Știri
Știri din categoria Externe

Donald Trump își leagă mesajul diplomatic de un semnal de putere tehnologică, susținând că noul Air Force One a „impresionat” atât China, cât și Rusia, potrivit news.ro. Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă la Casa Albă, după o vizită în Asia pe care președintele SUA a descris-o drept una dintre cele mai reușite din istoria Americii.
Trump a apărut la podium cu aproximativ 25 de minute mai târziu decât era programat și a fost însoțit de vicepreședintele JD Vance și de secretarul de stat Marco Rubio.
În intervenția sa, președintele american a afirmat că delegația s-a întors „aseară” din Asia și a prezentat drept element distinctiv aeronava prezidențială, despre care a spus că a realizat „cel mai lung zbor efectuat vreodată de Air Force One”. Trump a susținut că „noul Air Force One poate zbura fără a fi nevoie să oprească pentru realimentare”.
Trump a comparat noua aeronavă cu „vechiul echipament”, pe care l-a descris drept inferior, și a sugerat că modernizarea are și o dimensiune de percepție externă.
„China a fost foarte impresionată, iar Rusia a fost foarte impresionată.”
Din informațiile disponibile în material, nu sunt oferite detalii tehnice suplimentare despre aeronavă și nici reacții oficiale din partea Chinei sau Rusiei; afirmațiile sunt prezentate ca declarații ale lui Trump în cadrul conferinței de presă.
Recomandate

Prima întâlnire trilaterală Xi–Trump–Putin a fost construită ca un exercițiu de putere într-un cadru economic , iar semnalele nonverbale au întărit ierarhia dintre cei trei lideri, inclusiv prin raportarea la greutatea economică a fiecărei țări, potrivit unei analize citate de Digi24 . Reuniunea a avut loc joi, la Shenzhen , în sudul Chinei, în marja summitului anual APEC (Cooperarea Economică pentru Asia-Pacific) , la care au participat aproximativ 20 de lideri, notează AFP, citată de News.ro. Discuțiile au fost „orchestrate cu minuțiozitate”, însă fiecare dintre cei trei a abordat întâlnirea diferit, potrivit lui Gabor Holch, consultant în management intercultural cu sediul în Shanghai, intervievat de AFP. Puterea economică, tradusă în „respect” și autoritate la masă Holch susține că întâlnirea a avut loc „în cadrul unui summit economic”, iar „respectul și autoritatea” acordate fiecărui lider corespund și puterii economice a țării sale. În această logică, Rusia apare drept „de departe cel mai puțin puternic partener” dintre cei trei, în evaluarea specialistului. Declarațiile introductive au fost făcute în fața camerelor, înainte ca jurnaliștii să părăsească sala pentru discuțiile cu ușile închise, un format care a lăsat publicului mai ales secvențele atent controlate de protocol și limbaj corporal. Stiluri diferite: contact vizual la Trump, disciplină la Putin, subtilitate la Xi În analiza citată, Donald Trump este descris ca fiind în largul său în discuții informale și ca având un comportament mai „deschis” în fața camerelor: s-ar fi abătut uneori de la textul pregătit, căutând contact vizual și adresându-se direct celorlalți doi lideri. În contrast, Vladimir Putin ar fi rămas concentrat pe discursul citit, până la gestul de a-și scoate căștile în timp ce vorbea, pentru a se concentra „100%” pe text, potrivit lui Holch. Xi Jinping este caracterizat drept un „om de stat asiatic tipic”, care transmite semnale nonverbale „extrem de subtile”, precum un zâmbet schițat sau o încruntare. Gesturi simbolice și scenografie: de la aeroport la masa rotundă În spațiul public au circulat și alte momente care au alimentat interpretări: o îmbrățișare scurtă între Xi și Trump la aeroportul din Shenzhen, ajutorul oferit de Trump omologului chinez pe o scară rulantă și salutul către Putin cu „prietenul meu” în timpul strângerii de mână. În timpul discuțiilor, cei trei au stat în jurul unei mese rotunde din lemn închis, cu flori roz în centru. Holch explică alegerea prin importanța formelor rotunde în cultura chineză, asociate cu ideea de armonie, și apreciază elementul natural din centrul mesei ca fiind „extrem de simbolic”. În ansamblu, lectura propusă de specialist indică faptul că, dincolo de declarațiile oficiale, întâlnirea a funcționat și ca o demonstrație de poziționare într-un cadru economic, în care gesturile și protocolul au transmis mesaje despre raportul de forțe dintre cele trei puteri. [...]

