Știri
Știri din categoria Externe
Maia Sandu cere înăsprirea presiunii asupra Moscovei, după atacul din Ucraina soldat cu zeci de victime, insistând pe „mai multă unitate europeană”, sprijin pentru Kiev și sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei, potrivit Adevărul.
Într-un mesaj publicat pe platforma X, președinta Republicii Moldova a condamnat bombardamentele rusești asupra unor zone rezidențiale din Kiev, Dnipro și Odesa și a transmis condoleanțe familiilor victimelor. Maia Sandu a legat oprirea războiului de încetarea agresiunii de către Rusia și a cerut explicit intensificarea sancțiunilor.
„Ceea ce este necesar acum este mai multă unitate europeană, mai mult sprijin pentru Ucraina și mai multe sancțiuni împotriva Rusiei, pentru că acest război se va opri atunci când Rusia se va opri.”
În același context, publicația notează că armata rusă a lansat un atac masiv cu rachete și drone asupra Ucrainei, care a ucis cel puțin 16 persoane și a rănit peste 100, acesta fiind cel mai grav atac din acest an, conform Reuters. Loviturile au vizat mai multe orașe, inclusiv Kiev, Odesa și Dnipro.
În Kiev au izbucnit incendii în mai multe zone, iar echipele de salvare au intervenit pentru stingerea flăcărilor și pentru scoaterea oamenilor de sub dărâmături. Autoritățile au raportat patru decese în capitală, inclusiv un copil; cele mai multe victime au fost înregistrate în Odesa (nouă morți), iar în Dnipro au fost raportate două decese.
Forțele aeriene ucrainene au transmis că au doborât o parte semnificativă din rachete și drone, însă unele au lovit ținte și au provocat distrugeri importante. Operațiunile de salvare continuă, iar autoritățile avertizează că numărul victimelor ar putea crește.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a condamnat atacul și a cerut menținerea presiunii internaționale asupra Rusiei, precum și sprijin militar suplimentar pentru Ucraina.
Recomandate
Suedia își intensifică postura de descurajare în Marea Baltică , pe fondul evaluării că Rusia ar putea ocupa „în orice moment” o insulă pentru a testa coeziunea NATO, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la șeful apărării suedeze, Michael Claesson , care avertizează asupra unui posibil atac „de mică amploare” pe mare, menit să expună diviziuni politice în alianță. În locul scenariilor clasice axate pe flancul estic terestru, îngrijorarea se mută tot mai mult spre escaladarea în plan maritim, în special în Marea Baltică. Claesson a spus că Rusia ar putea recurge la o acțiune rapidă, cu miză mai degrabă politică decât militară, pentru a vedea cum reacționează NATO. De ce contează: riscul se mută pe mare, iar Suedia își crește prezența În material este descrisă o schimbare de accent în evaluările de securitate: strategii europeni sunt tot mai preocupați de un scenariu în care Rusia ar testa alianța printr-o acțiune limitată în Baltică, inclusiv prin ocuparea unei insule. Exercițiile militare au simulat debarcări pe insule considerate strategice, precum Gotland (Suedia), Bornholm (Danemarca) sau Hiiumaa și Saaremaa (Estonia). Claesson a atras atenția că nu ar fi vorba neapărat de o operațiune amplă, ci de una suficientă pentru a „face o declarație” și a forța o reacție politică. El a indicat și faptul că în Marea Baltică există „aproximativ 400.000 de insule”, ceea ce ar lărgi paleta de ținte potențiale. „ Flota fantomă ” și presiunea operațională în Baltică Un element central al contextului este creșterea activității maritime ruse, inclusiv escortarea periodică a unor „flote fantomă” comerciale (nave folosite pentru a ocoli sancțiunile, adesea vechi, prost întreținute și subasigurate, care operează sub pavilioane false). În același timp, navele de război ruse „ar fi țintit” nave militare ale cel puțin unui stat NATO, potrivit relatării. Suedia a început să-și intensifice prezența pe mare și să-și demonstreze disponibilitatea. În ultimele șase săptămâni, paza de coastă suedeză a abordat trei nave suspectate că aparțin flotei