Știri
Știri din categoria Externe
Statele Unite pregătesc o reducere a contribuției militare în NATO, iar reuniunea miniștrilor de externe ai Alianței de vineri, din Suedia, devine un test pentru cât de repede pot europenii să compenseze retragerile anunțate de Washington, potrivit News. Pe fondul divergențelor legate de războiul cu Iranul, secretarul de stat Marco Rubio urmează să le transmită aliaților că Donald Trump este „foarte dezamăgit” de statele care nu au permis utilizarea bazelor lor de către SUA.
Reuniunea are loc la Helsingborg și este prezentată ca un pas de pregătire pentru summitul NATO de la Ankara, programat în iulie. În paralel, Washingtonul a anunțat planuri de retragere a 5.000 de soldați din Europa și intenționează să reducă fondul de capabilități militare pe care îl pune la dispoziția NATO în caz de criză, au declarat pentru Reuters trei surse familiarizate cu subiectul.
Înaintea întâlnirii, Rubio a indicat explicit Spania drept exemplu de aliat care ar fi refuzat SUA accesul la baze pentru război, punând sub semnul întrebării utilitatea apartenenței la NATO în aceste condiții.
Pe partea operațională, în discuție apar mai multe ajustări ale posturii americane în Europa, conform informațiilor din material:
În același timp, Trump a anunțat trimiterea a 5.000 de militari americani „suplimentari” în Polonia, justificând decizia prin relația sa cu președintele Karol Nawrocki, ales „în urmă cu aproape un an”, potrivit textului.
Miniștrii europeni sunt așteptați să încerce să reducă tensiunile cu Washingtonul, subliniind că sunt gata să ajute la asigurarea libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz „când condițiile o vor permite”. Iranul a restricționat traficul prin strâmtoare pe durata războiului, iar în zonă au fost prepoziționate nave de război în cadrul unei coaliții internaționale inițiate de Londra și Paris.
O altă temă cu miză practică este reducerea contribuției SUA la ceea ce unii din NATO numesc „cavaleria” – întăririle care pot fi mobilizate în mai puțin de 180 de zile în caz de conflict. Secretarul general Mark Rutte a spus că nu vede acest lucru ca pe ceva îngrijorător și că era de așteptat.
Comandantul suprem al NATO, generalul american Alexus Grynkewich, a încercat să liniștească aliații, afirmând că eventualele reduceri ulterioare s-ar întinde pe mai mulți ani, pentru a oferi timp europenilor să-și dezvolte capacități care să le înlocuiască pe cele americane.
În plan politic, Trump a criticat membri NATO pentru că nu au făcut mai mult pentru a sprijini campania militară americano-israeliană și a spus că ia în considerare retragerea din alianță, punând sub semnul întrebării obligația Washingtonului de a respecta pactul de apărare reciprocă. Oficialii NATO au subliniat însă că SUA nu au cerut alianței să participe la războiul cu Iranul, deși mulți membri au permis utilizarea spațiului aerian și a bazelor.
În perspectiva summitului de la Ankara, europenii ar urma să vină cu anunțuri privind contracte de armament, inclusiv cu Statele Unite, potrivit unor diplomați citați de AFP. Totuși, Mark Rutte ar fi cerut ca nimic să nu fie dezvăluit înainte de reuniunea din Suedia, în speranța că acordurile vor conta în relația cu Trump.
Separat, europenii intenționează să-și reafirme sprijinul pentru Ucraina. Rutte a spus că a propus ca țările NATO, fără Statele Unite, să se angajeze la alocarea a cel puțin 0,25% din PIB pentru sprijin militar pentru Kiev, dar a admis că nu crede că propunerea va fi acceptată. În același context, el a reluat ideea că „multe țări” nu cheltuie suficient, iar Franța este menționată ca fiind criticată de unii parteneri pentru nivelul sprijinului financiar, Parisul invocând alte forme de contribuție.
