Știri
Știri din categoria Externe
Reuniunea miniștrilor de externe ai NATO din Suedia pune presiune pe Europa să-și acopere rapid golurile de apărare, pe fondul planului SUA de reducere treptată a rolului în securitatea europeană, potrivit Mediafax. Discuțiile au loc pe parcursul a două zile și vizează atât garanțiile de securitate, cât și stocurile de armament ale alianței.
În centrul reuniunii se află planurile Washingtonului de a retrage o parte din garanțiile de securitate oferite Europei, în special în scenariul unui conflict militar. Potrivit unor surse NATO citate în material, planul american ar urma să fie detaliat oficial vineri și ar „modifica contribuția SUA la NATO în caz de criză sau conflict”.
Un alt subiect major este presiunea asupra stocurilor de armament ale alianței, afectate de războiul din Iran și de sprijinul militar acordat Ucrainei. Pe agenda reuniunii figurează și creșterea producției de armament în statele membre, în condițiile în care consumul de muniții și sisteme fabricate în SUA – inclusiv sisteme de apărare Patriot – erodează rezervele disponibile.
Secretarul de stat american Marco Rubio este așteptat la summit, urmând să discute inclusiv despre nevoia unei producții mai mari de armament în cadrul alianței. Pentru susținerea armatei ucrainene, statele NATO continuă să cumpere arme și muniții din SUA prin intermediul Listei de cerințe prioritare pentru Ucraina, notează Mediafax, citând Euronews.
Surse citate de Euronews avertizează că, dacă ritmul consumului de armament continuă, Europa ar putea întâmpina dificultăți serioase în aprovizionarea Ucrainei cu muniție și echipamente esențiale.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat înaintea reuniunii că anunțul administrației Trump nu este o surpriză și că Washingtonul a sugerat de mai mult timp, în logica doctrinei „America First”, că își va reduce rolul în securitatea europeană.
„Acest lucru era de așteptat. Știm că vor avea loc ajustări, SUA trebuie să se orienteze, de exemplu, către Asia.”
Rutte a mai spus că procesul se va desfășura „în timp, într-un mod structurat” și că „SUA va rămâne implicată în Europa”.
Materialul menționează că anunțul privind reducerea implicării SUA vine la scurt timp după decizia președintelui Donald Trump de a retrage 5.000 de soldați americani din Germania, pe fondul unor conflicte cu cancelarul german Friedrich Merz legate de conflictul dintre SUA, Israel și Iran.
Totodată, Mediafax notează că administrația americană a blocat desfășurarea a 4.000 de militari care urmau să ajungă în Polonia.
Pe lângă discuțiile despre garanțiile de securitate și capacitatea industrială de apărare, miniștrii de externe ai NATO vor aborda și posibilitatea transmiterii unei invitații oficiale către președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru participarea la summit. Detaliile planului american sunt așteptate vineri, conform surselor NATO citate în articol.
Recomandate
Un oficial american susține că achiziția Groenlandei ar fi „singura soluție” pentru riscurile de securitate din Arctica , o poziție care ridică miza politică și de apărare în interiorul NATO și tensionează relația cu Danemarca, potrivit Focus . Declarația a fost făcută de un înalt oficial guvernamental american în discuții cu jurnaliștii, înaintea summitului NATO programat marți și miercuri în Turcia. Acesta a spus că Washingtonul consideră în continuare că preluarea insulei – teritoriu care aparține Regatului Danemarcei – este „cel mai bun mod” de a acoperi nevoile de apărare ale NATO în raport cu Groenlanda. De ce contează: securitatea NATO și controlul unei zone strategice Oficialul a invocat „activități navale intense” în regiunea din jurul Groenlandei și a afirmat că președintele Donald Trump urmărește o soluție „durabilă”. În acest context, el a reiterat poziția că, „până acum”, singura soluție văzută de SUA este achiziția Groenlandei de către Statele Unite. Totuși, aceeași sursă notează că oficialul a menționat și existența unor „opțiuni suplimentare” aflate în analiză, fără să precizeze care ar fi acestea. Context: de la amenințări la negocieri cu Danemarca și Groenlanda Focus reamintește că Trump a amenințat la începutul anului cu o preluare a insulei arctice, argumentând că altfel teritoriul nu ar fi suficient de sigur față de Rusia și China, ceea ce ar afecta și securitatea SUA. Amenințările privind folosirea forței au fost ulterior retrase, la fel și ideea unor tarife punitive împotriva Germaniei și altor state europene dacă nu ar accepta vânzarea insulei. În pofida acestui recul, Trump și-ar fi menținut pretențiile, în timp ce guvernele Danemarcei și Groenlandei resping ferm o anexare. Potrivit sursei, între timp au început discuții cu administrația Trump, cu obiectivul de a găsi un compromis. [...]