fantomă ruse, iar Claesson a legat aceste acțiuni atât de menținerea ordinii pe mare, cât și de prevenirea unor riscuri de mediu generate de nave „slab navigabile” și de „navigabilitate precară”. Context economic: creșterea transportului de petrol și rolul Balticei Traficul în Marea Baltică a crescut de la începutul războiului din Ucraina, deoarece a devenit o rută importantă pentru exporturile rusești de petrol și gaze, ocolind sancțiunile prin utilizarea flotei fantomă, notează materialul. Un raport al Asociației Daneze de Transport Maritim, citat în articol, arată că transportul de petrol prin Strâmtoarea Öresund și Strâmtoarea Great Belt a crescut cu 58% între 2021 și anul trecut. În prima jumătate a anului trecut, 4,9 milioane de barili de petrol au fost transportați zilnic pe ambele rute, „la fel de mult ca prin Canalul Suez”, potrivit aceleiași surse. Ce urmează: avertisment pe termen mediu și extinderea atenției spre Arctica Un raport recent al Serviciului de Informații și Securitate Militară al Suediei, menționat în material, estimează că amenințarea din partea Rusiei va continua să crească în următorii ani și că Moscova își va consolida probabil capacitățile militare în vecinătatea Suediei. Documentul ar concluziona că Rusia ar putea deja lansa un atac limitat în apropierea imediată a Suediei, iar în cinci ani ar putea fi capabilă să lanseze un atac armat pentru a prelua controlul asupra unor zone întinse și pentru a-și asigura supremația navală și aeriană. În paralel, Suedia – cel mai recent membru NATO – urmează să preia comanda unei noi forțe terestre a alianței, cu baza în Laponia finlandeză, pentru consolidarea descurajării în Extremul Nord. Claesson a mai spus că NATO trebuie să-și dezvolte capacitatea de a opera în condițiile dure din Arctica, pe măsură ce regiunea capătă importanță strategică. [...]
Premiul acordat lui Volodimir Zelenski în Olanda aduce un semnal politic despre securitatea Europei , într-un moment în care războiul declanșat de Rusia în februarie 2022 continuă să producă pierderi umane masive și distrugeri, potrivit TVR Info , care citează Reuters. Zelenski se află joi în Olanda pentru a accepta Premiul Internațional pentru Patru Libertăți , acordat lui și poporului ucrainean „pentru a onora curajul lor” în timpul celor patru ani de război cu Rusia. Distincția este legată de discursul președintelui american Franklin D. Roosevelt din 1941, în care a formulat patru drepturi fundamentale: libertatea de exprimare, libertatea de cult, libertatea față de nevoi și libertatea față de frică. La acordarea premiului în ianuarie, Fundația Roosevelt a motivat decizia ca o recunoaștere a „luptei lor curajoase pentru libertatea și democrația noastră în circumstanțe excepțional de dificile” și a susținut că ucrainenii „luptă pentru securitatea întregii Europe și o apără cu viața lor”. Ceremonia are loc în orașul istoric Middelburg, în sudul Olandei, unde urmau să participe regele Willem-Alexander și prim-ministrul Rob Jetten. Context: un premiu cu încărcătură publică, pe fondul războiului Materialul amintește că războiul „a ucis sute de mii de oameni”, a strămutat milioane de persoane și a devastat orașe ucrainene de la invazia rusă din februarie 2022. În acest cadru, premiul funcționează ca un mesaj de solidaritate și ca o reafirmare a legăturii dintre apărarea Ucrainei și securitatea europeană, așa cum este formulată de Fundația Roosevelt. Ceilalți laureați ai ediției 2026 Pe lângă Zelenski și poporul ucrainean, lista laureaților din 2026 include: Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor – pentru „Libertatea de exprimare”; activista Gisele Pelicot – pentru „Libertatea față de frică”; activista chiliană Isidora Uribe Silva – pentru „Libertatea față de nevoi”. Organizația a precizat că laureata pentru „Libertatea de cult” nu a putut fi numită din cauza îngrijorărilor legate de securitate. Printre foștii laureați sunt menționați Kofi Annan, Angela Merkel, Dalai Lama și Nelson Mandela. [...]