Recomandate
Iran a avertizat că ar putea viza rute alternative de export de petrol din Golf dacă statele din regiune se alătură campaniei SUA de izolare economică , potrivit Al Jazeera . Mesajul ridică miza pentru fluxurile comerciale din Orientul Mijlociu într-un moment în care controlul asupra Strâmtorii Hormuz rămâne un punct de blocaj în conflictul dintre Iran, pe de o parte, și SUA și Israel, pe de altă parte. Avertismentul a fost transmis de Mohsen Rezaei , secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, într-un interviu acordat postului de stat IRIB. El a spus că Teheranul le cere „tuturor țărilor din apropiere” să nu se alăture „războiului economic” al SUA, altfel vor fi tratate ca „inamici”. „Le spunem tuturor țărilor din apropiere să nu se alăture războiului economic al SUA. Altfel, le vom considera inamici.” Presiunea economică a SUA și riscul de extindere a țintelor Declarațiile vin după ce președintele american Donald Trump a anunțat că administrația sa va lansa „cea mai zdrobitoare operațiune economică” de până acum împotriva Iranului. În paralel, Trump a amenințat cu „consecințe economice uriașe” orice țară care oferă Iranului „orice fel de colac de salvare”, iar secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a întărit mesajul cu formula „ori sunteți cu noi, ori împotriva noastră”. În interviu, Rezaei a descris o strategie regională în trei etape, care ar începe cu dezescaladare și negocieri cu vecinii, urmate de încercarea de a-i „separa” de SUA printr-un ton conciliant. Dacă statele vizate rămân aliniate cu Washingtonul, ar urma o perioadă de „reconsiderare”, iar în a treia etapă Iranul „va acționa”, fără a detalia măsurile. Hormuz, rute alternative și impactul asupra comerțului Strâmtoarea Hormuz , rută majoră de transport maritim în largul coastelor Iranului, este prezentată ca un punct de fricțiune persistent. Potrivit materialului, Iranul a acționat rapid la începutul războiului pentru a opri traficul prin strâmtoare, ceea ce a dus la scumpiri puternice pentru bunuri precum petrolul și îngrășămintele. În acest context, unele state din Orientul Mijlociu care depindeau de Hormuz pentru exporturi au început să caute rute comerciale alternative. Rezaei a avertizat însă că Iranul ar putea viza aceste rute alternative de transport al petrolului din afara Golfului dacă statele regionale participă la planurile SUA de „război economic”. Dimensiunea de reglementare: acuzații de „suveranitate extraterritorială” Ministerul iranian de Externe a criticat, tot sâmbătă, noile măsuri economice americane, descriindu-le drept o afirmare a unei „suveranități extraterritoriale” asupra statelor membre ale ONU — o formulare care sugerează că Teheranul contestă aplicarea sancțiunilor dincolo de jurisdicția SUA. Negocierile pentru încetarea conflictului sunt descrise ca fiind blocate în ultimele luni, după eșecul unui memorandum de înțelegere din 17 iunie care cerea „încetarea imediată și permanentă a operațiunilor militare”. În plus, potrivit materialului, Iranul ar fi luat în calcul extinderea listei de ținte dincolo de Orientul Mijlociu, inclusiv către aliați ai SUA din Europa care au sprijinit operațiunile administrației Trump. [...]
Iran a avertizat că va răspunde „ochi pentru ochi” statelor care se aliniază unei campanii economice conduse de SUA , potrivit Al Jazeera . Mesajul ridică miza pentru guvernele și companiile care ar putea participa la măsuri de presiune economică împotriva Teheranului, prin riscul de represalii și perturbări în relațiile comerciale. Avertismentul a fost transmis de Mohsen Rezaei , secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului , care a spus că țările ce se alătură „războiului economic” al SUA împotriva Iranului vor fi vizate de acțiuni „tit-for-tat” (represalii reciproce). Contextul este escaladarea retoricii de la Washington: președintele SUA, Donald Trump, a amenințat că va declanșa „război economic” împotriva Iranului, conform aceleiași surse. Materialul nu oferă detalii despre măsuri concrete, calendar sau state vizate, astfel că amploarea efectelor rămâne, deocamdată, neclară. [...]