Mesajul transmis de Jared Kushner sugerează o posibilă convergență SUA–Europa pe „garanțiile de securitate” pentru Ucraina , un element-cheie care poate influența atât arhitectura de securitate a continentului, cât și costurile politice și bugetare ale sprijinului occidental, potrivit Digi24 . Jared Kushner, emisar american, a declarat la Berlin că Donald Trump i-a sunat pe liderii reuniți în cadrul „Coaliției Voinței” și că își propune un acord privind Ucraina „cu Europa alături”, fără a „impune nimic unilateral”. Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă, în contextul discuțiilor despre încheierea războiului din Ucraina. „Aș dori să reiterez că președintele Trump dorește să ajungă la un acord cu Europa alături. Nu încearcă să impună nimic unilateral.” Kushner a mai spus că pozițiile Statelor Unite și ale Europei în privința Ucrainei „converg din ce în ce mai mult”. În același timp, el a indicat că Trump este deschis la oferirea unor garanții de securitate pentru Ucraina, ca parte a unui acord de pace cu Rusia, menționând că acestea ar trebui integrate într-un „pachet de securitate mai amplu”. Ce s-a discutat la Berlin și de ce contează Potrivit lui Kushner, discuțiile purtate de SUA la Berlin cu lideri europeni și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski au înregistrat „progrese semnificative” privind forma pe care ar putea să o ia garanțiile de securitate pentru Kiev. El a legat aceste discuții și de un „plan de prosperitate” pentru perioada de după război, fără a oferi detalii suplimentare despre conținut sau calendar. În lipsa unor elemente concrete despre angajamente, mecanisme sau finanțare, mesajul rămâne, deocamdată, unul de poziționare: Washingtonul încearcă să transmită că o eventuală formulă de pace ar fi negociată împreună cu europenii, iar tema garanțiilor de securitate este tratată ca piesă centrală a pachetului post-conflict. [...]

Vladimir Putin a pus sub semnul întrebării credibilitatea Premiului Nobel pentru Pace , susținând că deciziile Comitetului Nobel ar fi motivate politic, într-un mesaj care alimentează disputa de legitimitate în jurul unor distincții cu greutate simbolică internațională, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute la finalul participării lui Putin la summitul Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) , desfășurat în orașul chinez Shenzhen, în cadrul unei conferințe de presă. Liderul de la Kremlin a spus că nu știe „dacă actualul Premiu Nobel pentru Pace mai are vreo valoare” și a invocat „cazuri” în care acordarea ar fi fost influențată de „considerente politice”. Mesajul Kremlinului: Nobel, contestat; premiile rusești, prezentate ca „neutre” În contrapondere, Putin a prezentat sistemul de premiere din Rusia ca fiind decis de un „comitet reprezentativ, alcătuit din persoane respectate”, care ar lua „decizii neutre” pe teme legate de pace, securitate internațională și activitate umanitară. Tot în acest context, președintele rus a amintit că, „inițial”, Comitetul Nobel ar fi folosit bani câștigați de Alfred Nobel din afaceri în Rusia. Contextul politic: Trump și nemulțumirea legată de Nobel Potrivit aceleiași surse, Putin a reluat tema după ce Donald Trump nu a primit distincția. Articolul menționează și un episod din 2025, când, după acordarea Premiului Nobel pentru Pace Mariei Corina Machado, Putin a criticat comitetul pentru că ar fi recompensat în trecut persoane care „nu au făcut nimic pentru pace” și a evidențiat eforturile de „pacificare” ale omologului său american. La rândul său, Trump s-a plâns recent că nici el, nici Statele Unite nu au primit Premiul Nobel pentru Pace, acordat în acest an lui Navi Pillay, juristă cunoscută pentru activitatea în apărarea drepturilor omului. Într-o postare pe Truth Social, Trump a enumerat o serie de realizări pe care le atribuie politicii sale externe, inclusiv afirmația că ar fi pus capăt la opt războaie și că ar fi contribuit la recuperarea ostaticilor israelieni, inclusiv „ultimii 28”, atât în viață, cât și decedați. [...]

