Washingtonul cunoaște deja poziția Beijingului.
În context, articolul amintește că Trump a abordat frecvent chestiunea Taiwanului dintr-o perspectivă tranzacțională, cerând insulei să își asume costuri mai mari pentru apărare și criticând industria taiwaneză de semiconductori, lider global, despre care a spus că „fură” locuri de muncă din SUA.
Beijingul revendică Taiwanul ca provincie și, deși susține oficial reunificarea pașnică, nu exclude intervenția în forță. SUA nu recunosc oficial Taiwanul, dar sunt principalul susținător și furnizor de arme al insulei; în virtutea legii, oferă echipament defensiv, menținând totodată o „ambiguitate strategică” privind o intervenție militară directă în cazul unei invazii.
În același timp, Trump a refuzat să comenteze public, în timpul vizitei la Templul Cerului, când a fost întrebat dacă a discutat despre Taiwan cu Xi Jinping. Confirmarea a venit ulterior de la Rubio, prin interviul acordat NBC News.
Recomandate
Donald Trump a propus o întâlnire la Casa Albă cu Xi Jinping pe 24 septembrie , un semnal de relansare a dialogului la nivel înalt SUA–China, cu potențial de a influența climatul economic și comercial global, potrivit Agerpres . Anunțul a fost făcut joi, la Beijing, unde Trump a spus că i-a adresat liderului chinez invitația de a veni la Washington împreună cu soția sa, Peng Liyuan, pentru o vizită la Casa Albă în data de 24 septembrie. Declarația a fost rostită în cadrul unei recepții organizate în onoarea sa la Beijing. „Am onoarea de a vă invita, pe dumneavoastră și pe doamna Peng, să veniți în vizită la Casa Albă pe 24 septembrie.” De ce contează: un canal de negociere care poate afecta piețele Dincolo de gestul diplomatic, o întâlnire programată între cei doi lideri ar putea crea un cadru pentru discuții cu impact asupra relațiilor economice bilaterale, într-un moment în care deciziile politice dintre Washington și Beijing se reflectă rapid în comerț, lanțuri de aprovizionare și în percepția de risc a investitorilor. În intervenția sa, Trump a descris relația dintre SUA și China drept „una dintre cele mai importante din istorie” și „foarte specială”, adăugând că „americanii și chinezii au multe lucruri în comun”, conform aceleiași relatări. Ce urmează În acest stadiu, informația disponibilă se limitează la invitația formulată public și la data propusă (24 septembrie). Agerpres nu menționează un răspuns al lui Xi Jinping sau dacă vizita a fost confirmată oficial. [...]
Turul privat oferit de Xi Jinping lui Donald Trump la Zhongnanhai semnalează o încălzire atent regizată a dialogului SUA–China , într-un moment în care relația bilaterală rămâne încărcată de dosare sensibile, inclusiv Taiwan, potrivit CNN . În materialul video, liderul chinez i-a oferit președintelui american un tur rar, în privat, al grădinii din Zhongnanhai – un complex discret al conducerii Partidului Comunist Chinez. În timp ce cei doi se plimbau pe lângă copaci vechi de secole, Trump a comentat „Loc frumos” și a adăugat: „M-aș putea obișnui cu asta”. De ce contează gestul, dincolo de imagine Accesul la Zhongnanhai este în mod tradițional strict controlat, iar un tur privat acordat unui lider străin are valoare de semnal diplomatic. În acest caz, gestul sugerează o încercare de a seta un ton mai cooperant la nivel personal, fără ca materialul să indice vreo decizie concretă sau vreun acord rezultat din întâlnire. Ce știm și ce nu știm din material CNN nu oferă detalii despre discuțiile purtate în timpul plimbării și nici despre eventuale rezultate politice sau economice. Informația disponibilă se limitează la cadrul vizitei și la schimbul scurt de replici surprins în imagini. [...]
