Știri
Știri din categoria Externe
Sprijinul public pentru războiul cu Iranul s-a erodat, iar fisurile din Partidul Republican devin vizibile, potrivit Euronews, care citează un sondaj Ipsos și Reuters, preluat de The New York Times.
Doar 24% dintre americani consideră că războiul din Iran „a meritat eforturile și costurile implicate”, arată sondajul publicat marți, 14 aprilie. În același timp, 22% dintre respondenți spun că nu sunt siguri.
Datele indică o divizare inclusiv în interiorul electoratului republican. Potrivit sondajului, 55% dintre republicani au declarat că războiul a meritat costurile și beneficiile, diferență notabilă față de coeziunea de care se bucură Donald Trump în majoritatea celorlalte teme politice.
Sondajul a fost realizat după armistițiul negociat între cele două țări, iar rezultatele se adaugă „altor dovezi” privind apariția unor fisuri în Partidul Republican pe tema războiului.
Un alt element relevant este clivajul generațional: tinerii republicani sunt „mult mai puțin înclinați” să aprobe decizia lui Trump de a recurge la acțiuni militare decât republicanii cu vârsta peste 45 de ani, potrivit aceleiași surse.
Recomandate
Țările europene din NATO accelerează un plan de rezervă care ar muta mai multă comandă și control către Europa , pe fondul riscului ca SUA să-și reducă prezența militară sau sprijinul în alianță, potrivit Antena 3 . Miza este una operațională: menținerea descurajării față de Rusia și a continuității militare în scenariul în care Washingtonul își retrage trupele din Europa ori refuză să intervină. Planul, descris de unii oficiali drept „un NATO european”, ar folosi structurile militare existente ale NATO, dar ar crește ponderea europenilor în pozițiile de comandă și ar încerca să acopere, cu resurse locale, capabilități pe care în prezent le furnizează în mare parte SUA. Inițiativa avansează informal, prin discuții și întâlniri „paralele” organizate în NATO. Schimbarea de poziție a Germaniei, pivotul politic al planului Un element-cheie este schimbarea de optică la Berlin, notează The Wall Street Journal , citat de Antena 3. Germania ar fi fost mult timp reticentă față de ideea unei apărări continentale fără SUA, însă și-ar fi ajustat poziția în contextul noilor realități politice de la Washington. În același timp, dificultatea este structurală: NATO este construită în jurul conducerii americane la aproape toate nivelurile, de la logistică și informații până la comanda militară. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , este citat afirmând: „Alianța va fi, într-o mai mare măsură, condusă de europeni”. Ce ar însemna, concret, „planul de rezervă” După schimbarea de poziție a Germaniei, planificarea de urgență ar fi intrat în detalii militare, inclusiv cine ar coordona, în lipsa ofițerilor americani, componente critice ale apărării. În discuție sunt, potrivit materialului: coordonarea apărării antiaeriene și antirachetă a NATO; coridoarele către Polonia și statele baltice; rețelele logistice; exercițiile regionale majore. Oficialii implicați ar considera că reintroducerea serviciului militar obligatoriu este „un alt element esențial” pentru succesul planului, în condițiile în care multe state au renunțat la această practică după Războiul Rece. Limitele: informațiile și descurajarea nucleară O zonă considerată deosebit de dificilă este cea a informațiilor și a descurajării nucleare. Oficialii europeni ar admite că sistemele americane de sateliți, supraveghere și avertizare timpurie privind rachetele nu pot fi înlocuite rapid. În acest context, după ce Donald Trump a amenințat că va invada Groenlanda, cancelarul Friedrich Merz și președintele Emmanuel Macron ar fi început discuții despre posibilitatea extinderii descurajării nucleare franceze pentru a acoperi și alte state europene, inclusiv Germania. De ce se grăbește Europa acum Potrivit articolului, lucrul la plan s-a accelerat după amenințările lui Trump privind Groenlanda și a devenit și mai urgent pe fondul unui blocaj legat de refuzul Europei de a susține războiul american din Iran. Trump a afirmat, la începutul lunii, că retragerea SUA din NATO este „dincolo de reconsiderare”, deși o ieșire formală ar necesita aprobarea Congresului. Totuși, materialul subliniază că președintele american ar putea, în schimb, să retragă trupe sau echipamente din Europa ori să refuze sprijinul, folosindu-și autoritatea de comandant suprem. În paralel, rămâne un obstacol major: comandantul suprem al forțelor aliate din Europa este întotdeauna un american, iar oficialii SUA ar fi spus că nu intenționează să renunțe la acest post. [...]