Lovirea unui petrolier în Marea Neagră ridică riscurile operaționale pentru transportul de țiței către porturile rusești , după ce drone ucrainene ar fi atacat o navă sub pavilion liberian, iar căpitanul turc a fost rănit și spitalizat, potrivit Stirile Pro TV , care citează Reuters. Autoritățile ruse au anunțat joi incidentul, fără ca în material să fie prezentate detalii despre avariile suferite de petrolier sau despre eventuale consecințe asupra încărcăturii și navigației în zonă. Atacuri în aceeași noapte: Tuapse și ținte energetice Conform declarațiilor oficialilor ruși și ucraineni, Ucraina a atacat cu drone, în timpul nopții, orașul-port rusesc Tuapse de la Marea Neagră. Guvernatorul regional rus a raportat doi morți (o tânără și o fată de 14 ani) și șapte răniți. Ucraina susține că atacul a vizat depozite de petrol din Crimeea și infrastructura portului Tuapse. În plus, canale ruse de Telegram afirmă că, în același atac, ar fi fost lovită și o rafinărie a companiei energetice ruse Rosneft — informație care, în material, este atribuită acestor canale, nu unei confirmări oficiale. De ce contează: presiune pe exporturile rusești de petrol În contextul războiului, Ucraina a efectuat mai multe atacuri în Marea Neagră asupra unor petroliere care se deplasau către porturi rusești, cu obiectivul de a diminua exporturile de petrol ale Rusiei și, implicit, veniturile folosite pentru susținerea armatei, potrivit relatării. Pentru piața de transport maritim, astfel de incidente înseamnă, în principal, creșterea riscului operațional pe rutele către porturile rusești de la Marea Neagră, cu potențiale efecte în lanț asupra costurilor și planificării curselor, dacă atacurile se repetă. [...]
Amenințarea lui Trump de a rupe acordul comercial cu Marea Britanie și oferta Rusiei de a „compensa deficitul de resurse” pentru China și alți parteneri conturează un risc dublu pentru economia globală: șocuri comerciale în Occident și accelerarea tranzacțiilor în afara dolarului , potrivit unei analize publicate de Adevărul . În text, autorul pornește de la o declarație atribuită președintelui american Donald Trump , care ar fi amenințat că este pregătit să rupă acordul comercial „European Prosperity Deal”, încheiat cu Regatul Unit în 2025, ca represalii față de poziția Londrei. Amenințarea ar fi fost formulată într-un interviu pentru Sky News, Trump susținând că acordul „era mai bun decât ar fi trebuit să fie” și că „poate fi modificat oricând”, pe fondul nemulțumirilor legate de sprijinul pentru războiul declanșat de Israel și SUA împotriva Iranului. Miza economică: tarifele și industriile sensibile din Regatul Unit Analiza avertizează că o decizie negativă a Washingtonului ar putea fi urmată, „după modelul cunoscut” care a tensionat piețele bursiere, de o modificare a tarifelor comerciale cu Regatul Unit, menționând că acestea sunt „plafonate acum la 10%”. Autorul indică drept vulnerabile câteva sectoare industriale „vitale” pentru economia britanică: construcția de automobile; producția de oțel; producția de aluminiu. În plan politic, textul leagă o eventuală escaladare comercială de un efect colateral mai greu de cuantificat, dar cu implicații directe: o lovitură pentru „credibilitatea structurilor operative europene ale NATO”, în cazul în care disensiunile dintre aliați se adâncesc. Reacția Londrei și avertismentele privind costul vieții Într-un gest descris ca neobișnuit pentru diplomația americană, premierul britanic Keir Starmer ar fi declarat în Parlament că nu intenționează „să cedeze presiunilor”. Separat, ministrul britanic de finanțe Rachel Reeves este citată criticând dur Administrația Trump