Donald Trump susține că Xi Jinping i-a transmis că Beijingul nu va livra echipament militar Iranului , iar China ar fi dispusă să ajute la menținerea deschisă a strâmtorii Ormuz, un punct-cheie pentru fluxurile globale de petrol, potrivit HotNews . Mesajul, prezentat de Trump după întâlnirea cu liderul chinez la Beijing, vine pe fondul sensibilității piețelor la orice risc de blocaj în zonă. Trump a spus, într-un interviu pentru Fox News, că Xi l-a asigurat că nu va furniza „material militar” Iranului și că își dorește „să vadă Strâmtoarea Ormuz deschisă”. Președintele american a relatat și disponibilitatea exprimată de Xi de a ajuta, dacă poate fi „de vreun folos”. De ce contează: Ormuz, un nod critic pentru energie și transport Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru exporturile de petrol, iar orice semnal politic privind menținerea deschisă a acesteia poate influența percepția de risc în energie și transport. În acest stadiu, informațiile sunt prezentate ca declarații ale lui Trump despre discuția cu Xi, fără detalii suplimentare independente în material. În paralel: Trump vorbește despre o comandă de 200 de avioane Boeing În același context, Trump a afirmat că China a acceptat să comande 200 de avioane Boeing, ceea ce ar reprezenta prima achiziție de avioane comerciale fabricate în SUA de către Beijing în aproape un deceniu, potrivit Reuters, citată de HotNews. Totuși, detaliile tranzacției nu erau disponibile imediat. Casa Albă nu a răspuns unei solicitări privind dacă Trump s-a referit la întreaga comandă Boeing sau doar la anumite tipuri de aeronave (cu fuselaj îngust sau larg), iar Boeing nu a transmis imediat un punct de vedere. Reacția pieței a fost negativă pe termen scurt: acțiunile Boeing au scăzut cu peste 4% după difuzarea declarațiilor lui Trump. Reuters notează și că cifra de 200 este sub nivelul vehiculat anterior în presă, unde se vorbea despre o posibilă tranzacție de 500 de aeronave sau mai multe. Ce urmează Pentru piață, următorul reper este confirmarea oficială și structurarea comenzii (tipuri de aeronave, calendar de livrare, condiții), precum și eventuale clarificări privind rolul Chinei în menținerea deschisă a strâmtorii Ormuz, dincolo de declarațiile politice prezentate de Trump. [...]
Mesajul lui Xi către Trump sugerează o încercare de detensionare cu miză economică în relația China–SUA, într-un moment în care competiția dintre cele două puteri apasă pe comerț și investiții, potrivit Agerpres . Xi Jinping a declarat, la un dineu organizat la Beijing în onoarea președintelui american Donald Trump , aflat într-o vizită de stat în China, că „redarea măreției Americii” – sloganul politic asociat lui Trump – este compatibilă cu „marea reînnoire” a Chinei, concept central în retorica liderului chinez. „Realizarea marii reînnoiri a națiunii chineze și redarea măreției Americii pot merge perfect mână în mână, se pot hrăni una din alta și pot aduce binefaceri lumii întregi.” De ce contează: semnal de „coexistență” într-o relație cu efecte directe asupra economiei globale Mesajul lui Xi se aliniază doctrinei oficiale a Beijingului, care evită să se prezinte public drept rival sau concurent al SUA și promovează ideea unei relații de „parteneriat câștigător pentru toată lumea” cu Washingtonul. În termeni practici, o astfel de poziționare are rolul de a reduce presiunea politică asupra relației bilaterale, cu efecte potențiale asupra fluxurilor comerciale și a climatului investițional. În același discurs, Xi a insistat pe dimensiunea simbolică a relației dintre cele două state: „Popoarele chinez și american sunt două mari popoare.” Context: ce înseamnă „marea reînnoire” în narativul Beijingului „Marea reînnoire a națiunii chineze” este descrisă ca ideea că China, după „peste un secol de slăbiciune, războaie și umilințe”, trebuie să-și recapete statutul de mare putere prosperă, influentă și respectată la nivel global. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui banchet oficial, în timpul vizitei de stat a lui Donald Trump în China. Agerpres notează că relatarea este atribuită agenției AFP. [...]