Karoline Leavitt trece din comunicarea guvernamentală în zona de finanțare politică pro-Trump , urmând să lucreze pentru „ MAGA Inc .”, un „super PAC” (comitet de acțiune politică) care poate strânge fonduri nelimitate și finanțează, în principal, campanii publicitare electorale, potrivit news.ro , care citează AFP. Leavitt, purtătoare de cuvânt a Casei Albe, își va părăsi funcția la sfârșitul lunii august și se va alătura organizației de finanțare politică pro-Trump. În sistemul american, un „super PAC” este o structură care încearcă să influențeze alegerile locale sau naționale prin finanțarea publicității, fără o legătură directă cu un candidat – cel puțin în teorie – și are posibilitatea de a strânge sume nelimitate, ceea ce îi amplifică rolul în competițiile electorale. Revenire într-o structură cu rol major în campaniile electorale Leavitt a mai lucrat pentru „MAGA Inc.” în perioada 2022–2024, înainte să se alăture echipei de campanie a lui Donald Trump . Ea le-a spus jurnaliștilor care îl însoțeau pe Trump în Carolina de Sud că va participa alături de acesta la o convenție republicană organizată la Dallas, la începutul lunii septembrie, înaintea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului („midterms”) din noiembrie. Ce urmează la Casa Albă Întrebat despre cine o va înlocui, Trump a afirmat că nu a primit „niciodată în viața sa atât de multe candidaturi pentru un post”. În același context, el l-a menționat pe Scott Jennings, strateg conservator și comentator la CNN, despre care a spus că este „bun”, și a amintit-o și pe una dintre asistentele sale, Margo Martin. Leavitt, care a născut la începutul lunii mai al doilea copil, a anunțat pe 12 august că pleacă din funcție pentru a se dedica mai mult familiei. [...]
Germania pune încă 60 de milioane de euro (aprox. 300 milioane lei) pe masa sprijinului pentru Ucraina , cu o alocare orientată spre energie și protecție civilă înainte de iarnă, în paralel cu negocieri pentru rachete interceptoare Patriot , potrivit Mediafax . Anunțul a fost făcut la Kiev de ministrul german de Externe, Johann Wadephul , în cadrul unei conferințe de presă comune cu omologul ucrainean, Andrii Sybiha. Germania urmărește, împreună cu aliații europeni și Statele Unite, să obțină rachete interceptoare suplimentare pentru sistemele de apărare aeriană Patriot ale Kievului, informație atribuită de Mediafax publicației Kyiv Post. Cum se împart banii și ce finanțează Din totalul de 60 de milioane de euro: 50 de milioane de euro merg către ajutor umanitar , direcționat prin organizații ale ONU și ONG-uri care sprijină populația din Kiev și din zonele apropiate de front; o parte importantă a fondurilor vizează achiziția și livrarea de generatoare . 10 milioane de euro sunt alocate Pachetului de asistență cuprinzător al NATO pentru Ucraina , pentru surse descentralizate de energie destinate armatei ucrainene, dotarea spitalelor militare și achiziția unor sisteme de combatere a dronelor . Negocierile pentru Patriot și miza sezonului rece Wadephul a spus că discuțiile cu aliații europeni și cu SUA privind apărarea aeriană a Ucrainei au avut „rezultate bune” și că speră într-un rezultat „cât se poate de pozitiv”. Potrivit declarațiilor sale, negocierile vor continua săptămâna viitoare, inclusiv într-o întâlnire cu secretarul de stat american Marco Rubio. Ministrul german a legat urgența sprijinului de apropierea iernii, perioadă în care infrastructura energetică ar putea deveni din nou țintă a atacurilor rusești, ceea ce crește presiunea atât pe protecția antiaeriană, cât și pe capacitatea de a asigura energie prin soluții de rezervă (precum generatoarele și sursele descentralizate). [...]
