Știri
Știri din categoria Externe
Lula îl acuză pe Trump că alimentează riscuri economice prin escaladare militară și tarife într-un context global pe care îl descrie drept „foarte delicat”, potrivit Mediafax. Într-un interviu acordat El País, președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, spune că Donald Trump „nu are dreptul să se trezească dimineața și să amenințe o țară” și avertizează că un al Treilea Război Mondial ar fi „o tragedie”.
Lula afirmă că a fost „frapat” de faptul că argumentele lui Trump pentru impunerea de tarife vamale Braziliei „nu erau adevărate” și descrie o relație tensionată, în care liderul american ar insista pe demonstrații de forță militară.
În același registru, președintele brazilian leagă deciziile de politică externă de consecințe economice interne în SUA, oferind exemplul atacării Iranului, despre care spune că ar duce la scumpirea carburanților și la costuri suportate de populație.
„Când a decis să atace Iranul, nu știu dacă și-a dat seama că prețurile la combustibili vor crește și că poporul va fi cel care va plăti prețul.”
În interviu, Lula susține că instituțiile internaționale „nu își îndeplinesc rolul” și cere reformarea Națiunilor Unite, inclusiv abolirea dreptului de veto din Consiliul de Securitate, argumentând că „geopolitica din 1945 nu este valabilă pentru 2026”.
El enumeră mai multe conflicte și intervenții care, în opinia sa, nu au fost tratate adecvat în Consiliul de Securitate și afirmă că „pacificatorii au devenit șefi de război”. În acest context, avertizează că lumea ar fi „o navă în derivă”, cu un număr ridicat de conflicte simultane.
Lula spune că presiunea globală merge spre reînarmare și invocă faptul că Brazilia are o Constituție (1988) care interzice fabricarea armelor nucleare. Totodată, subliniază vulnerabilități geografice ale țării: o frontieră terestră de 16.800 km și 8.500 km de coastă.
În planul costurilor, el afirmă că „numai anul trecut” s-ar fi cheltuit 2,7 trilioane de dolari pe războaie și compară această sumă cu potențiale utilizări alternative (educație, energie, combaterea foametei), ca argument pentru schimbarea priorităților.
Președintele brazilian spune că a contactat mai mulți lideri internaționali — inclusiv pe Xi Jinping, Narendra Modi, Vladimir Putin și Emmanuel Macron — pentru a cere o întâlnire și discuții despre reducerea riscurilor de escaladare, insistând că prevenirea unui conflict major ar depinde de „consolidarea multilateralismului și a democrației”.
Recomandate
Armistițiul de 10 zile dintre Israel și Liban deschide o fereastră scurtă pentru dezescaladare și ajutor umanitar , iar Comisia Europeană își leagă mesajul de condiția respectării suveranității Libanului, potrivit Agerpres . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a salutat armistițiul anunțat de președintele american Donald Trump și l-a descris drept „o ușurare”, în contextul în care conflictul „s-a soldat deja cu mult prea multe victime”, într-un mesaj publicat pe platforma X. În același mesaj, von der Leyen a reiterat că „Europa va continua să facă apel la respectarea deplină a suveranității și integrității teritoriale a Libanului” și că UE va continua să susțină populația libaneză „prin intermediul unui ajutor umanitar substanțial”. Ce prevede armistițiul și când începe Donald Trump a anunțat că liderii israelian și libanez au fost de acord cu un armistițiu de 10 zile, cu începere de la ora locală 17:00. El a precizat, într-o postare pe Truth Social, că a avut „discuții excelente” cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și cu președintele libanez Joseph Aoun. Trump a mai spus că le-a cerut vicepreședintelui JD Vance, secretarului de stat Marco Rubio și șefului statului major interarme Dan Caine să colaboreze cu cele două țări pentru a obține „o pace de durată”. De ce contează pentru UE Poziționarea Comisiei Europene indică faptul că UE vrea să folosească această pauză limitată a ostilităților pentru două obiective punctuale: menținerea presiunii politice pentru respectarea suveranității și integrității teritoriale a Libanului; continuarea sprijinului umanitar pentru populația libaneză, în condițiile în care armistițiul ar putea facilita accesul și operațiunile de asistență. Agerpres notează că informațiile sunt relatate de Reuters și AFP; detalii suplimentare despre mecanismul de monitorizare sau condițiile concrete ale armistițiului nu sunt precizate în material. [...]