Întâlnirile programate de Donald Trump la summitul NATO din Turcia pot influența direct agenda de securitate și cheltuielile militare ale alianței. Potrivit The Jerusalem Post , care citează Reuters și declarațiile unui oficial american de rang înalt, președintele SUA urmează să se vadă în această săptămână cu liderii Ucrainei și Siriei, în marja reuniunii NATO, într-un demers descris ca o „împingere reînnoită” pentru încheierea războiului din Ucraina. Donald Trump este programat să ajungă la summit marți, iar prima întâlnire va fi cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan , gazda reuniunii. Casa Albă a transmis că Trump se va întâlni și cu președintele Siriei, Ahmed al‑Sharaa, și va susține o conferință de presă. Ucraina: discuții despre „cum putem opri războiul” Conform oficialului american citat, Trump se va întâlni miercuri cu președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, pentru a discuta „cum putem pune capăt războiului”. Același oficial a susținut că, în ultimele luni, frontul „a înghețat”, iar niciuna dintre părți nu înregistrează progrese semnificative, motiv pentru care președintele SUA ar resimți „un real sentiment de urgență” pentru a opri conflictul. NATO: presiune pentru creșterea cheltuielilor de apărare În paralel cu discuțiile legate de Ucraina, Trump va cere aliaților NATO să își majoreze cheltuielile de apărare, potrivit aceleiași informări. În termeni practici, mesajul poate amplifica presiunea politică asupra guvernelor europene privind bugetele militare și prioritățile de achiziții, într-un moment în care războiul din Ucraina rămâne principalul test de securitate pentru alianță. [...]
Discuția Putin–Trump mută presiunea diplomatică spre summitul NATO de la Ankara , într-un moment în care Moscova încearcă să-și consolideze narativul de „progres pe front”, iar Kievul contestă public aceste afirmații, potrivit Antena 3 . Kremlinul a anunțat că președintele rus Vladimir Putin a vorbit sâmbătă la telefon cu președintele SUA, Donald Trump, cu ocazia celebrării a 250 de ani de la nașterea Statelor Unite. Potrivit președinției ruse, cei doi au discutat despre situația din Ucraina înaintea summitului NATO programat la Ankara, în Turcia, pe 7 și 8 iulie. Consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Ușakov , a declarat că discuția despre „reglementarea” din Ucraina a ținut cont, între altele, de participarea viitoare a lui Trump la summitul NATO. În același context, Ușakov a susținut că Putin a prezentat „tabloul situației reale” de pe front, afirmând că forțele ruse „avansează cu încredere”. Disputa asupra situației din teren și blocajul negocierilor Kremlinul a revendicat vineri cucerirea orașului Kostantinivka, descris ca bastion al forțelor ucrainene în regiunea Donețk, a cărui capturare este un obiectiv major pentru Rusia. Kievul a respins ferm această afirmație și a transmis că își menține controlul asupra orașului, unde luptele continuă. În același timp, articolul notează că, pe front, forțele ruse „aproape că nu au făcut progrese” în ultimele luni, inclusiv din cauza utilizării pe scară largă a dronelor, care limitează deplasarea vehiculelor grele și provoacă pierderi mari de ambele părți. Din punct de vedere diplomatic, negocierile sunt descrise ca fiind în impas: Moscova cere retragerea forțelor ucrainene din întreaga regiune Donețk, condiție refuzată de Kiev. Ankara, următorul punct de întâlnire pentru discuțiile cu Trump Conform presei ruse, convorbirea Putin–Trump ar fi durat o oră și 25 de minute și ar fi inclus și alte teme, precum situația din Iran și Orientul Mijlociu. Separat, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a discutat și el la telefon cu Donald Trump, cu ocazia aniversării Declarației de Independență a SUA, și a susținut că există „o reală perspectivă” de a pune capăt războiului, subliniind rolul decisiv al SUA. Zelenski a spus că a convenit cu Trump să continue discuțiile la summitul NATO de la Ankara, unde sunt așteptați șefi de stat și delegații din 32 de țări. [...]
Zelenski mizează pe „determinarea” SUA ca factor-cheie pentru închiderea războiului , după o discuție telefonică avută cu președintele american Donald Trump de Ziua Independenței, potrivit Agerpres . Mesajul transmite presiune politică pentru un rol mai ferm al Washingtonului într-un moment în care conflictul cu Rusia depășește patru ani. Zelenski a spus că discuția cu Trump a fost „foarte bună” și că au abordat situația de pe linia frontului. În același timp, liderul ucrainean a legat explicit șansele de încheiere a războiului de poziționarea SUA. „Există o perspectivă reală de a pune capăt acestui război, iar determinarea americană va avea o semnificație crucială.” Ce urmează: continuarea discuțiilor la summitul NATO din Turcia Potrivit declarațiilor lui Zelenski, el și Trump au convenit „să continue conversația” la summitul NATO de săptămâna viitoare, care va avea loc în Turcia. Din informațiile disponibile în material, nu sunt oferite detalii despre eventuale decizii concrete sau angajamente asumate în urma convorbirii. [...]
