Știri
Știri din categoria Externe
Suedia își intensifică postura de descurajare în Marea Baltică, pe fondul evaluării că Rusia ar putea ocupa „în orice moment” o insulă pentru a testa coeziunea NATO, potrivit Digi24. Mesajul vine de la șeful apărării suedeze, Michael Claesson, care avertizează asupra unui posibil atac „de mică amploare” pe mare, menit să expună diviziuni politice în alianță.
În locul scenariilor clasice axate pe flancul estic terestru, îngrijorarea se mută tot mai mult spre escaladarea în plan maritim, în special în Marea Baltică. Claesson a spus că Rusia ar putea recurge la o acțiune rapidă, cu miză mai degrabă politică decât militară, pentru a vedea cum reacționează NATO.
În material este descrisă o schimbare de accent în evaluările de securitate: strategii europeni sunt tot mai preocupați de un scenariu în care Rusia ar testa alianța printr-o acțiune limitată în Baltică, inclusiv prin ocuparea unei insule. Exercițiile militare au simulat debarcări pe insule considerate strategice, precum Gotland (Suedia), Bornholm (Danemarca) sau Hiiumaa și Saaremaa (Estonia).
Claesson a atras atenția că nu ar fi vorba neapărat de o operațiune amplă, ci de una suficientă pentru a „face o declarație” și a forța o reacție politică. El a indicat și faptul că în Marea Baltică există „aproximativ 400.000 de insule”, ceea ce ar lărgi paleta de ținte potențiale.
Un element central al contextului este creșterea activității maritime ruse, inclusiv escortarea periodică a unor „flote fantomă” comerciale (nave folosite pentru a ocoli sancțiunile, adesea vechi, prost întreținute și subasigurate, care operează sub pavilioane false). În același timp, navele de război ruse „ar fi țintit” nave militare ale cel puțin unui stat NATO, potrivit relatării.
Suedia a început să-și intensifice prezența pe mare și să-și demonstreze disponibilitatea. În ultimele șase săptămâni, paza de coastă suedeză a abordat trei nave suspectate că aparțin flotei fantomă ruse, iar Claesson a legat aceste acțiuni atât de menținerea ordinii pe mare, cât și de prevenirea unor riscuri de mediu generate de nave „slab navigabile” și de „navigabilitate precară”.
Traficul în Marea Baltică a crescut de la începutul războiului din Ucraina, deoarece a devenit o rută importantă pentru exporturile rusești de petrol și gaze, ocolind sancțiunile prin utilizarea flotei fantomă, notează materialul.
Un raport al Asociației Daneze de Transport Maritim, citat în articol, arată că transportul de petrol prin Strâmtoarea Öresund și Strâmtoarea Great Belt a crescut cu 58% între 2021 și anul trecut. În prima jumătate a anului trecut, 4,9 milioane de barili de petrol au fost transportați zilnic pe ambele rute, „la fel de mult ca prin Canalul Suez”, potrivit aceleiași surse.
Un raport recent al Serviciului de Informații și Securitate Militară al Suediei, menționat în material, estimează că amenințarea din partea Rusiei va continua să crească în următorii ani și că Moscova își va consolida probabil capacitățile militare în vecinătatea Suediei. Documentul ar concluziona că Rusia ar putea deja lansa un atac limitat în apropierea imediată a Suediei, iar în cinci ani ar putea fi capabilă să lanseze un atac armat pentru a prelua controlul asupra unor zone întinse și pentru a-și asigura supremația navală și aeriană.
În paralel, Suedia – cel mai recent membru NATO – urmează să preia comanda unei noi forțe terestre a alianței, cu baza în Laponia finlandeză, pentru consolidarea descurajării în Extremul Nord. Claesson a mai spus că NATO trebuie să-și dezvolte capacitatea de a opera în condițiile dure din Arctica, pe măsură ce regiunea capătă importanță strategică.