Percepția chinezilor despre Donald Trump se traduce în incertitudine de piață și costuri mai mari pentru afaceri , de la efectele războiului comercial asupra veniturilor până la scumpirea benzinei pe fondul conflictului din Iran, potrivit Digi24 , care citează un reportaj din The New York Times . Într-un centru comercial din Beijing, o investitoare, Sunny Sun, spune că își urmărește atent portofoliul și se declară îngrijorată de impactul anunțurilor făcute după întâlnirea dintre Donald Trump și Xi Jinping . Ea descrie o stare de incertitudine în „starea de spirit a pieței”, pe fondul imprevizibilității pe care i-o atribuie liderului american. „Există cu siguranță o oarecare incertitudine în ceea ce privește starea de spirit a pieței, deoarece Trump este genul de persoană care spune un lucru astăzi și altul mâine, când se întoarce în Statele Unite. Cuvintele sale pot provoca de fapt agitație la nivel global.” Efecte în economie: de la tarife la construcții în declin În Fuzhou, un comerciant de oțel spune că afacerea sa a fost afectată de războiul comercial, într-un moment în care vinde către industria construcțiilor, sector descris ca fiind în declin. Un alt localnic leagă slăbirea economiei chineze de tensiunile comerciale, deși reportajul notează că problemele provin „probabil, în parte”, și din recesiunea din imobiliare sau alți factori. Un comerciant de oțel, Chen Gang, pledează pentru reducerea tensiunilor tarifare și pentru cooperare, sugerând totodată o diferență între discursul public și ceea ce se discută „în spatele ușilor închise” în lumea afacerilor. „Ar fi mai bine să evităm războaiele tarifare și să cooperăm pur și simplu în spirit de prietenie, fără toate aceste tensiuni.” Costuri cotidiene: benzina, conflictul din Iran și percepția despre SUA Reportajul descrie și impactul indirect al tensiunilor geopolitice asupra costurilor de zi cu zi: un șofer de taxi din nordul Chinei se plânge că majorarea prețurilor mondiale la benzină, pe fondul conflictului din Iran, l-a obligat să plătească mai mult la pompă. În același timp, o parte dintre opiniile negative despre Statele Unite sunt puse pe seama dezinformării de pe rețelele sociale, cu exemple de relatări neverificate menționate de intervievați. Ce urmează: așteptări de stabilizare după întâlnirile Trump–Xi În pofida criticilor, mulți dintre cei intervievați își exprimă speranța că întâlnirile dintre Donald Trump și Xi Jinping vor duce relația SUA–China pe o traiectorie mai stabilă, cu accent pe ideea că pacea ar susține o economie mai bună. „Nu vrem război, vrem pace. Vrem să avem relații bune cu Statele Unite și vrem să ne dezvoltăm economia. Numai pacea poate duce la o economie mai bună.” [...]
Vizita de stat a lui Trump în China este însoțită de un mesaj pro-comerț, cu accent pe delegația de business americană , potrivit Global Times , care citează agenția chineză Xinhua. Președintele Chinei, Xi Jinping , a avut joi dimineață discuții la Marea Sală a Poporului din Beijing cu președintele SUA, Donald Trump , aflat într-o vizită de stat de trei zile în China, conform Xinhua. În relatarea agenției, Trump l-a numit în mod repetat pe Xi „un mare lider” și a pus în prim-plan delegația americană de oameni de afaceri care îl însoțește, prezentând prezența acesteia drept „un gest de respect” față de China și liderul său. Totodată, Trump a spus că membrii delegației „așteaptă cu interes comerțul și să facă afaceri”, potrivit Xinhua. „Ei așteaptă cu interes comerțul și să facă afaceri.” Trump a mai afirmat, conform aceleiași surse, că există opinii potrivit cărora întâlnirea ar putea fi „poate cel mai mare summit din istorie”. „Sunt unii care spun că acesta este poate cel mai mare summit din istorie.” În aceeași notă, Trump a declarat că este „o onoare” să fie prieten cu Xi și că relația dintre China și SUA „va fi mai bună ca niciodată”, potrivit Xinhua. „Este o onoare să fiu prietenul dumneavoastră și relația dintre China și SUA va fi mai bună ca niciodată.” Din perspectiva economică, mesajele publice despre comerț și delegația de business sugerează o încercare de a ancora vizita în așteptări de intensificare a relațiilor comerciale, însă materialul citat nu oferă detalii despre acorduri, calendar de negocieri sau măsuri concrete care ar urma să rezulte din discuții. [...]
