Știri
Știri din categoria Externe

Mesajul transmis de Donald Trump despre redirecționarea banilor pentru Ucraina ridică miza negocierilor și presiunea pe bugetele europene în perspectiva unei eventuale încheieri a războiului, potrivit Adevărul. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Trump le-ar fi transmis liderilor europeni, la reuniunea „Coaliției de Voință” de la Berlin (joi), că Europa cheltuiește prea mult pentru război și că acești bani ar putea fi folosiți ulterior în interiorul țărilor europene.
Zelenski a relatat jurnaliștilor, înaintea unei întâlniri la Kiev cu ministrul britanic al apărării, Wes Streeting, că mesajul lui Trump nu i s-a părut o amenințare.
„A spus că Europa cheltuieşte foarte mulţi bani şi că i-ar putea folosi pentru propriile ţări după încheierea războiului. Nu a sunat ca o ameninţare.”
Din perspectiva Kievului, discuția despre costurile suportate de Europa se leagă direct de arhitectura viitoare a sprijinului occidental. Zelenski a salutat implicarea Europei în negocieri, dar a cerut Statelor Unite să stabilească „agenda și data următoarei runde”, semnalând că Washingtonul rămâne actorul-cheie pentru ritmul discuțiilor.
În același timp, liderul ucrainean a spus că este mai sceptic decât partea americană în privința disponibilității lui Vladimir Putin de a face compromisuri.
„Sunt puţin mai sceptic decât americanii în privinţa faptului că el este pregătit să facă compromisuri.”
Întâlnirea de la Kiev cu ministrul britanic al apărării a avut loc după un atac rusesc asupra orașului Krivoi Rog, soldat cu doi morți și zeci de răniți, menționat de publicație cu trimitere la un material separat. Streeting a spus că declarațiile lui Putin despre dorința de pace sunt contrazise de bombardamentele rusești și a calificat drept „o provocare revoltătoare” încălcarea spațiului aerian polonez, îndemnând aliații să intensifice sprijinul pentru Ucraina.
Zelenski a reiterat că Ucraina își dorește „foarte mult” aderarea la NATO, pe care o consideră una dintre cele mai evidente garanții de securitate.
În paralel, Jared Kushner, prezentat ca emisar special al lui Donald Trump, a declarat că SUA ar fi dispuse să ofere Ucrainei garanții de securitate similare celor din Articolul 5 al NATO (clauza de apărare colectivă), susținând că Rusia ar fi acceptat deja acest principiu. Kushner a adăugat că deschiderea lui Trump depinde și de „interesele Statelor Unite”.
Kushner a mai spus că Trump a discutat telefonic cu liderii prezenți la reuniunea de la Berlin și că urmărește un acord privind Ucraina împreună cu partenerii europeni, nu separat.
„Președintele Trump dorește să ajungă la un acord cu Europa alături. Nu încearcă să impună nimic unilateral.”
În lipsa unor detalii despre sume sau mecanisme concrete, semnalul politic rămâne însă relevant pentru capitalele europene: discuția despre „banii pentru Ucraina” este împinsă în prim-planul negocierilor, iar presiunea de a justifica intern costurile războiului ar putea crește pe măsură ce se conturează un posibil acord.
Recomandate

