Știri
Știri din categoria Externe
Lula îl acuză pe Trump că alimentează riscuri economice prin escaladare militară și tarife într-un context global pe care îl descrie drept „foarte delicat”, potrivit Mediafax. Într-un interviu acordat El País, președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, spune că Donald Trump „nu are dreptul să se trezească dimineața și să amenințe o țară” și avertizează că un al Treilea Război Mondial ar fi „o tragedie”.
Lula afirmă că a fost „frapat” de faptul că argumentele lui Trump pentru impunerea de tarife vamale Braziliei „nu erau adevărate” și descrie o relație tensionată, în care liderul american ar insista pe demonstrații de forță militară.
În același registru, președintele brazilian leagă deciziile de politică externă de consecințe economice interne în SUA, oferind exemplul atacării Iranului, despre care spune că ar duce la scumpirea carburanților și la costuri suportate de populație.
„Când a decis să atace Iranul, nu știu dacă și-a dat seama că prețurile la combustibili vor crește și că poporul va fi cel care va plăti prețul.”
În interviu, Lula susține că instituțiile internaționale „nu își îndeplinesc rolul” și cere reformarea Națiunilor Unite, inclusiv abolirea dreptului de veto din Consiliul de Securitate, argumentând că „geopolitica din 1945 nu este valabilă pentru 2026”.
El enumeră mai multe conflicte și intervenții care, în opinia sa, nu au fost tratate adecvat în Consiliul de Securitate și afirmă că „pacificatorii au devenit șefi de război”. În acest context, avertizează că lumea ar fi „o navă în derivă”, cu un număr ridicat de conflicte simultane.
Lula spune că presiunea globală merge spre reînarmare și invocă faptul că Brazilia are o Constituție (1988) care interzice fabricarea armelor nucleare. Totodată, subliniază vulnerabilități geografice ale țării: o frontieră terestră de 16.800 km și 8.500 km de coastă.
În planul costurilor, el afirmă că „numai anul trecut” s-ar fi cheltuit 2,7 trilioane de dolari pe războaie și compară această sumă cu potențiale utilizări alternative (educație, energie, combaterea foametei), ca argument pentru schimbarea priorităților.
Președintele brazilian spune că a contactat mai mulți lideri internaționali — inclusiv pe Xi Jinping, Narendra Modi, Vladimir Putin și Emmanuel Macron — pentru a cere o întâlnire și discuții despre reducerea riscurilor de escaladare, insistând că prevenirea unui conflict major ar depinde de „consolidarea multilateralismului și a democrației”.
Recomandate
Reluarea atacurilor SUA–Iran amplifică riscul de escaladare în Strâmtoarea Ormuz , în timp ce Washingtonul transmite că lasă deschisă opțiunea negocierilor, potrivit Agerpres . Casa Albă a afirmat că președintele american Donald Trump „rămâne deschis diplomației” cu Iranul, chiar dacă Statele Unite și Iranul au reluat atacurile „de ambele părți”, într-un context de tensiuni care se repetă de câteva zile. „Președintele îi trage la răspundere (pe iranieni) atunci când întorc spatele angajamentelor pe care le-au luat față de Statele Unite. Dar, în același timp, rămâne deschis diplomației.” Atacuri americane raportate în ultimele 24 de ore Conform informațiilor citate, Statele Unite au lansat în ultimele 24 de ore noi atacuri asupra Iranului, inclusiv unul joi seara care ar fi vizat insula Qeshm , situată în Strâmtoarea Ormuz, potrivit presei iraniene. Reacția Iranului și riscul regional Iranul, la rândul său, a vizat țări din regiune aliate Washingtonului, într-un scenariu descris ca repetitiv în ultimele zile. În acest cadru, mesajul Casei Albe indică o combinație între presiune militară și disponibilitate pentru o soluție diplomatică, fără ca materialul citat să ofere detalii despre un calendar sau un format concret de negocieri. [...]