Recomandate
Reluarea folosirii rachetelor nord-coreene sugerează un nou stoc pentru Rusia , într-un moment în care Moscova își intensifică atacurile asupra Ucrainei, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Două surse sub rezerva anonimatului au declarat că armata rusă ar fi folosit o rachetă nord-coreeană într-un atac lansat în noaptea de miercuri spre joi, în apropierea orașului Krîvîi Rih (Krivoi Rog), în centrul Ucrainei. În atac ar fi fost uciși mai mulți membri ai aceleiași familii. Informația nu este confirmată oficial în material de către forțele aeriene ucrainene, care nu au răspuns imediat unei solicitări de comentarii. De ce contează: semnal despre capacitatea de aprovizionare a Rusiei Deși Rusia a mai folosit în trecut rachete nord-coreene împotriva țintelor ucrainene, una dintre surse a indicat că reluarea utilizării după o pauză îndelungată ar putea însemna că Moscova dispune de un nou stoc de astfel de arme, pe fondul intensificării atacurilor cu rachete. O sursă militară a afirmat că 8 august 2025 a fost ultima dată când Ucraina a confirmat un atac rusesc cu o rachetă nord-coreeană. Context: atacuri cu rachete și drone și presiune pe apărarea aeriană Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a atacat Ucraina cu zeci de rachete și sute de drone în timpul nopții, iar opt persoane au fost ucise. Zelenski a deplâns lipsa de provizii pentru apărarea aeriană și le-a cerut aliaților să sprijine Kievul. Rusia a început să folosească rachete balistice nord-coreene cu rază scurtă de acțiune KN-23 și KN-24 împotriva Ucrainei spre sfârșitul anului 2023, mai notează Reuters, citat de Agerpres. În același context, Coreea de Nord este prezentată drept un aliat apropiat al Rusiei în conflict, furnizând mii de soldați și milioane de obuze de artilerie, pe lângă rachete. [...]
Polonia investighează o posibilă încălcare a spațiului aerian NATO după ce un obiect care „pare să fie o rachetă rusească” a căzut pe un câmp din estul țării , iar autoritățile au ridicat avioane de luptă și au activat mijloace de apărare antiaeriană, potrivit Știrile Pro TV . Premierul polonez Donald Tusk a spus, într-o reuniune de urgență, că „deocamdată, totul indică” o rachetă de fabricație rusă și că autoritățile nu vor anticipa concluziile până la finalizarea examinării. El a precizat că ancheta trebuie să stabilească „100%” tipul rachetei, cine a lansat-o și dacă craterul a fost provocat de explozia încărcăturii sau de impactul în sine. Ce au găsit autoritățile la fața locului Poliția poloneză a anunțat că a primit joi dimineață o sesizare privind o explozie puternică în apropierea satului Tarnawa-Kolonia , la aproximativ 75 de kilometri de granița cu Ucraina. La fața locului, ofițerii au descoperit un crater într-un câmp, la circa 2 kilometri de cele mai apropiate clădiri, și fragmente împrăștiate ale unui obiect neidentificat. Cauza exploziei rămâne neclară, iar craterul ar avea aproximativ 10 metri lățime, potrivit TVP World, citat în material. Ucraina: ar fi fost o rachetă de croazieră Kh-101 Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a afirmat pe platforma X că, în cursul nopții, o rachetă rusească de croazieră Kh-101 ar fi intrat în Polonia în timpul unui atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei, „violând spațiul aerian al NATO”. În articol se menționează că Ucraina susține aceeași evaluare ca partea poloneză, însă investigația de la fața locului este în desfășurare. Reacția operațională a Poloniei în timpul atacurilor În contextul bombardamentelor asupra Ucrainei, forțele armate poloneze au transmis că au ridicat avioane de luptă și au activat un avion de avertizare timpurie, precum și sistemele de apărare antiaeriană și de supraveghere radar, pentru protejarea spațiului aerian. Atacul aerian asupra Ucrainei din noaptea de miercuri spre joi s-a soldat cu cel puțin opt morți și peste zece răniți, potrivit autorităților ucrainene. Materialul mai notează, citând dpa, că alte două persoane au murit la Kiev și în regiunea Poltava, iar la Liov au fost raportate persoane rănite și pagube în zone rezidențiale. [...]