Reuniunea Bilderberg de la Washington a adus la aceeași masă lideri politici și șefi din finanțe și apărare, într-un moment în care viitorul angajamentului SUA în NATO este pus sub semnul întrebării , potrivit Digi24 , care citează o relatare The Guardian. Miza, dincolo de aura de secret, ține de intersecția dintre decizia politică și interesele economice din jurul industriei de apărare și al relației transatlantice. Întâlnirea – a 72-a ediție – a avut loc în weekend, la Washington DC, la hotelul Salamander, unde a fost instituit un cordon de securitate. Conferința este cunoscută pentru accesul limitat al presei și pentru discuțiile purtate cu ușile închise, iar participanții includ, potrivit materialului, prim-miniștri, lideri militari, miliardari din tehnologie și șefi ai unor mari companii de investiții. De ce contează: „apărare-industrial” la limită, pe fondul incertitudinii din NATO Contextul central al reuniunii este tensiunea din jurul NATO, în condițiile în care Donald Trump ar lua în calcul retragerea SUA din alianță, iar pe agenda discuțiilor a apărut explicit tema „relației transatlantice de apărare-industrială” – formulare care trimite la legăturile dintre politicile de securitate și contractele/lanțurile industriale din apărare. Șeful NATO, Mark Rutte, participant obișnuit, a venit la conferință după o conversație descrisă drept „foarte sinceră” la Casa Albă. În același timp, relatarea citată notează că nu au existat semne de retragere a americanilor din reuniune; dimpotrivă, prezența SUA a fost una consistentă. Cine a fost prezent: finanțe, corporații și oameni-cheie din cercul lui Trump În spatele ușilor închise, au participat nume mari din Wall Street și din corporații, alături de politicieni americani de rang înalt apropiați de președinte. Materialul menționează inclusiv prezența unor directori executivi de la KKR și Lazard și a conducerii Pfizer. Din zona administrației americane, sunt amintiți, între alții: Doug Burgum, descris ca secretar de încredere al lui Trump pentru afaceri interne; Robert Lighthizer, prezentat drept „guru” pe comerț; Jason Smith, președintele Comisiei pentru finanțe din Camera Reprezentanților; Dan Driscoll, secretarul pentru armată, numit „tipul cu dronele”. Războiul și tehnologia: dronele și IA, pe agenda discuțiilor Pe fondul conflictului din Iran, conferința a avut o „atmosferă de război”, cu „Viitorul războiului” pe ordinea de zi. Lista de participanți a inclus, potrivit relatării, pe amiralul Samuel Paparo, șeful Comandamentului Indo-Pacific al SUA. Din sectorul privat, sunt menționați contractori militari și producători de drone, iar Eric Schmidt (fost șef al Google) este descris ca susținător al războiului cu drone. În material este citată și o declarație a lui Schmidt pentru FT, potrivit căreia războaiele viitoare vor fi definite de arme fără pilot și „roiuri de drone” tot mai automatizate, cu țintire bazată pe inteligență artificială (IA). Tot în acest context apar Anduril Industries (prin CEO-ul Brian Schimpf) și Palantir (prin CEO-ul Alex Karp), cu referire la un proiect numit „Golden Dome” asociat lui Trump. Absența lui Peter Thiel și semnalul Groenlandei Un element notat ca neobișnuit este absența lui Peter Thiel de pe lista participanților, deși este membru al comitetului director din 2008, iar textul susține că el finanțează în mare parte reuniunile prin American Friends of Bilderberg Inc, alături de Eric Schmidt. Materialul amintește și legătura Palantir cu finanțarea CIA la începuturi, ca parte a intersecției dintre finanțe și servicii de informații. Separat, prezența lui Vivian Motzfeldt, fost ministru de externe al Groenlandei și fost președinte al parlamentului local, este interpretată ca un semnal politic către administrația Trump că Groenlanda „are aliați puternici” în parteneriatul transatlantic, în contextul discuțiilor despre „securitatea arctică”. [...]
