Știri
Știri din categoria Externe
Reuniunea miniștrilor de externe ai NATO din Suedia pune presiune pe Europa să-și acopere rapid golurile de apărare, pe fondul planului SUA de reducere treptată a rolului în securitatea europeană, potrivit Mediafax. Discuțiile au loc pe parcursul a două zile și vizează atât garanțiile de securitate, cât și stocurile de armament ale alianței.
În centrul reuniunii se află planurile Washingtonului de a retrage o parte din garanțiile de securitate oferite Europei, în special în scenariul unui conflict militar. Potrivit unor surse NATO citate în material, planul american ar urma să fie detaliat oficial vineri și ar „modifica contribuția SUA la NATO în caz de criză sau conflict”.
Un alt subiect major este presiunea asupra stocurilor de armament ale alianței, afectate de războiul din Iran și de sprijinul militar acordat Ucrainei. Pe agenda reuniunii figurează și creșterea producției de armament în statele membre, în condițiile în care consumul de muniții și sisteme fabricate în SUA – inclusiv sisteme de apărare Patriot – erodează rezervele disponibile.
Secretarul de stat american Marco Rubio este așteptat la summit, urmând să discute inclusiv despre nevoia unei producții mai mari de armament în cadrul alianței. Pentru susținerea armatei ucrainene, statele NATO continuă să cumpere arme și muniții din SUA prin intermediul Listei de cerințe prioritare pentru Ucraina, notează Mediafax, citând Euronews.
Surse citate de Euronews avertizează că, dacă ritmul consumului de armament continuă, Europa ar putea întâmpina dificultăți serioase în aprovizionarea Ucrainei cu muniție și echipamente esențiale.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat înaintea reuniunii că anunțul administrației Trump nu este o surpriză și că Washingtonul a sugerat de mai mult timp, în logica doctrinei „America First”, că își va reduce rolul în securitatea europeană.
„Acest lucru era de așteptat. Știm că vor avea loc ajustări, SUA trebuie să se orienteze, de exemplu, către Asia.”
Rutte a mai spus că procesul se va desfășura „în timp, într-un mod structurat” și că „SUA va rămâne implicată în Europa”.
Materialul menționează că anunțul privind reducerea implicării SUA vine la scurt timp după decizia președintelui Donald Trump de a retrage 5.000 de soldați americani din Germania, pe fondul unor conflicte cu cancelarul german Friedrich Merz legate de conflictul dintre SUA, Israel și Iran.
Totodată, Mediafax notează că administrația americană a blocat desfășurarea a 4.000 de militari care urmau să ajungă în Polonia.
Pe lângă discuțiile despre garanțiile de securitate și capacitatea industrială de apărare, miniștrii de externe ai NATO vor aborda și posibilitatea transmiterii unei invitații oficiale către președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru participarea la summit. Detaliile planului american sunt așteptate vineri, conform surselor NATO citate în articol.
Recomandate
Germania pune încă 60 de milioane de euro (aprox. 300 milioane lei) pe masa sprijinului pentru Ucraina , cu o alocare orientată spre energie și protecție civilă înainte de iarnă, în paralel cu negocieri pentru rachete interceptoare Patriot , potrivit Mediafax . Anunțul a fost făcut la Kiev de ministrul german de Externe, Johann Wadephul , în cadrul unei conferințe de presă comune cu omologul ucrainean, Andrii Sybiha. Germania urmărește, împreună cu aliații europeni și Statele Unite, să obțină rachete interceptoare suplimentare pentru sistemele de apărare aeriană Patriot ale Kievului, informație atribuită de Mediafax publicației Kyiv Post. Cum se împart banii și ce finanțează Din totalul de 60 de milioane de euro: 50 de milioane de euro merg către ajutor umanitar , direcționat prin organizații ale ONU și ONG-uri care sprijină populația din Kiev și din zonele apropiate de front; o parte importantă a fondurilor vizează achiziția și livrarea de generatoare . 10 milioane de euro sunt alocate Pachetului de asistență cuprinzător al NATO pentru Ucraina , pentru surse descentralizate de energie destinate armatei ucrainene, dotarea spitalelor militare și achiziția unor sisteme de combatere a dronelor . Negocierile pentru Patriot și miza sezonului rece Wadephul a spus că discuțiile cu aliații europeni și cu SUA privind apărarea aeriană a Ucrainei au avut „rezultate bune” și că speră într-un rezultat „cât se poate de pozitiv”. Potrivit declarațiilor sale, negocierile vor continua săptămâna viitoare, inclusiv într-o întâlnire cu secretarul de stat american Marco Rubio. Ministrul german a legat urgența sprijinului de apropierea iernii, perioadă în care infrastructura energetică ar putea deveni din nou țintă a atacurilor rusești, ceea ce crește presiunea atât pe protecția antiaeriană, cât și pe capacitatea de a asigura energie prin soluții de rezervă (precum generatoarele și sursele descentralizate). [...]