pentru intrarea într-un conflict militar „fără să aibă un plan clar de ieșire” și pentru potențialul „teribil impact asupra economiei mondiale”, inclusiv prin creșterea costurilor vieții cotidiene. Textul menționează și un „anunț” în același sens din partea FMI, fără a oferi detalii suplimentare despre conținutul acestuia. Contraoferta Rusiei: resurse, barter și plăți fără dolari A doua mișcare majoră descrisă în analiză vine dinspre Moscova. În timpul unei vizite la Beijing, ministrul rus de externe Serghei Lavrov ar fi transmis, la întâlnirea cu președintele Xi, că Rusia poate „compensa deficitul de resurse” apărut „în acest moment”, atât pentru China, cât și pentru „toate țările doritoare să colaboreze” cu Rusia „într-un mod echitabil și în beneficiul mutual”. Autorul susține că o astfel de ofertă ar putea atrage contacte bilaterale „confidențiale” la Kremlin, indicând explicit că „și cazul Indiei ar trebui studiat cu atenție”. În același context, sunt enumerate condiții de plată care ar împinge tranzacțiile în afara dolarului american: plata în sistem barter și în moneda națională; preferabil o variantă „convertibilă garantată în aur”; sau plata în ruble; „în orice caz, NU în dolari americani”, în logica obiectivului BRICS de a reduce rolul monedei americane. Ce urmează: testul credibilității și al implementării rapide Concluzia analizei este că, într-un context de „criză majoră”, contează cine își poate impune oferta și, mai ales, cine poate demonstra că aceasta este credibilă și implementabilă rapid. Textul nu oferă un calendar al deciziilor și nici confirmări independente pentru scenariile avansate, dar pune accent pe potențialul de contagiune: de la tarife și piețe, la arhitectura de securitate euro-atlantică și la accelerarea plăților internaționale în monede alternative. [...]
Casa Albă pregătește un nou proiect de infrastructură simbolică, finanțat parțial din bani publici: administrația Trump a prezentat primele imagini ale „Arcului de Triumf al Statelor Unite”, un monument planificat la Washington pentru aniversarea a 250 de ani de la Declarația de Independență , potrivit News . Costul total nu a fost comunicat, însă Casa Albă confirmă că proiectul va fi plătit „în parte” de contribuabilii americani. Ce știm despre proiect și dimensiuni Numele oficial al monumentului a fost anunțat miercuri de purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt . Arcul ar urma să fie construit pentru marcarea a 250 de ani de la Declarația de Independență, aniversare programată la 4 iulie. Leavitt a precizat că monumentul va avea peste 250 de picioare (peste 75 de metri) înălțime, „în omagiul celor 250 de ani” de independență. În vârf ar urma să fie amplasată o statuie alegorică „colosală” a libertății. Prin dimensiuni, arcul de la Washington ar urma să fie mai înalt decât Arcul de Triumf de la Paris (50 de metri) și să devină cea mai înaltă structură de acest tip din lume, depășind Monumentul Revoluției de la Ciudad de Mexico și împingând Arcul de Triumf de la Phenian pe locul trei, conform relatării. Implicația bugetară și contextul politic Casa Albă nu a făcut public costul total al proiectului, dar a indicat că finanțarea va veni parțial din bani publici, ceea ce deschide o discuție inevitabilă despre priorități bugetare și justificarea cheltuielilor pentru proiecte cu rol preponderent simbolic. Arcul este prezentat ca parte a unei serii mai ample de inițiative arhitecturale promovate de Donald Trump la începutul celui de-al doilea mandat, inclusiv construirea unei săli de bal „uriașe” la Casa Albă, în locul Aripii de Est. Monumentul, descris cu „accente aurite”, ar urma să domine