Donald Trump leagă presiunea asupra Iranului de relația cu China și amenință cu tarife punitive pentru statele care ar furniza arme Teheranului , potrivit Reuters . Președintele SUA a spus că i-a cerut, printr-o scrisoare, lui Xi Jinping să nu ofere Iranului arme, iar liderul chinez i-ar fi răspuns că Beijingul nu aprovizionează Teheranul. Într-un interviu pentru Fox Business Network, înregistrat marți și difuzat miercuri, Trump nu a precizat când au fost schimbate scrisorile. Declarațiile vin la o săptămână după ce el a amenințat țările care ar furniza arme Iranului cu un tarif „imediat” de 50%. Tarifele ca instrument de descurajare Mesajul către Beijing este parte dintr-o linie mai largă de presiune economică: Trump a indicat că SUA ar penaliza comercial statele care ar sprijini militar Iranul. În interviu, el a rezumat schimbul de scrisori astfel: „I-am scris o scrisoare cerându-i să nu facă asta, iar el mi-a scris o scrisoare spunând că, în esență, nu face asta.” Petrolul și întâlnirea Trump–Xi Trump a mai afirmat că nu se așteaptă ca evoluțiile din piața globală a petrolului, pe fondul războiului cu Iranul și al schimbărilor din Venezuela, să influențeze „dinamica” întâlnirii planificate cu Xi luna viitoare. El a spus că Xi „are nevoie de petrol”, în timp ce SUA „nu”. Strâmtoarea Hormuz : declarații vs. realitatea traficului Într-o postare ulterioară pe Truth Social, Trump a scris că „deschide permanent” Strâmtoarea Hormuz și că China ar fi „foarte fericită” pentru asta, însă Reuters notează că nu este clar ce a vrut să spună, în condițiile în care transportul prin strâmtoare rămâne constrâns. La 45 de zile după ce Gardienii Revoluției din Iran au declarat strâmtoarea „închisă” — afectând, potrivit sursei, circa 20% din transporturile globale de petrol și gaze naturale lichefiate — tranzitul rămâne incert chiar și cu armistițiul de două săptămâni în vigoare. Surse citate de Reuters au spus marți că traficul este doar o fracțiune din cele peste 130 de treceri zilnice de dinainte de război. Ce urmează: negocieri și blocadă maritimă Trump a declarat că discuțiile cu Teheranul pentru încheierea războiului ar putea fi reluate în această săptămână, după ce s-au oprit în weekend fără un acord. În paralel, SUA au instituit o blocadă a transporturilor care pleacă din porturile iraniene, iar armata americană a spus miercuri că aceasta a oprit complet comerțul maritim în și din Iran. [...]
Donald Trump își recalibrează mesajul față de Ungaria după schimbarea de putere , spunând că nu este îngrijorat de înfrângerea lui Viktor Orbán și că îl vede favorabil pe noul premier, Peter Magyar , potrivit Antena 3 . Repoziționarea contează pentru că semnalează o adaptare rapidă a discursului politic american la noua realitate de la Budapesta, după 16 ani de guvernare Fidesz. Trump a declarat că îl apreciază pe Peter Magyar și a minimalizat miza înfrângerii lui Orbán, într-o discuție cu jurnalistul Jonathan Karl de la ABC News. „Cred că noul om va face o treabă bună. Este un om bun.” Întrebat dacă o eventuală deplasare a sa în Ungaria, în locul vicepreședintelui JD Vance, ar fi putut schimba rezultatul, Trump s-a arătat rezervat și a sugerat că Orbán era deja în dificultate în sondaje. „A fost considerabil în urmă.” Totodată, Trump a spus că nu a fost „atât de implicat” în această situație, dar a adăugat că „Viktor este un om bun”. Context: sprijin public înainte de vot și schimbarea majorității Ultimul gest de sprijin al lui Trump pentru Orbán a venit în timpul vizitei lui JD Vance la Budapesta, când vicepreședintele american l-a sunat „demonstrativ” pe președintele SUA la un miting electoral, punând convorbirea pe difuzor pentru public. În acel mesaj, Trump a afirmat că îl sprijină pe Orbán și că „SUA îl sprijină până la capăt”, susținând că liderul maghiar a menținut țara „puternică” și a împiedicat „invadarea” ei. Ce urmează la Budapesta, potrivit informațiilor din material Antena 3 notează că, în pofida susținerii venite dinspre Washington, Orbán și Fidesz au pierdut guvernarea după 16 ani. Pe fondul unei prezențe record la urne, alegătorii au acordat o majoritate constituțională de două treimi liderului Tisza, Peter Magyar, care a promis să restabilească relațiile Ungariei cu Uniunea Europeană. [...]