Eșecul negocierilor comerciale dintre SUA și Canada prelungește incertitudinea pentru exportatorii canadieni , după ce Washingtonul a menținut tarife de 50% pentru produse canadiene în valoare de 20 de miliarde de dolari, iar Ottawa a anunțat o ripostă „dolar cu dolar”, potrivit HotNews . Negocierile nu au produs un acord, deși calendarul a fost prelungit cu încă trei zile. Reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, a spus că „Canada a refuzat să finalizeze acordul comercial în condițiile convenite la începutul acestei săptămâni” și a acuzat „noi cerințe” și renunțarea la angajamente care ar fi destabilizat „echilibrul fragil” obținut în ultimele zile. Miza economică: tarife de 50% pe exporturi de 20 mld. dolari Washingtonul aplică tarife de 50% pe produse canadiene evaluate la 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 miliarde lei). Conform informațiilor citate de publicație din The Guardian , măsura afectează aproximativ 5% din exporturile anuale ale Canadei către SUA. În fundal, relația comercială rămâne una masivă: anul trecut, schimburile de bunuri și servicii dintre cele două țări au totalizat 880 de miliarde de dolari (aprox. 4.048 miliarde lei). Ce produse intră pe lista vizată Lista mărfurilor afectate include produse din lemn, într-o plajă largă, „de la crose de hochei până la banalele bețișoare medicale”, potrivit aceleiași surse. Răspunsul Canadei: „dolar cu dolar” și acuzații de condiții „nedrepte” Premierul canadian Mark Carney a anunțat că Ottawa va răspunde imediat, „dolar cu dolar”. Într-un comunicat, el a acuzat schimbări de ultim moment ale condițiilor propuse de SUA. „Modificările de ultim moment aduse condițiilor propuse de SUA au fost nedrepte, neeconomice și au pus sub semnul întrebării fiabilitatea oricărui acord.” Ce urmează Termenul inițial pentru intrarea în vigoare a noilor taxe era miercuri, la ora 00:01, dar președintele Donald Trump l-a extins cu trei zile pentru continuarea discuțiilor. Cum delegațiile nu au ajuns la un numitor comun, disputa intră într-o nouă etapă, cu tarifele deja aplicate și cu o ripostă canadiană anunțată, ceea ce crește riscul de escaladare și costuri suplimentare în lanțurile de aprovizionare dintre cele două economii. [...]