Armata SUA spune că blochează doar porturile iraniene, nu Strâmtoarea Hormuz , o nuanță cu potențial impact direct asupra riscului perceput pe rutele energetice din Golf, potrivit Al Jazeera . Generalul american Dan Caine a precizat că operațiunea militară americană vizează „doar” porturile Iranului, și nu întreaga Strâmtoare Hormuz, așa cum afirmase inițial președintele Donald Trump cu doar câteva zile înainte, conform materialului. Clarificarea contează pentru mediul de afaceri și piețele de energie deoarece o blocadă a întregii strâmtori ar implica o perturbare mult mai amplă a traficului maritim decât o măsură limitată la porturi. Al Jazeera nu oferă în acest material detalii suplimentare despre modul de implementare al blocadei sau despre efectele deja observate. [...]
Un armistițiu de 10 zile între Liban și Israel ar urma să intre în vigoare la miezul nopții, ora României , potrivit G4Media , care relatează un anunț făcut de președintele SUA, Donald Trump, pe platforma Truth Social. Miza imediată ține de stabilizarea operațională a zonei, cu efecte potențiale asupra riscului regional și a fluxurilor comerciale. Trump susține că președintele Libanului, Joseph Aoun , și prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, au ajuns la acord după discuții separate cu el. Conform informațiilor prezentate, încetarea focului ar urma să înceapă la ora 17:00 pe Coasta de Est a SUA, ceea ce corespunde miezului nopții în România. Ce urmează în implementare În aceeași comunicare, Trump afirmă că vicepreședintele SUA, JD Vance, și secretarul de stat, Marco Rubio , vor lucra cu cele două țări „pentru a ajunge la o PACE durabilă”, după perioada de 10 zile. Totodată, într-un „update” menționat de G4Media, Trump spune că i-a invitat pe Joseph Aoun și Benjamin Netanyahu la Casa Albă pentru „discuții constructive”. Contextul discuțiilor de la Washington Potrivit Sky News, citat de G4Media, ambasadorii israelian și libanez în SUA au avut discuții la Washington, marți, la invitația secretarului de stat Marco Rubio. În material nu sunt oferite detalii despre termenii armistițiului sau mecanismele de monitorizare, iar informația se bazează pe postările lui Trump pe Truth Social. [...]
Casa Albă pregătește un nou proiect de infrastructură simbolică, finanțat parțial din bani publici: administrația Trump a prezentat primele imagini ale „Arcului de Triumf al Statelor Unite”, un monument planificat la Washington pentru aniversarea a 250 de ani de la Declarația de Independență , potrivit News . Costul total nu a fost comunicat, însă Casa Albă confirmă că proiectul va fi plătit „în parte” de contribuabilii americani. Ce știm despre proiect și dimensiuni Numele oficial al monumentului a fost anunțat miercuri de purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt . Arcul ar urma să fie construit pentru marcarea a 250 de ani de la Declarația de Independență, aniversare programată la 4 iulie. Leavitt a precizat că monumentul va avea peste 250 de picioare (peste 75 de metri) înălțime, „în omagiul celor 250 de ani” de independență. În vârf ar urma să fie amplasată o statuie alegorică „colosală” a libertății. Prin dimensiuni, arcul de la Washington ar urma să fie mai înalt decât Arcul de Triumf de la Paris (50 de metri) și să devină cea mai înaltă structură de acest tip din lume, depășind Monumentul Revoluției de la Ciudad de Mexico și împingând Arcul de Triumf de la Phenian pe locul trei, conform relatării. Implicația bugetară și contextul politic Casa Albă nu a făcut public costul total al proiectului, dar a indicat că finanțarea va veni parțial din bani publici, ceea ce deschide o discuție inevitabilă despre priorități bugetare și justificarea cheltuielilor pentru proiecte cu rol preponderent simbolic. Arcul este prezentat ca parte a unei serii mai ample de inițiative arhitecturale promovate de Donald Trump la începutul celui de-al doilea mandat, inclusiv construirea unei săli de bal „uriașe” la Casa Albă, în locul Aripii de Est. Monumentul, descris cu „accente aurite”, ar urma să domine zona, fiind menționat ca mai înalt decât Memorialul Lincoln (puțin peste 30 de metri). Cum au apărut primele imagini Primele imagini complete ale monumentului au fost dezvăluite vineri. Potrivit materialului, planurile au fost observate pentru prima dată în octombrie, când jurnaliști de la AFP au remarcat o machetă pe masa de lucru a lui Donald Trump, în Biroul Oval. În momentul prezentării, Karoline Leavitt a arătat o imagine pe care a ținut-o inițial cu susul în jos. Reacții și ce rămâne neclar Criticii citați în material consideră proiectul un „monument al vanității” președintelui. De cealaltă parte, Leavitt susține că arcul va alimenta mândria națională. „La mult timp după ce lumea din această încăpere va dispărea, copiii și nepoții noștri vor rămâne inspirați de acest monument național.” Deocamdată, rămân neclare calendarul exact, bugetul și mecanismul concret de finanțare, dincolo de faptul că proiectul va fi acoperit parțial de contribuabili. [...]