Serghei Lavrov a respins ideea unor concesii ale Moscovei și a acuzat Occidentul că urmărește „dezmembrarea” Rusiei , într-un nou mesaj care întărește linia dură a Kremlinului privind condițiile pentru negocieri și face mai improbabil un armistițiu pe termen scurt, potrivit Kyiv Post . Ministrul rus de Externe a susținut că „întregul Occident” s-ar fi „unit împotriva Rusiei” și că guvernele occidentale ar folosi Ucraina pentru a slăbi Moscova. Declarațiile sunt atribuite de publicație agenției ruse de stat TASS . Lavrov a afirmat că progresele recente ale Ucrainei pe câmpul de luptă ar fi fost posibile datorită sprijinului aliaților Kievului și a acuzat statele occidentale că ar spera să „dezmembreze” Rusia și să întoarcă populația împotriva conducerii. În același timp, partenerii Ucrainei au spus în mod constant că asistența militară are scopul de a ajuta țara să se apere în fața invaziei ruse, notează articolul. Pe componenta de negociere, Lavrov a acuzat Occidentul că ar transmite „ultimatumuri” Moscovei pentru încheierea războiului și a indicat că Rusia nu este dispusă să facă concesii. El a spus că Rusia ar trebui să-și dezvolte „o mânie sănătoasă” în politica externă, fără „isterie”. Mesaj către flancul estic și tema nucleară Separat, Lavrov a descris statele baltice drept „principalele focoase” ale Occidentului împotriva Moscovei. El a criticat discuțiile din regiune despre restricții privind o posibilă desfășurare de arme nucleare, prezentându-le ca o amenințare suplimentară la adresa Rusiei. De ce contează: semnal de blocaj pe armistițiu În contextul discuțiilor despre oprirea luptelor, Lavrov a reiterat că Moscova nu ar accepta un armistițiu pe actuala linie a frontului ca precondiție pentru negocieri, invocând faptul că Rusia ar fi fost „înșelată” în timpul discuțiilor eșuate din 2022. Potrivit lui Lavrov, Rusia rămâne „deschisă” negocierilor, dar doar dacă acestea includ „propuneri sensibile” și „oameni rezonabili” de partea ucraineană. El a mai spus că Moscova nu va lua „pe nimeni pe cuvânt” și a respins din nou ideea unui armistițiu înaintea negocierilor, făcând trimitere la discuțiile de la Istanbul din primele luni ale războiului. [...]