Iranul ridică miza asupra Strâmtorii Ormuz , o rută prin care trecea circa o cincime din petrolul și gazele lumii, avertizând că orice încercare americană de a-i forța redeschiderea poate declanșa lovituri asupra infrastructurii energetice din Golf , potrivit news.ro , care citează Reuters. SUA au lansat miercuri a cincea noapte de atacuri și au reinstituit un blocaj naval asupra porturilor iraniene, măsură despre care Washingtonul spune că urmărește redeschiderea Strâmtorii Ormuz, închisă de Iran sâmbăta trecută după destrămarea unui armistițiu fragil. Ormuz, „linie roșie” și condițiile Teheranului pentru redeschidere Purtătorul de cuvânt al armatei iraniene, generalul de brigadă Mohammad Akraminia, a declarat că strâmtoarea este o „linie roșie” inviolabilă pentru Iran și că țara menține un control ferm asupra acesteia. Oficialul a susținut că Iranul poate exercita controlul asupra Strâmtorii Ormuz „din orice punct al teritoriului său”, nu doar de pe coaste și insule. Armata iraniană a transmis anterior că va „rezista până la capăt” și va „neutraliza intervențiile americane” în regiune. În același timp, Akraminia a afirmat că singura modalitate de redeschidere este ca SUA să respecte memorandumul de înțelegere în 14 puncte semnat în iunie și să fie aplicate „reglementările iraniene” privind traficul naval în strâmtoare. Amenințarea lui Trump și riscul de extindere la infrastructura regională În relatarea Reuters, președintele SUA, Donald Trump , a amenințat marți că va lovi săptămâna viitoare centrale electrice și poduri din Iran dacă Teheranul nu reia negocierile. Akraminia a răspuns că, dacă amenințarea va fi pusă în aplicare, forțele armate iraniene vor lovi „toată infrastructura rămasă” din regiunea Golfului, cu un răspuns „mai sever” decât atacurile anterioare. Iranul a mai declarat joi că a vizat baze americane din Kuweit și Iordania și a avertizat statele vecine că permiterea lansării de atacuri împotriva sa de către SUA „nu va rămâne fără răspuns”. Semnale de escaladare în Golf și posibile noi puncte de presiune Joi dimineață au sunat sirene în Bahrain, iar Kuweitul a anunțat că răspunde la „amenințări ostile cu drone”. Potrivit informațiilor din material, armata iraniană a spus că a țintit baza aeriană Al Azraq din Iordania cu rachete balistice, iar Gardienii Revoluției au afirmat că au lovit obiective militare americane din Kuweit. Ministerul Apărării din Bahrain a anunțat că a interceptat și distrus o serie de atacuri aeriene iraniene îndreptate împotriva regatului. Analiștii citați în material arată că Iranul ar putea semnaliza și folosirea aliaților houthi din Yemen pentru a bloca strâmtoarea Bab el-Mandeb către Marea Roșie, ceea ce ar deschide un nou front și ar pune în pericol o altă arteră energetică majoră. De ce contează pentru economie Mesajul Teheranului leagă direct evoluția militară de riscul operațional pentru transporturile de energie: Strâmtoarea Ormuz este prezentată ca pârghie strategică, iar amenințarea de a lovi infrastructura din Golf ridică riscul de întreruperi regionale mai largi, dincolo de blocarea unei singure rute maritime. [...]
Casa Albă cântărește declasificarea unor informații sensibile despre China și alegerile din SUA , o decizie care ar putea amplifica tensiunile politice interne și ar ridica riscuri operaționale pentru comunitatea de informații, prin expunerea „sursele și metodele” de colectare, potrivit The Jerusalem Post . Informațiile vizate sunt descrise ca fiind clasificate și se referă la dacă Beijingul a avut intenția sau capacitatea de a perturba alegerile americane din 2020. Patru persoane familiarizate cu deliberările au spus că materialul nu ar arăta că China a manipulat sau a schimbat voturi, însă unii oficiali ai administrației Trump se tem că publicarea lui ar putea fi interpretată sau prezentată într-un mod înșelător. Donald Trump ar putea face publice aceste date într-un discurs programat joi seară (ora SUA), în care este așteptat să prezinte presupuse vulnerabilități ale infrastructurii de vot care ar permite interferență străină. Reuters notează că nu a putut stabili detaliile exacte ale informațiilor, tocmai din cauza caracterului lor clasificat. Miza: declasificare cu risc de securitate și efect politic În interiorul administrației există, potrivit sursei, o dezbatere privind oportunitatea declasificării. Unele persoane din agențiile de informații se tem că publicarea ar putea: să dezvăluie surse și metode de colectare; să insinueze, chiar și indirect, că Beijingul a interferat cu succes în alegeri, deși materialul nu ar demonstra schimbarea voturilor. Casa Albă a încadrat demersul într-o campanie mai largă de extindere a controlului federal asupra administrării