Eșecul negocierilor comerciale dintre SUA și Canada prelungește incertitudinea pentru exportatorii canadieni , după ce Washingtonul a menținut tarife de 50% pentru produse canadiene în valoare de 20 de miliarde de dolari, iar Ottawa a anunțat o ripostă „dolar cu dolar”, potrivit HotNews . Negocierile nu au produs un acord, deși calendarul a fost prelungit cu încă trei zile. Reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, a spus că „Canada a refuzat să finalizeze acordul comercial în condițiile convenite la începutul acestei săptămâni” și a acuzat „noi cerințe” și renunțarea la angajamente care ar fi destabilizat „echilibrul fragil” obținut în ultimele zile. Miza economică: tarife de 50% pe exporturi de 20 mld. dolari Washingtonul aplică tarife de 50% pe produse canadiene evaluate la 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 miliarde lei). Conform informațiilor citate de publicație din The Guardian , măsura afectează aproximativ 5% din exporturile anuale ale Canadei către SUA. În fundal, relația comercială rămâne una masivă: anul trecut, schimburile de bunuri și servicii dintre cele două țări au totalizat 880 de miliarde de dolari (aprox. 4.048 miliarde lei). Ce produse intră pe lista vizată Lista mărfurilor afectate include produse din lemn, într-o plajă largă, „de la crose de hochei până la banalele bețișoare medicale”, potrivit aceleiași surse. Răspunsul Canadei: „dolar cu dolar” și acuzații de condiții „nedrepte” Premierul canadian Mark Carney a anunțat că Ottawa va răspunde imediat, „dolar cu dolar”. Într-un comunicat, el a acuzat schimbări de ultim moment ale condițiilor propuse de SUA. „Modificările de ultim moment aduse condițiilor propuse de SUA au fost nedrepte, neeconomice și au pus sub semnul întrebării fiabilitatea oricărui acord.” Ce urmează Termenul inițial pentru intrarea în vigoare a noilor taxe era miercuri, la ora 00:01, dar președintele Donald Trump l-a extins cu trei zile pentru continuarea discuțiilor. Cum delegațiile nu au ajuns la un numitor comun, disputa intră într-o nouă etapă, cu tarifele deja aplicate și cu o ripostă canadiană anunțată, ceea ce crește riscul de escaladare și costuri suplimentare în lanțurile de aprovizionare dintre cele două economii. [...]
Declarațiile lui Donald Trump sugerează o înăsprire a presiunii economice asupra Iranului , într-un context în care Washingtonul încearcă să forțeze un acord „corect”, potrivit The Jerusalem Post , care citează Reuters. Trump a spus vineri, în fața presei, că Iranul „ar dori” să ajungă la o înțelegere cu SUA, dar „nu este pregătit să facă acordul potrivit”. În același timp, președintele american a susținut că SUA au „control total” asupra „întregii regiuni” legate de Strâmtoarea Hormuz , un punct-cheie pentru fluxurile globale de petrol. Pe linia presiunii economice, Trump a legat mesajul politic de situația internă a Iranului, afirmând că autoritățile de la Teheran „nu își plătesc soldații” și „nu își plătesc poliția” și invocând o inflație de „350%”. Declarațiile vin la o săptămână după ce Trump a promis că va lovi Iranul „dur” pe plan economic, iar secretarul Trezoreriei, Scott Bessent , a spus că Washingtonul va impune măsuri „cum nu s-au mai văzut”. Mesajul către piețe: presiune economică, fără excluderea opțiunilor militare Trump a mai precizat că anunțurile privind „războiul economic” al SUA împotriva Iranului nu înseamnă că opțiunile militare ale Washingtonului ar fi limitate. Din perspectiva riscului regional, referirea la Strâmtoarea Hormuz este relevantă deoarece orice escaladare în zonă poate afecta transporturile și costurile energiei, cu efecte în lanț asupra inflației și a prețurilor la combustibili. Reacția Teheranului: contestarea cifrelor Presa iraniană a respins rapid afirmațiile lui Trump, mai multe instituții media aliniate statului numind cifra de 350% privind inflația o susținere „fără bază”, care nu ar avea legătură cu „realitatea economică”, potrivit materialului. [...]