Donald Trump minimizează miza politică a înfrângerii lui Viktor Orbán în Ungaria și transmite că SUA pot lucra cu noul guvern de la Budapesta , potrivit HotNews , într-o reacție care sugerează o continuitate pragmatică în relația bilaterală, indiferent de rezultatul alegerilor. Trump i-a spus jurnalistului Jonathan Karl (ABC News) că nu este îngrijorat de eșecul electoral al lui Orbán și că îl apreciază pe viitorul prim-ministru, Peter Magyar. Declarațiile au fost relatate de Karl într-o postare pe X . „Cred că noul tip va face treabă bună — e un om de treabă.” Mesajul Casei Albe: distanțare de campanie, deschidere spre noul premier Președintele american a mai afirmat că nu știe dacă ar fi contat ca el să fi făcut campanie pentru Orbán, în locul vicepreședintelui JD Vance, și a indicat că nu s-a implicat semnificativ în această campanie. „Era mult în spate. Nu m-am implicat prea mult în campania asta. Totuși, Viktor e un om bun.” Trump a adăugat că Peter Magyar a fost în trecut membru al partidului lui Orbán și că ar avea opinii similare în privința imigrației, concluzionând că „va fi bun”. Context: Vance a mers la Budapesta, apoi a confirmat disponibilitatea de colaborare Înainte de alegeri, JD Vance a fost la Budapesta , marțea și miercurea trecută, pentru a-l susține pe Viktor Orbán, inclusiv la un miting de campanie. După ce Orbán „a pierdut clar” alegerile, Vance a spus că îl întristează rezultatul, dar a confirmat disponibilitatea Statelor Unite de a lucra cu noul premier, Péter Magyar. [...]
Washingtonul ia în calcul reluarea negocierilor cu Teheranul în Pakistan , pe fondul unui armistițiu fragil și al blocajului impus porturilor iraniene , iar vicepreședintele SUA, JD Vance , spune că neîncrederea dintre cele două părți „nu poate fi rezolvată peste noapte”, deși negociatorii iranieni „doresc să ajungă la un acord”, potrivit news.ro , care citează Reuters. Președintele Donald Trump a declarat marți că discuțiile pentru încetarea războiului cu Iranul ar putea fi reluate în Pakistan în următoarele două zile. Afirmația vine după ce eșecul negocierilor de la sfârșitul săptămânii a determinat Washingtonul să impună un blocaj asupra porturilor iraniene. În același timp, un armistițiu „fragil” de două săptămâni între SUA și Iran mai are încă o săptămână până la expirare, conform informațiilor din material. Vance a participat la discuțiile de la sfârșitul săptămânii trecute din Pakistan. Mesajul vicepreședintelui SUA: optimism, dar fără a minimaliza ruptura de încredere Într-un eveniment organizat de Turning Point USA, JD Vance a insistat că problema de fond rămâne lipsa de încredere între Washington și Teheran: „Există, desigur, multă neîncredere între Iran şi Statele Unite ale Americii. Nu veţi rezolva această problemă peste noapte.” Vicepreședintele american a mai spus că negociatorii iranieni „doreau să ajungă la un acord” și că el se simte „foarte optimist în privința situației actuale”. Contextul conflictului și miza imediată Potrivit materialului, războiul cu Iranul a început când SUA și Israelul au atacat Iranul pe 28 februarie, iar Iranul a răspuns cu atacuri asupra Israelului și statelor din Golf care găzduiesc baze americane. Aceeași sursă menționează că atacurile au ucis mii de oameni și au strămutat milioane. Pentru perioada următoare, elementele-cheie rămân: dacă negocierile se reiau în Pakistan „în următoarele două zile”, așa cum a indicat Trump; dacă armistițiul mai rezistă până la termenul de expirare menționat; cum influențează blocajul asupra porturilor iraniene dinamica discuțiilor. [...]