Emmanuel Macron cere livrarea „imediată” de apărare antiaeriană pentru Ucraina și reluarea discuției despre aderarea la NATO , avertizând că urmează „săptămâni critice” cu impact direct asupra securității europene, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis la Berlin, în cadrul reuniunii „ Coaliția de Voință ”, unde au fost prezenți aliați ai Ucrainei, inclusiv emisari ai lui Donald Trump. Macron a cerut ca statele care au capacitatea să furnizeze mijloace de protecție să o facă „acum”, cu accent pe sisteme antirachetă și interceptori. „Prioritatea priorităţilor (...) este să se instaleze noi sisteme antirachetă şi noi interceptori (...) Săptămânile următoare sunt critice pentru Ucraina, populaţia sa şi pentru întreaga Europă.” Miza: accelerarea sprijinului militar și repoziționarea discuției despre NATO Președintele Franței a legat urgența livrărilor de apărare antiaeriană de riscul extinderii efectelor războiului asupra Europei, insistând că protecția populației ucrainene trebuie tratată ca o prioritate imediată de către toți aliații care pot contribui. În paralel, Macron a cerut „redeschiderea” discuției privind aderarea Ucrainei la NATO, argumentând că subiectul nu mai este doar o temă pentru Kiev, ci „se pune inclusiv pentru noi, europenii, în ziua de mâine”, în contextul pozițiilor pe care le descrie drept maximaliste din partea Rusiei. „În faţa maximalismului poziţiilor ruseşti, cred că trebuie să redeschidem chestiunea aderării Ucrainei la NATO (...) Astăzi, această chestiune se pune inclusiv pentru noi, europenii, în ziua de mâine.” Context: reacția lui Macron la declarația Trump–Xi–Putin Macron a comentat și declarația comună Trump–Xi–Putin, afirmând că aceasta „nu duce la o reorganizare a lumii”. În material este reamintit că documentul rezultat după întâlnirea celor trei lideri la Shenzhen include direcții de cooperare și angajamente privind reducerea riscurilor nucleare, rolul ONU și stabilitatea fluxurilor energetice, precum și reafirmarea principiului că „un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie purtat niciodată”. La reuniunea de la Berlin a participat și președintele României, Nicușor Dan , potrivit aceleiași surse. [...]

Mesajul atribuit lui Donald Trump despre oprirea finanțării Ucrainei riscă să mute o parte din costul războiului pe bugetele europene , într-un moment în care liderii UE se tem că sunt împinși în afara negocierilor dintre marile puteri, potrivit Digi24 . Informația apare după o reuniune la care Trump a participat la câteva ore de la întâlnirea sa cu Vladimir Putin și Xi Jinping, în China, însă Casa Albă contestă interpretarea că președintele american ar fi cerut oprirea ajutorului pentru Kiev. Potrivit unor oficiali europeni citați de presa internațională, Trump le-ar fi transmis liderilor europeni că ar trebui să oprească finanțarea Ucrainei. În același timp, un oficial american citat de Politico susține că „nu este corect” să se afirme că Trump a cerut oprirea finanțării, iar un purtător de cuvânt al Casei Albe a descris discuția drept una cu ton „mai degrabă pozitiv”, axată pe ideea încheierii războiului și a costurilor acestuia. Ce s-a discutat și de ce contează pentru Europa Întâlnirea trilaterală Trump–Putin–Xi a avut loc la Shenzhen și a durat 90 de minute, iar cei trei lideri au convenit asupra unui plan în patru puncte pentru „reformarea ordinii mondiale”, notează Digi24, citând presa internațională. În paralel, liderii europeni au urmărit evoluțiile de la un summit organizat la Berlin „în semn de solidaritate cu Ucraina”, pe fondul îngrijorărilor legate de apropierea afișată de Trump față de Putin și de faptul că europenii au fost ținuți la distanță de discuțiile marilor puteri. Trump ar fi ridicat, în discuția cu europenii, tema ajutorului financiar „de miliarde de euro” acordat Ucrainei, sugerând că statele ar putea economisi bani dacă războiul s-ar încheia, potrivit unor oficiali europeni citați de Politico și The Telegraph. Reacții: avertismente despre efectul de încurajare a Rusiei În Europa, liderii i-au transmis lui Trump că Putin „nu este prietenul nostru și nu va fi niciodată”, iar premierul danez Mette Frederiksen a spus, la reuniunea „Coaliției celor dispuși” de la Berlin, că liderul rus ar putea deveni „și mai îndrăzneț” după întâlnire. Contextul de securitate: amenințările lui Putin și atacul asupra podului din Crimeea Temerile europenilor au fost amplificate de declarațiile lui Putin după întâlnirea trilaterală. Liderul de la Kremlin a afirmat că Rusia va răspunde la atacurile asupra podului din Crimeea și a avertizat că reacția va fi „mult mai dureroasă” decât pagubele provocate podului. Armata ucraineană a confirmat că a lovit podul rutier și feroviar pentru a treia oară în această săptămână, potrivit Digi24. Putin a invocat și îngrijorări legate de posibilitatea desfășurării unor trupe europene în Ucraina și a acuzat Europa și Kievul că refuză „concesii” pentru încheierea războiului. Declarația comună și mizele economice: energie și instituții internaționale Cei trei lideri au emis o „declarație de pace” care include angajamente privind reformarea ONU, creșterea aprovizionării cu combustibili fosili, susținerea imunității oficialilor de stat în fața instanțelor internaționale și discuții despre prevenirea proliferării nucleare. În declarația comună, au convenit și că Curtea Penală Internațională (CPI) și „organisme similare” nu ar trebui să „abuzeze” de jurisdicție, iar Trump a descris CPI drept „scăpată de sub control”. Documentul mai menționează intenția de a asigura „fluxuri stabile de energie” și de a intensifica producția de produse petroliere rafinate, pe fondul scumpirii petrolului din acest an, în contextul războaielor menționate în articol. Ce urmează: incertitudine asupra poziției SUA și presiune pe capitalele europene Din informațiile prezentate, rămâne neclar dacă Trump a cerut explicit oprirea finanțării Ucrainei sau dacă discuția a vizat, mai general, costurile războiului și presiunea pentru un acord. Cert este că, pe fondul excluderii europenilor din discuțiile marilor puteri, orice semnal de reducere a sprijinului american sau de reorientare a responsabilității financiare poate crește presiunea asupra bugetelor europene și asupra coeziunii politice privind continuarea sprijinului pentru Kiev. Sursă secundară citată în material: The Independent . [...]