Donald Trump a relansat atacurile la adresa Europei pe tema migrației, într-un mesaj care prelungește tensiunile politice dintre Washington și aliații europeni , potrivit Antena 3 . Președintele SUA a avertizat că statele europene riscă să devină „țări de lumea a treia” dacă acceptă „infractori” din aceste regiuni. Mesajul a fost publicat sâmbătă pe rețeaua Truth Social, unde Trump a susținut că Europa „învață” această lecție „repede, într-o clipă” și a adăugat că a fost „ales exact la timp”, reluând ideea că revenirea sa la Casa Albă ar fi oprit o „invazie de migranți”. Informația este relatată de Agerpres, care citează EFE. Context: linia dură antiimigrație și criticile către aliați Articolul amintește că, după revenirea la putere în 2025, Trump și-a înăsprit poziția antiimigrație și a criticat frecvent aliații europeni, inclusiv în momentele în care aceștia au fost în dezacord cu el. În ziua în care SUA a sărbătorit 250 de ani de independență, Trump și-a reiterat avertismentele legate de „nou-veniții care nu împărtășesc valorile” americane. De la migrație la NATO și tarife: miza politică pentru relația transatlantică În ultimele luni, Trump și membri ai administrației sale au criticat politicile europene de imigrație și mediu și au descris unele state europene drept parteneri „teribili”, pe fondul nemulțumirilor legate de lipsa sprijinului pentru SUA în războiul cu Iranul. Conform materialului, cele mai dure reproșuri au vizat Spania, Italia, Germania, Franța și Regatul Unit, acuzate că ar fi refuzat sprijin logistic pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz sau accesul la baze militare „în momente cheie” ale conflictului cu Teheranul. Trump a pus, de asemenea, sub semnul întrebării utilitatea NATO și a anunțat că va participa la summitul NATO de la Ankara „doar din respect” pentru președintele turc Recep Tayyip Erdogan. În același registru, el a descris Uniunea Europeană drept un „tigru de hârtie” și a sugerat că ia în calcul „serios” retragerea SUA din NATO. Pe plan economic, Trump a amenințat și cu tarife de 100% asupra importurilor europene dacă propunerea Parlamentului European privind un impozit comun pentru multinaționalele digitale (precum Google, Apple, Meta și Amazon) va fi adoptată. [...]
Întâlnirea Trump–Zelenski la summitul NATO de la Ankara repune pe agendă atât blocajul din Ucraina, cât și presiunea SUA pentru creșterea bugetelor de apărare , potrivit news.ro . Casa Albă indică drept miză relansarea eforturilor de încheiere a războiului, într-un moment în care „frontul este în mod evident blocat de câteva luni”. Donald Trump urmează să ajungă la summit marți, iar prima întâlnire programată este cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan , gazda reuniunii. Tot atunci, Trump ar urma să aibă discuții cu președintele sirian Ahmed al Charaa și să susțină o conferință de presă, conform detaliilor prezentate de Casa Albă. Ucraina: discuții despre „cum putem pune capăt războiului” Un oficial american de rang înalt, citat de AFP și vorbind sub protecția anonimatului, a declarat că întâlnirea Trump–Zelenski este programată pentru miercuri și va viza „modul în care putem pune capăt războiului”. Același oficial a descris situația de pe front ca fiind blocată, fără progrese semnificative de partea niciuneia dintre tabere, și a spus că președintele american consideră „urgent” să se încerce oprirea conflictului. În weekend, atât Vladimir Putin, cât și Volodimir Zelenski au avut convorbiri telefonice separate cu Donald Trump, în contextul aniversării a 250 de ani de la fondarea Statelor Unite, mai notează publicația. NATO: presiune pentru majorarea cheltuielilor de apărare Pe lângă dosarul ucrainean, Trump va face presiuni asupra aliaților din NATO să își majoreze cheltuielile de apărare, potrivit aceluiași oficial american. Pentru statele membre, subiectul are implicații bugetare directe, într-un moment în care cerințele de finanțare pentru apărare concurează cu alte priorități fiscale. Context regional: Siria, Liban și armistițiul „fragil” În ceea ce privește întâlnirea cu președintele sirian Ahmed al Charaa, news.ro consemnează că acesta a negat în iunie intenția de a interveni militar în Liban împotriva Hezbollah, după ce Trump sugerase contrariul. Ahmed al Charaa a afirmat că urmărește „căi de colaborare economică între Liban și Siria, nu căi militare”. Materialul menționează și că un protocol de acord semnat pe 17 iunie între Statele Unite și Iran a permis intrarea în vigoare a unui armistițiu fragil în Liban începând cu 21 iunie, înaintea semnării, pe 26 iunie, a unui acord-cadru între Liban și Israel pentru o „pace durabilă”. [...]