Traficul navelor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz a scăzut la jumătate într-o singură zi , un semnal operațional cu potențial impact economic pentru lanțurile de aprovizionare cu energie, pe fondul deteriorării percepției de siguranță în regiune, potrivit Mediafax . Date preliminare citate de publicație, pe baza informațiilor Kpler, arată că joi au traversat strâmtoarea șapte nave care transportau mărfuri, față de 14 înregistrate miercuri, conform Reuters . Din cele șapte nave, patru intrau în zona maritimă, iar trei ieșeau. De ce contează pentru piața energiei Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru comerțul mondial cu energie. Înainte de izbucnirea războiului, aproximativ o cincime din transporturile globale de țiței și gaze naturale lichefiate (LNG – gaz răcit până devine lichid, pentru a fi transportat pe mare) treceau prin această zonă. În acest context, scăderea numărului de traversări este prezentată ca un nou semnal al presiunilor asupra transportului maritim din regiune, într-un moment în care riscurile de securitate afectează activitatea companiilor de transport și a operatorilor energetici. Ce arată datele despre tipul navelor care au evitat ruta Potrivit datelor preliminare, joi nu au fost înregistrate: nave VLCC (Very Large Crude Carriers – transportatoare foarte mari de țiței); nave specializate în transportul LNG. Absența acestor categorii este relevantă pentru piața energetică, având în vedere rolul strâmtorii în fluxurile globale de petrol și gaze. Contextul imediat: tensiuni SUA–Iran și negocieri blocate Reducerea traficului are loc pe fondul creșterii îngrijorărilor privind siguranța navigației în Orientul Mijlociu, în timp ce discuțiile dintre Statele Unite și Iran privind un posibil acord de pace rămân blocate, notează publicația. În pofida scăderii generale, o navă de mari dimensiuni destinată transportului de gaze a reușit să iasă joi din Strâmtoarea Ormuz; aceasta transporta propan și butan și a folosit o rută apropiată de coastele Iranului, conform datelor Kpler. [...]
Iran a avertizat că ar putea viza rute alternative de export de petrol din Golf dacă statele din regiune se alătură campaniei SUA de izolare economică , potrivit Al Jazeera . Mesajul ridică miza pentru fluxurile comerciale din Orientul Mijlociu într-un moment în care controlul asupra Strâmtorii Hormuz rămâne un punct de blocaj în conflictul dintre Iran, pe de o parte, și SUA și Israel, pe de altă parte. Avertismentul a fost transmis de Mohsen Rezaei , secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, într-un interviu acordat postului de stat IRIB. El a spus că Teheranul le cere „tuturor țărilor din apropiere” să nu se alăture „războiului economic” al SUA, altfel vor fi tratate ca „inamici”. „Le spunem tuturor țărilor din apropiere să nu se alăture războiului economic al SUA. Altfel, le vom considera inamici.” Presiunea economică a SUA și riscul de extindere a țintelor Declarațiile vin după ce președintele american Donald Trump a anunțat că administrația sa va lansa „cea mai zdrobitoare operațiune economică” de până acum împotriva Iranului. În paralel, Trump a amenințat cu „consecințe economice uriașe” orice țară care oferă Iranului „orice fel de colac de salvare”, iar secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a întărit mesajul cu formula „ori sunteți cu noi, ori împotriva noastră”. În interviu, Rezaei a descris o strategie regională în trei etape, care ar începe cu dezescaladare și negocieri cu vecinii, urmate de încercarea de a-i „separa” de SUA printr-un ton conciliant. Dacă statele vizate rămân aliniate cu Washingtonul, ar urma o perioadă de „reconsiderare”, iar în a treia etapă Iranul „va acționa”, fără a detalia măsurile. Hormuz, rute alternative și impactul asupra comerțului Strâmtoarea Hormuz , rută majoră de transport maritim în largul coastelor Iranului, este prezentată ca un punct de fricțiune persistent. Potrivit materialului, Iranul a acționat rapid la începutul războiului pentru a opri traficul prin strâmtoare, ceea ce a dus la scumpiri puternice pentru bunuri precum petrolul și îngrășămintele. În acest context, unele state din Orientul Mijlociu care depindeau de Hormuz pentru exporturi au început să caute rute comerciale alternative. Rezaei a avertizat însă că Iranul ar putea viza aceste rute alternative de transport al petrolului din afara Golfului dacă statele regionale participă la planurile SUA de „război economic”. Dimensiunea de reglementare: acuzații de „suveranitate extraterritorială” Ministerul iranian de Externe a criticat, tot sâmbătă, noile măsuri economice americane, descriindu-le drept o afirmare a unei „suveranități extraterritoriale” asupra statelor membre ale ONU — o formulare care sugerează că Teheranul contestă aplicarea sancțiunilor dincolo de jurisdicția SUA. Negocierile pentru încetarea conflictului sunt descrise ca fiind blocate în ultimele luni, după eșecul unui memorandum de înțelegere din 17 iunie care cerea „încetarea imediată și permanentă a operațiunilor militare”. În plus, potrivit materialului, Iranul ar fi luat în calcul extinderea listei de ținte dincolo de Orientul Mijlociu, inclusiv către aliați ai SUA din Europa care au sprijinit operațiunile administrației Trump. [...]