Apropierile publice ale lui Donald Trump de Vladimir Putin alimentează temerile europene că un acord pentru Ucraina ar putea fi negociat fără Kiev și fără UE , pe fondul discuțiilor purtate de cei doi lideri în China, relatează Focus . Trump l-a salutat „demonstrativ cordial” pe Putin la o întâlnire desfășurată la Shenzhen, înaintea unui summit în trei cu liderul chinez Xi Jinping. Potrivit postului american ABC, președintele SUA a spus despre omologul rus: „Este prietenul meu”, vorbind și despre o „relație grozavă” și exprimând optimism că din discuții ar putea rezulta „lucruri minunate”. Întrevederea ar fi durat aproximativ o oră. Miza care a provocat neliniște în Europa este că Trump și Putin au discutat despre un posibil sfârșit al războiului din Ucraina fără ca un reprezentant ucrainean să fie prezent, notează publicația. Reacția Poloniei: ironie și îngrijorare de securitate Premierul polonez Donald Tusk a comentat pe platforma X: „Dumnezeu să ne ferească de astfel de prieteni.” Potrivit articolului, Varșovia a reacționat deosebit de sensibil la apropierea lui Trump de Putin deoarece Polonia se învecinează cu Ucraina și consideră Rusia o amenințare directă. Polonia sprijină Ucraina militar și politic de la începutul războiului. Și ministrul de Externe Radosław Sikorski și-a exprimat îngrijorarea, iar salutul cordial adresat lui Putin a ridicat întrebarea „de cine ar fi mai aproape Trump” într-o situație de criză. Europa cere un loc la masa negocierilor După reacția sa publică, Tusk a participat la o reuniune la Berlin a așa-numitei „Coaliții a celor dispuși”, alături de susținători europeni ai Ucrainei, secretarul general al NATO Mark Rutte și președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski. Conform relatării, emisarul special al SUA Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele lui Trump, i-au informat pe participanți despre discuțiile din China. Cancelarul german Friedrich Merz a avertizat că un „pace” negociată fără Europa și Ucraina nu ar funcționa și a spus, citat de revista Time, că un acord în stilul conferinței de la Ialta „nu va aduce pace”. Zelenski a reiterat că deciziile despre Ucraina nu pot fi luate fără participarea țării sale, iar statele europene au transmis că vor continua sprijinul pentru Kiev și vor să aibă un rol ferm în discuțiile viitoare privind garanțiile de securitate și ordinea postbelică. Ce spune Trump despre concesii și care este poziția Moscovei Trump a afirmat înaintea întâlnirii că Putin ar deveni mai flexibil în cereri: „Cred că cedează”, potrivit Focus. În același timp, date de sondaj citate de National Security Journal arată că aproximativ două treimi dintre americani dezaprobă modul în care Trump gestionează războiul din Ucraina, iar circa un sfert dintre respondenți cred că Trump ar favoriza Rusia. Pe de altă parte, potrivit ABC, Putin ar rămâne la cererile sale anterioare, inclusiv solicitarea ca Ucraina să cedeze teritorii. Imaginea „prietenoasă” de la summit nu ar fi schimbat, cel puțin deocamdată, această poziție. [...]