alegerilor, un domeniu care, conform Constituției SUA, ține de competența statelor. Ce spune evaluarea oficială și unde apare disputa Materialul despre China a fost „integral” în dezbaterea din prima administrație Trump privind interferența străină în 2020 și a fost analizat în cadrul evaluării comunității de informații, potrivit celor patru surse. În 2021, o evaluare a comunității de informații din SUA a concluzionat că nu există indicii că vreun actor străin ar fi încercat sau ar fi reușit să modifice „orice aspect tehnic” al votului prezidențial din 2020, inclusiv înregistrările alegătorilor, buletinele, numărătoarea sau rezultatele. Totuși, foști analiști, inclusiv Christopher Porter (fost responsabil pe zona cibernetică în cadrul Office of the Director of National Intelligence), au formulat o opinie separată („dissent”), susținând că China ar fi avut capacitatea de a interveni și ar fi putut încerca să o facă. O versiune a acestei opinii a fost inclusă în publicarea evaluării din 2021. Potrivit sursei, Porter ar fi redactat și un document „foarte clasificat” care își extinde argumentația. Două persoane care l-au văzut îl descriu ca fiind detaliat, iar altele două susțin că se bazează pe un subset restrâns de informații brute și nu ar reflecta neapărat punctul de vedere oficial al Beijingului. Ce urmează: discursul nu e finalizat, iar pachetul poate include și date despre „voter data” O purtătoare de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a respins speculațiile despre conținutul discursului, afirmând: „Ca de obicei, surse anonime speculează despre ce va spune președintele Trump în discursul de joi seară. Adevărul este că nimeni nu știe încă ce va spune, în cele din urmă, președintele Trump.” În paralel, o echipă de lucru a Casei Albe condusă de jurnalistul conservator John Solomon ar fi cerut comunității de informații documente relevante și le-ar fi analizat în ultimele săptămâni, în pregătirea discursului, potrivit unei surse familiarizate cu activitatea grupului. Textul discursului nu este finalizat și poate suferi modificări. Casa Albă ar putea include și informații legate de o acuzație mai veche potrivit căreia China ar fi obținut acces la date ale alegătorilor în 2020. Două persoane familiarizate cu subiectul au spus că aceste date nu sunt confidențiale, sunt deja accesibile consultanților politici pentru țintirea materialelor electorale și nu pot fi manipulate. Atât administrația Trump, cât și cea Biden au analizat informații despre un posibil acces al Chinei, însă doi foști oficiali au declarat că, în mare, comunitatea de informații a considerat că nu a existat pătrundere în sistemele electorale, ci accesarea online a unor informații. [...]
Retragerea completă a trupelor SUA din Irak până la 30 septembrie 2026 mută presiunea de securitate pe autoritățile de la Bagdad , care leagă calendarul plecării de dezarmarea milițiilor pro-iraniene, potrivit Adevărul . Decizia a fost confirmată de președintele american Donald Trump și de premierul irakian Ali al-Zaidi, după o întâlnire la Casa Albă. Anunțul închide o misiune militară americană de peste două decenii în Irak. Ali al-Zaidi a spus că retragerea va fi finalizată până la sfârșitul lunii septembrie, conform unui calendar stabilit anterior de cele două state. Donald Trump a argumentat că Washingtonul nu mai vede necesară menținerea unei prezențe militare în Irak. „Nu considerăm că mai avem nevoie de prezență militară acolo. Suntem acolo pentru a ajuta Irakul dacă are nevoie, dar nu cred că acest lucru va fi necesar.” Retragerea este deja în curs, cu baze predate irakienilor Procesul a început deja, iar în ianuarie militarii americani au părăsit baza Ain al-Assad, descrisă drept una dintre cele mai importante facilități militare utilizate de SUA în Irak, predând controlul forțelor de securitate irakiene. În ultimele luni, efectivele au fost reduse treptat. Din aproximativ 2.500 de militari desfășurați în Irak, o parte au rămas în regiunea autonomă Kurdistan (baza din Erbil), precum și în apropierea aeroportului din Bagdad și în Zona Verde a capitalei, relatează Agerpres . Bagdad condiționează calendarul de dezarmarea milițiilor Guvernul irakian susține că retragerea este corelată cu dezarmarea milițiilor cu influență militară și politică semnificativă, sprijinite de Iran. Potrivit premierului Ali al-Zaidi, procesul ar trebui finalizat până la 30 septembrie, dată după care grupările armate nu ar mai avea dreptul să funcționeze. Miza imediată este capacitatea autorităților irakiene de a impune această dezarmare: cele mai puternice miliții au respins până acum măsura, ceea ce complică tranziția de securitate odată cu plecarea completă a trupelor americane. [...]