Presiunea Washingtonului pentru un acord rapid riscă să împingă Ucraina spre concesii majore , pe fondul eforturilor președintelui american Donald Trump de a încheia războiul înainte ca democrații să preia controlul Congresului în ianuarie, potrivit The Jerusalem Post . În acest context, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a calificat drept „foarte nereușit” pentru Vladimir Putin summitul trilateral din această săptămână dintre liderii Chinei, Rusiei și SUA. Zelenski a spus că Putin nu a reușit să recreeze simbolic conferința de la Ialta din 1945, care a decis soarta Europei după al Doilea Război Mondial. Declarațiile vin în timp ce Trump își intensifică demersurile pentru un acord de pace între Ucraina și Rusia, într-o fereastră politică pe care publicația o leagă de schimbarea majorității în Congresul SUA. După întâlnirea cu Putin în China, Trump a afirmat că liderul rus i-ar fi transmis că Moscova este „pregătită pentru pace”. Temeri în Europa: acordul SUA ar putea cere concesii teritoriale și politice Oficiali europeni citați în material spun că există îngrijorări tot mai mari că Washingtonul ar putea împinge un acord care să oblige Ucraina la concesii teritoriale și politice semnificative. Un alt oficial a descris diferența de ritm: americanii ar fi grăbiți să ajungă la o înțelegere, în timp ce Rusia „nu pare să se grăbească”. Un oficial ucrainean de rang înalt, citat de Financial Times, a spus că calendarul propus de Washington a alimentat temeri la Kiev că Zelenski ar putea fi presat să accepte un acord „în mare parte în termenii Moscovei” înainte de instalarea noului Congres. „Trump îl place pe Putin și vrea să termine totul până în ianuarie”, a spus oficialul, adăugând că Rusia „ar putea avea termeni mai buni” dacă un acord ar fi încheiat înainte de acel moment. Două cadre de negociere discutate de emisarii SUA Materialul arată că emisarii americani Jared Kushner și Steve Witkoff au purtat săptămâni de negocieri cu oficiali ruși, ucraineni și europeni, inclusiv întâlniri la Moscova, Dublin și Berlin, subliniind urgența ajungerii la un acord. Potrivit unei relatări The Wall Street Journal, cei doi ar fi discutat două posibile cadre pentru încheierea războiului: un scenariu în care Ucraina ar renunța la teritoriul pe care îl mai controlează în estul Donbasului, în schimbul aderării depline la NATO; un scenariu de „înghețare” a conflictului pe actualele linii ale frontului, cu păstrarea controlului teritorial de către fiecare parte și cu garanții de securitate pentru Ucraina printr-un tratat internațional cu SUA și, posibil, aliați europeni. Publicația notează că orice acord final ar necesita consimțământul atât al Ucrainei, cât și al Rusiei. NATO rămâne o necunoscută pentru Kiev Întrebat despre posibilitatea aderării Ucrainei la NATO la finalul războiului, Zelenski a spus că subiectul a fost ridicat la reuniunea „Coaliției celor dispuși” de la Berlin, dar că nu este clar, în acest moment, dacă Ucraina va putea intra în alianță. În plus, aderarea ar necesita acord unanim din partea statelor membre NATO, un obstacol major. În timp ce președintele francez Emmanuel Macron a spus că este momentul să fie luată în calcul aderarea Ucrainei, cancelarul german Friedrich Merz este prezentat ca fiind mai sceptic, afirmând – potrivit relatării – că nu se așteaptă ca Ucraina să intre în NATO „în timpul vieții sale”. [...]

Mesajul transmis de Jared Kushner sugerează o posibilă convergență SUA–Europa pe „garanțiile de securitate” pentru Ucraina , un element-cheie care poate influența atât arhitectura de securitate a continentului, cât și costurile politice și bugetare ale sprijinului occidental, potrivit Digi24 . Jared Kushner, emisar american, a declarat la Berlin că Donald Trump i-a sunat pe liderii reuniți în cadrul „Coaliției Voinței” și că își propune un acord privind Ucraina „cu Europa alături”, fără a „impune nimic unilateral”. Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă, în contextul discuțiilor despre încheierea războiului din Ucraina. „Aș dori să reiterez că președintele Trump dorește să ajungă la un acord cu Europa alături. Nu încearcă să impună nimic unilateral.” Kushner a mai spus că pozițiile Statelor Unite și ale Europei în privința Ucrainei „converg din ce în ce mai mult”. În același timp, el a indicat că Trump este deschis la oferirea unor garanții de securitate pentru Ucraina, ca parte a unui acord de pace cu Rusia, menționând că acestea ar trebui integrate într-un „pachet de securitate mai amplu”. Ce s-a discutat la Berlin și de ce contează Potrivit lui Kushner, discuțiile purtate de SUA la Berlin cu lideri europeni și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski au înregistrat „progrese semnificative” privind forma pe care ar putea să o ia garanțiile de securitate pentru Kiev. El a legat aceste discuții și de un „plan de prosperitate” pentru perioada de după război, fără a oferi detalii suplimentare despre conținut sau calendar. În lipsa unor elemente concrete despre angajamente, mecanisme sau finanțare, mesajul rămâne, deocamdată, unul de poziționare: Washingtonul încearcă să transmită că o eventuală formulă de pace ar fi negociată împreună cu europenii, iar tema garanțiilor de securitate este tratată ca piesă centrală a pachetului post-conflict. [...]