zona, fiind menționat ca mai înalt decât Memorialul Lincoln (puțin peste 30 de metri). Cum au apărut primele imagini Primele imagini complete ale monumentului au fost dezvăluite vineri. Potrivit materialului, planurile au fost observate pentru prima dată în octombrie, când jurnaliști de la AFP au remarcat o machetă pe masa de lucru a lui Donald Trump, în Biroul Oval. În momentul prezentării, Karoline Leavitt a arătat o imagine pe care a ținut-o inițial cu susul în jos. Reacții și ce rămâne neclar Criticii citați în material consideră proiectul un „monument al vanității” președintelui. De cealaltă parte, Leavitt susține că arcul va alimenta mândria națională. „La mult timp după ce lumea din această încăpere va dispărea, copiii și nepoții noștri vor rămâne inspirați de acest monument național.” Deocamdată, rămân neclare calendarul exact, bugetul și mecanismul concret de finanțare, dincolo de faptul că proiectul va fi acoperit parțial de contribuabili. [...]
Lula îl acuză pe Trump că alimentează riscuri economice prin escaladare militară și tarife într-un context global pe care îl descrie drept „foarte delicat”, potrivit Mediafax . Într-un interviu acordat El País, președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva , spune că Donald Trump „nu are dreptul să se trezească dimineața și să amenințe o țară” și avertizează că un al Treilea Război Mondial ar fi „o tragedie”. Tarife, presiune militară și efecte în lanț în economie Lula afirmă că a fost „frapat” de faptul că argumentele lui Trump pentru impunerea de tarife vamale Braziliei „nu erau adevărate” și descrie o relație tensionată, în care liderul american ar insista pe demonstrații de forță militară. În același registru, președintele brazilian leagă deciziile de politică externă de consecințe economice interne în SUA, oferind exemplul atacării Iranului, despre care spune că ar duce la scumpirea carburanților și la costuri suportate de populație. „Când a decis să atace Iranul, nu știu dacă și-a dat seama că prețurile la combustibili vor crește și că poporul va fi cel care va plăti prețul.” Critică la adresa instituțiilor internaționale și apel la reformarea ONU În interviu, Lula susține că instituțiile internaționale „nu își îndeplinesc rolul” și cere reformarea Națiunilor Unite, inclusiv abolirea dreptului de veto din Consiliul de Securitate, argumentând că „geopolitica din 1945 nu este valabilă pentru 2026”. El enumeră mai multe conflicte și intervenții care, în opinia sa, nu au fost tratate adecvat în Consiliul de Securitate și afirmă că „pacificatorii au devenit șefi de război”. În acest context, avertizează că lumea ar fi „o navă în derivă”, cu un număr ridicat de conflicte simultane. Reînarmare, cheltuieli de război și poziționarea Braziliei Lula spune că presiunea globală merge spre reînarmare și invocă faptul că Brazilia are o Constituție (1988) care interzice fabricarea armelor nucleare. Totodată, subliniază vulnerabilități geografice ale țării: o frontieră terestră de 16.800 km și 8.500 km de coastă. În planul costurilor, el afirmă că „numai anul trecut” s-ar fi cheltuit 2,7 trilioane de dolari pe războaie și compară această sumă cu potențiale utilizări alternative (educație, energie, combaterea foametei), ca argument pentru schimbarea priorităților. Ce urmează, potrivit lui Lula Președintele brazilian spune că a contactat mai mulți lideri internaționali — inclusiv pe Xi Jinping, Narendra Modi, Vladimir Putin și Emmanuel Macron — pentru a cere o întâlnire și discuții despre reducerea riscurilor de escaladare, insistând că prevenirea unui conflict major ar depinde de „consolidarea multilateralismului și a democrației”. [...]