Iran a avertizat că va răspunde „ochi pentru ochi” statelor care se aliniază unei campanii economice conduse de SUA , potrivit Al Jazeera . Mesajul ridică miza pentru guvernele și companiile care ar putea participa la măsuri de presiune economică împotriva Teheranului, prin riscul de represalii și perturbări în relațiile comerciale. Avertismentul a fost transmis de Mohsen Rezaei , secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului , care a spus că țările ce se alătură „războiului economic” al SUA împotriva Iranului vor fi vizate de acțiuni „tit-for-tat” (represalii reciproce). Contextul este escaladarea retoricii de la Washington: președintele SUA, Donald Trump, a amenințat că va declanșa „război economic” împotriva Iranului, conform aceleiași surse. Materialul nu oferă detalii despre măsuri concrete, calendar sau state vizate, astfel că amploarea efectelor rămâne, deocamdată, neclară. [...]
Estimarea Ucrainei urcă pierderile rusești la 1.475.270 de militari , un nivel care indică o presiune operațională tot mai mare asupra capacității de luptă și de înlocuire a efectivelor, potrivit news.ro , care citează raportarea Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. În raportul publicat sâmbătă, Statul Major ucrainean susține că Rusia a înregistrat 1.240 de victime în ultima zi , iar totalul pierderilor de personal de la începutul invaziei pe scară largă, la 24 februarie 2022, ar fi ajuns la 1.475.270 de soldați . Pierderi raportate la tehnică și echipamente Pe lângă pierderile de personal, raportarea ucraineană include și următoarele cifre cumulate privind echipamentele rusești pierdute: 12.292 de tancuri 25.176 de vehicule blindate de luptă 137.804 de vehicule și cisterne de combustibil 48.382 de sisteme de artilerie 2.054 de sisteme de lansare multiplă a rachetelor 1.584 de sisteme de apărare aeriană 439 de avioane și 354 de elicoptere 474.641 de vehicule aeriene fără pilot (drone) 2.344 de sisteme terestre fără pilot 5.049 de rachete de croazieră 35 de nave și ambarcațiuni, două submarine 4.565 de echipamente speciale Context: lipsa datelor oficiale ucrainene și estimări occidentale Statul Major al Ucrainei nu își publică propriile pierderi, invocând secretul operațional, notează kyivindependent.com, citat de news.ro. În paralel, unele evaluări occidentale independente indică un raport al pierderilor în defavoarea Rusiei: Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) estimează un raport de „aproximativ 2,5:1 sau 2:1”. Un raport CSIS din ianuarie 2026 arată că Ucraina ar fi avut probabil între 500.000 și 600.000 de victime în intervalul februarie 2022 – decembrie 2025, dintre care între 100.000 și 140.000 ar fi fost uciși în luptă. Separat, președintele Volodimir Zelenski a declarat pentru France TV, pe 4 februarie, că cel puțin 55.000 de soldați ucraineni au fost uciși în luptă de la începutul războiului pe scară largă, pe lângă un număr mai mare de dispăruți în luptă. Publicația mai notează că intensitatea atacurilor cu drone rusești și a luptelor îngreunează recuperarea cadavrelor soldaților căzuți, necesară pentru confirmarea prin ADN. [...]