Reținerea în China a unui seismolog american implicat în monitorizarea testelor nucleare adaugă presiune pe relația SUA–China , într-un moment în care cele două puteri încearcă să stabilizeze dialogul înaintea unei vizite așteptate a lui Xi Jinping în SUA, la finalul toamnei, potrivit Mediafax . Cazul îl vizează pe Youlin Chen , despre care senatorul american Edward Markey spune că este „reținut pe nedrept” din noiembrie 2024, informație relatată de CNN. Donald Trump ar fi ridicat subiectul detenției și ar fi cerut eliberarea lui Chen în timpul unei întâlniri cu liderul chinez Xi Jinping, la Beijing, în luna mai, conform Global Reach , o organizație non-profit americană care a lucrat cu familia lui Chen. Organizația susține că Chen, care locuia în Boston și are un fiu de vârstă universitară, este în prezent singurul american desemnat ca fiind „reținut pe nedrept” în China. De ce contează: un nou punct de fricțiune înaintea unei vizite la nivel înalt Cazul este prezentat ca un nou element de tensiune între Washington și Beijing, pe fondul eforturilor de „stabilizare” a relațiilor bilaterale și înaintea unei vizite așteptate a lui Xi în SUA la sfârșitul acestei toamne. Contextul vine la câteva săptămâni după ce China a confirmat arestarea unui alt cercetător american, Min Zin, despre care autoritățile chineze au spus că este „suspectat de spionaj și de punerea în pericol a securității naționale chineze”. Suspiciuni legate de monitorizarea testelor nucleare Global Reach afirmă că există suspiciuni potrivit cărora reținerea lui Chen ar putea avea legătură cu extinderea capacităților nucleare ale Chinei, inclusiv cu un presupus test nuclear subteran din 2020, pe care Beijingul îl neagă. În acest context, sursa amintește că SUA și China au semnat, dar nu au ratificat, Tratatul de interzicere totală a testelor nucleare (CTBT) – un acord internațional care interzice „orice explozie de testare a armelor nucleare sau orice altă explozie nucleară”. Activitatea lui Chen se concentrează pe folosirea datelor seismologice pentru identificarea și monitorizarea testelor nucleare, inclusiv cercetări privind testele subterane ale Coreei de Nord. Potrivit Global Reach, cercetările sale au fost finanțate de Departamentul de Stat al SUA și de Laboratorul de Cercetare al Forțelor Aeriene ale SUA. Cum a fost reținut și ce spun autoritățile americane Chen ar fi fost reținut pe aeroport după o vizită la părinții săi din Beijing, potrivit lui Kieran Ramsey, director de investigații la Global Reach. „Din păcate, acest caz este un exemplu al dorinței Chinei de a folosi diplomația ostaticilor ca parte a competiției sale pentru putere cu SUA și, din păcate, doctorul Chen este singurul exemplu desemnat oficial în acest moment de guvernul SUA.” Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat pentru CNN că SUA au discutat direct cazul cu oficialii chinezi și au cerut eliberarea imediată a lui Chen. Întrebată dacă Trump a adus cazul în discuție în întâlnirea cu Xi, Casa Albă a transmis, potrivit CNN, că „președintele Trump a fost clar că dorește ca fiecare american reținut în străinătate să se întoarcă acasă”. [...]
Ucraina schimbă conducerea interimară a Apărării pentru a debloca reforma și comanda militară , după ce președintele Volodimir Zelenski l-a numit pe Evgheni Khmara, provenit din Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) , în funcția de ministru interimar, potrivit Agerpres . Numirea vine la scurt timp după înlăturarea fostului ministru al apărării, Mihailo Fedorov, care intrase în conflict cu comandantul-șef al armatei, generalul Oleksandr Sîrski. Zelenski a transmis pe rețeaua X că l-a însărcinat pe Khmara „să continue reforma în sectorul apărării”. Validarea în parlament și arhitectura deciziei În același mesaj, Zelenski a invocat „experiența solidă” a lui Khmara în SBU și a cerut validarea numirii de către parlamentul de la Kiev. Legislativul a aprobat anterior noul executiv condus de premierul Serhii Korețkii, însă miniștrii apărării și de externe sunt desemnați direct de președinte, conform informațiilor din aceeași sursă. Miza operațională: unitatea comenzii militare Schimbarea de la vârful Apărării are loc pe fondul presiunilor interne legate de coeziunea conducerii militare. Zelenski a cerut menținerea „unității” în comandament, în contextul criticilor și al protestelor de stradă apărute după demiterea lui Fedorov, descris ca popular. În justificarea deciziei, Zelenski a spus că nu ar fi trebuit „să aleagă într-o asemenea situație”, referindu-se la conflictul dintre Fedorov și Sîrski, și a susținut că „cele două părți nu au reușit” să găsească unitatea. Divergențele invocate de fostul ministru Fedorov a explicat public, într-o conferință de presă, că divergențele cu generalul Sîrski țin de: un stil de conducere considerat autoritar și „specific militarilor de formație sovietică”, refractari la schimbare; respingerea unor reforme, inclusiv a sistemului de mobilizare, despre care a spus că este dominat de practici de mobilizare forțată; dificultatea de adaptare la rolul tot mai important al dronelor în războiul cu Rusia. Fedorov a afirmat că i-a cerut lui Zelenski demiterea comandantului-șef al armatei, solicitare respinsă de președinte. Totodată, a spus că a refuzat oferta de a deveni consilier prezidențial, propusă ca alternativă la portofoliul Apărării. De cealaltă parte, generalul Sîrski și-a apărat activitatea într-un mesaj pe Telegram, afirmând că prioritatea trebuie să rămână războiul și o strategie „care să dea rezultate tangibile”. [...]