Pentagonul ar ajusta planuri de intervenție în Cuba, pe fondul presiunii SUA asupra importurilor de combustibil , într-un context în care blocajul petrolier din ultimele luni a adâncit criza economică a insulei, potrivit Euronews . Informația apare pe filiera presei americane: publicația USA Today citează oficiali sub protecția anonimatului care susțin că Pentagonul își intensifică și ajustează planurile privind Cuba, în așteptarea unor ordine directe ale președintelui american Donald Trump . Departamentul de Război a transmis, într-un răspuns pentru EFE, că nu dorește să facă speculații despre „scenarii ipotetice”, dar a precizat că forțele armate iau în calcul diverse situații de urgență și „rămân pregătite să execute ordinele președintelui”. Presiunea pe energie, miza imediată Escaladarea vine după ce tensiunile dintre Cuba și Statele Unite s-au accentuat în ianuarie și au crescut din nou în această săptămână. Ministrul cubanez de externe, Bruno Rodríguez, a acuzat Washingtonul că intimidează actorii care încearcă să facă comerț cu insula și a apărat dreptul Cubei de a importa combustibil. În ianuarie, Donald Trump și-a intensificat presiunea asupra guvernului cubanez condus de Miguel Díaz-Canel, blocând trimiterea de petrol venezuelean după capturarea președintelui Nicolás Maduro, pe 3 ianuarie, la Caracas. Context economic: o criză prelungită, agravată de blocaj Blocajul petrolier impus de SUA în ultimele trei luni a agravat o criză structurală pe care Cuba o resimte de mai bine de șase ani, notează materialul. Potrivit EFE, economia Cubei s-a contractat cu 15% între 2020 și 2025. Informațiile despre planurile Pentagonului rămân, deocamdată, la nivel de relatări bazate pe surse anonime, iar poziția oficială a Departamentului de Război evită confirmarea unor scenarii concrete. [...]
Agenția Internațională pentru Energie Atomică avertizează că programul nuclear al Coreei de Nord se poate extinde rapid , pe fondul unor indicii că infrastructura-cheie funcționează la complexul de la Yongbyon și că o nouă clădire suspectată pentru îmbogățirea uraniului ar fi fost finalizată, potrivit CNN . Semnalele invocate de organismul de supraveghere vizează, în același loc, operarea reactoarelor, a activităților de reprocesare (separarea materialelor nucleare din combustibil uzat) și a facilităților de îmbogățire a uraniului. În plus, este menționată finalizarea unei clădiri „suspectate” a fi destinată îmbogățirii, ceea ce ar putea indica o creștere a capacității, dacă evaluarea se confirmă. Din perspectiva riscului de securitate și a reglementării internaționale, combinația dintre funcționarea mai multor componente ale lanțului nuclear și apariția unei noi facilități potențiale ridică miza pentru monitorizarea și răspunsul diplomatic, într-un context în care accesul și verificarea independentă în Coreea de Nord rămân limitate. Materialul CNN este un reportaj video realizat de corespondentul Will Ripley și nu oferă, în fragmentul disponibil, estimări cantitative sau un calendar al evoluțiilor, ci doar caracterizarea situației drept o posibilă „expansiune rapidă” pe baza observațiilor agenției. [...]