Zelenski spune că aderarea la NATO rămâne cea mai ieftină garanție de securitate pentru Ucraina , în condițiile în care Kievul nu a primit încă oferte scrise privind garanții colective de tip Articolul 5 , potrivit Kyiv Post . Într-un briefing cu jurnaliștii, președintele ucrainean a afirmat, citat de Ukrinform, că tema aderării a fost ridicată în mod repetat în cadrul „Coaliției celor dispuși” și este discutată și cu SUA. Zelenski a susținut că Franța și alți aliați înțeleg că „cele mai clare garanții de securitate” pentru Ucraina ar fi integrarea în NATO, inclusiv prin aportul unei armate „ca cea ucraineană” în cadrul alianței. Miza economică și operațională: costul apărării în afara NATO Zelenski a argumentat că, dintr-o perspectivă practică, integrarea Ucrainei în NATO ar fi un model „mai ieftin” pentru parteneri decât scenariul în care Ucraina ar rămâne să se apere singură, fără umbrela alianței. În acest caz, a spus el, armata ucraineană ar avea nevoie nu doar de o forță de un milion de militari, ci și de capabilități extinse – aviație, artilerie, un număr corespunzător de rachete și capacitatea de a apăra spațiul aerian independent, fără aliați. Totodată, Zelenski a precizat că este prea devreme pentru a anticipa un rezultat final, deoarece aderarea depinde de momentul și modul în care se va încheia războiul. „Articolul 5” fără NATO: Kievul cere angajamente scrise, nu formule politice Pe fondul discuțiilor despre angajamente bilaterale sau multilaterale care ar putea înlocui temporar aderarea, Zelenski a spus că Ucraina nu a văzut garanții concrete „de tip Articolul 5” puse pe hârtie. El a insistat că astfel de angajamente trebuie codificate în documente obligatorii, nu în declarații. „Articolul 5 este apărare colectivă. Pentru Ucraina, acest lucru este neclar pentru că nu există încă un răspuns complet. Ce este acest «colectiv»? Cum va apăra și va fi acest «colectiv» pregătit să respingă un agresor?” Context diplomatic: „Yalta 2” a eșuat la Shenzhen, spune Zelenski Zelenski a comentat și summitul trilateral din 19 noiembrie, la Shenzhen (China), între președintele SUA Donald Trump, președintele Rusiei Vladimir Putin și liderul chinez Xi Jinping. Potrivit lui, Putin a eșuat în tentativa de a negocia o împărțire globală a sferelor de influență sau modificări ale granițelor internaționale, iar China ar fi refuzat să fie atrasă într-un astfel de aranjament. Zelenski a adăugat că nu au apărut acorduri publice privind Ucraina sau revizuiri de frontieră. În același briefing, Zelenski a mai spus că Rusia a urmat summitului cu un nou atac masiv cu rachete asupra Ucrainei, menționând un baraj nocturn de 111 rachete. Ce urmează: rotație diplomatică în SUA și liste pentru evacuări umanitare Președintele ucrainean a indicat că așteaptă un raport final privind rotația diplomatică de la ministrul de externe Andrii Sybiha, inclusiv pentru postul de ambasador în SUA. El a enumerat mai mulți candidați considerați calificați, între care Oksana Markarova, Yulia Svyrydenko, Sergiy Kyslytsya, Dmytro Kuleba, Pavlo Klimkin și Andrii Sybiha, menționând și varianta unui ofițer militar cu nivel ridicat de engleză. Separat, Zelenski a prezentat o listă actualizată de localități temporar ocupate din regiunile Herson și Zaporijjea, transmisă Ombudsmanului ucrainean și SUA, pentru posibile misiuni de evacuare umanitară a civililor, listă care ar urma să fie actualizată în funcție de evaluările autorităților. [...]

Volodimir Zelenski condiționează o întâlnire cu Putin și Trump de o invitație oficială la G20 , mizând pe formatul summitului de la Miami ca pe o acoperire diplomatică pentru o discuție la nivel înalt, potrivit Libertatea . Președintele ucrainean spune că Ucraina nu a primit, deocamdată, o invitație din partea SUA pentru reuniunea G20 programată pe 14-15 decembrie. Zelenski afirmă că mai mulți lideri i-au confirmat că au sugerat părții americane să invite oficial Ucraina la summitul de la Miami, însă „nu am primit încă o invitație oficială din partea Americii”, relatează Ukrainska Pravda . În acest context, liderul de la Kiev s-a declarat dispus să participe la o reuniune trilaterală cu Donald Trump și Vladimir Putin, dacă va exista invitația. El susține că o astfel de întâlnire „ar putea” avea loc în marja G20 și că, în opinia sa, ar beneficia de sprijinul celorlalți lideri prezenți, dacă Ucraina este invitată oficial. Presiune politică în SUA și miza formatului G20 Zelenski a mai spus că unii congresmeni americani au condamnat faptul că Donald Trump l-a invitat pe Vladimir Putin la summitul G20. În viziunea sa, includerea Ucrainei ar schimba datele problemei, deoarece o întâlnire trilaterală în cadrul G20 ar avea o legitimitate mai mare. „Un rezultat până la Crăciun”, discutat cu emisarii lui Trump Potrivit declarațiilor citate, Zelenski a afirmat că emisarii lui Trump i-au transmis la o reuniune la Berlin că și-ar dori „un rezultat până la Crăciun”. Președintele ucrainean spune că a răspuns că un astfel de termen este acceptabil și că, dacă se poate ajunge mai repede la un rezultat, „cu atât mai bine” pentru protejarea populației. În același timp, Zelenski a reiterat că îl consideră pe Vladimir Putin un „dușman” și un „criminal”, în contrast cu modul în care Trump îl descrie pe liderul rus drept „prietenul” său, conform articolului. [...]

Reacția lui Zelenski la etichetarea lui Putin drept „prieten” de către Trump ridică din nou miza diplomatică pentru orice discuție despre Ucraina , într-un moment în care liderii marilor puteri au avut un summit neobișnuit SUA–Rusia–China , potrivit CNN . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a comentat declarația președintelui american Donald Trump, care l-a numit pe președintele rus Vladimir Putin un „prieten”, în primul său interviu după summitul de joi dintre Statele Unite, Rusia și China. În discuția cu jurnalistul CNN Jim Sciutto, Zelenski a respins explicit această caracterizare. „Pentru noi, el este un criminal.” De ce contează: semnalul politic pentru negocieri și sprijin Declarația lui Zelenski indică o linie roșie de percepție pentru Kiev: orice încercare de apropiere personală sau de reîncadrare a relației cu Vladimir Putin riscă să intre în conflict direct cu narațiunea ucraineană despre responsabilitatea Rusiei în război . În termeni practici, astfel de mesaje pot influența climatul politic în care se discută sprijinul pentru Ucraina și eventuale formule de negociere. Contextul imediat Potrivit CNN, reacția vine după un summit descris drept „fără precedent” între Statele Unite, Rusia și China, desfășurat joi. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre conținutul discuțiilor de la summit sau despre eventuale decizii rezultate. [...]

Cancelarul german Friedrich Merz ridică miza financiară a sprijinului UE pentru Ucraina și avertizează că Germania ar putea bloca bugetul multianual al Uniunii pentru 2028–2034 dacă statele membre nu contribuie la un nou pachet de ajutor, potrivit Digi24 . Mesajul vine pe fondul discuțiilor despre finanțarea pe termen lung a Kievului și al presiunilor bugetare care se conturează în interiorul UE. Merz a declarat, la Forumul Economic Germano-Ucrainean , că „Rusia nu va câștiga acest război” și a promis intensificarea sprijinului pentru Ucraina, în perspectiva unei ierni pe care o consideră posibil cea mai dificilă de la începutul conflictului. Informațiile sunt atribuite de Digi24 agenției Agerpres. Presiune pe bugetul UE: cereri de zeci de miliarde de euro În contextul în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut Uniunii Europene un ajutor financiar suplimentar de 70 de miliarde de euro pentru anul viitor, peste împrumutul de 90 de miliarde de euro aflat în derulare pentru perioada 2026–2027, cancelarul german a avertizat că ar putea bloca bugetul multianual al UE pentru 2028–2034 dacă nu există contribuții din partea statelor membre pentru acest sprijin. Separat, Comisia Europeană a propus în această săptămână un nou împrumut pentru Ucraina, de 45 de miliarde de euro. Conform informațiilor din articol, mecanismul ar urma să fie similar cu cel al împrumutului anterior: Ucraina ar rambursa doar dacă Rusia plătește „reparații de război”, iar în caz contrar costul ar reveni statelor europene garante. De ce insistă Berlinul: iarna și infrastructura energetică Merz a argumentat că lunile următoare vor pune Ucraina la o încercare majoră, pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice, inclusiv centrale electrice și rețele de distribuție, cu scopul de a crește presiunea asupra populației în pragul iernii. Cancelarul a spus că Germania își va consolida sprijinul pentru Ucraina atât în domeniul apărării, cât și prin ajutor umanitar și economic, pentru a ajuta Kievul să treacă peste perioada rece. Mesajul politic: războiul, prezentat ca risc direct pentru Europa În discursul său, Merz a avertizat că agresiunea Rusiei nu vizează doar Ucraina, ci întreaga Europă, invocând intensificarea atacurilor hibride împotriva statelor europene și afirmând că Germania este deja o țintă. „Războiul lui Putin este îndreptat împotriva Europei. Este îndreptat împotriva valorilor noastre. Este îndreptat împotriva modului nostru de viaţă: în libertate, în pace, într-un stat de drept democratic.” În același registru, Merz a susținut că sprijinirea Kievului este și o „investiție” în viitorul Germaniei, prin stabilitate, oportunități de export, proiecte comune și creștere economică, potrivit relatării Digi24. [...]