FSB a emis un mandat internațional pe numele lui Pavel Durov , fondatorul Telegram, într-un nou pas cu potențial de a complica funcționarea și poziționarea platformei pe piețe-cheie, pe fondul presiunilor tot mai mari ale autorităților asupra aplicațiilor de mesagerie criptate, potrivit news.ro . Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunțat miercuri că l-a pus sub acuzare pe Durov pentru facilitarea activităților teroriste și că a emis un mandat internațional de arestare. Informația este relatată de Reuters, citată de news.ro. FSB susține că acuzațiile vizează faptul că Telegram nu a eliminat materiale „utilizate de serviciile speciale ucrainene și de organizațiile teroriste și extremiste” pentru pregătirea și coordonarea unor acte precum sabotaj și terorism, „ucideri în masă” și operațiuni de fraudă cibernetică pe teritoriul Federației Ruse. Până la momentul publicării, nu exista un comentariu imediat din partea lui Durov sau a Telegram. De ce contează: presiune de reglementare asupra unei platforme cu peste 1 miliard de utilizatori Telegram, aplicație de mesagerie criptată fondată în 2013, afirmă că are peste 1 miliard de utilizatori și este folosită pe scară largă de ambele părți implicate în războiul dintre Rusia și Ucraina. În acest context, un mandat internațional de arestare pe numele fondatorului ridică miza pentru relația platformei cu autoritățile și pentru modul în care gestionează conținutul și solicitările instituțiilor de aplicare a legii. Rusia a încercat în repetate rânduri să restricționeze utilizarea Telegram în ultimii ani, promovând propriul serviciu de mesagerie, MAX, susținut de stat, potrivit aceleiași surse. Context: anchetă și în Franța Separat, autoritățile franceze îl anchetează pe Durov în legătură cu acuzații potrivit cărora Telegram nu ar fi combătut adecvat activitățile criminale de pe platformă și nu ar fi cooperat suficient cu solicitările autorităților. Durov neagă orice faptă ilegală. Durov s-a născut în Rusia, dar deține pașapoarte din Emiratele Arabe Unite și Franța. Înainte de Telegram, el a fondat VKontakte, rețeaua socială considerată echivalentul rusesc al Facebook, iar în 2014 și-a vândut restul participației „sub presiunea autorităților ruse”, conform informațiilor citate. [...]
Ungaria pregătește reducerea voluntară a consumului industrial la orele de vârf după oprirea temporară a centralei nucleare de la Paks , pe fondul secetei și al scăderii record a nivelului Dunării, potrivit Antena 3 . Guvernul de la Budapesta le va cere marilor consumatori de energie electrică – inclusiv producătorilor de baterii și companiilor din industria auto – să își reducă voluntar consumul între orele 17:00 și 22:00 în zilele caniculare, pentru a sprijini sistemul energetic național afectat de oprirea centralei, a declarat premierul Peter Magyar , potrivit Reuters, preluat de Agerpres. Premierul a spus că centrala atomoelectrică Paks își va opri activitatea începând de joi sau cel târziu de vineri. El a susținut că rețeaua electrică a Ungariei poate susține importuri care să compenseze producția pierdută prin suspendarea activității centralei nucleare. Totuși, Peter Magyar a avertizat că, începând de luni, situația ar putea deveni „critică”, odată cu un val de căldură care ar urma să crească cu aproximativ 20% cererea de electricitate la orele de vârf. În acest context, guvernul îndeamnă și populația să își diminueze consumul, nu doar consumatorii industriali. Centrala de la Paks are patru reactoare rusești, cu o capacitate totală de 2 gigawați, și și-a redus deja producția din cursul zilei de luni la mai puțin de 50% din capacitate. Pe fondul secetei, nivelul Dunării a scăzut la valori record în această săptămână, afectând și transporturile și croazierele fluviale. [...]
FIFA a deschis mai multe proceduri disciplinare împotriva Argentinei , iar sancțiunile posibile merg de la amenzi și restricții pentru suporteri până la suspendări pe mai multe meciuri pentru jucători, potrivit unei analize Al Jazeera . Miza imediată este una de reglementare: cazul poate aduce penalități sportive și obligații suplimentare de organizare și control al mulțimii pentru federația argentiniană. În centrul dosarului se află incidentele de la finala Cupei Mondiale 2026, câștigată de Spania cu 1-0 după prelungiri, dar și episoade din semifinală și acuzații legate de comportamentul fanilor pe parcursul turneului. Ce acuzații a formulat FIFA FIFA a deschis „numeroase” cazuri disciplinare împotriva Argentinei și a federației sale (AFA), care acoperă: acuzații de agresiune în urma încăierării de după finală, vizând doi jucători argentinieni și un membru al staffului tehnic; utilizarea unui eveniment sportiv pentru o demonstrație non-sportivă , după afișarea unui banner cu mesajul „Las Malvinas son Argentinas” („Malvinele sunt argentiniene”) în contextul disputei privind Insulele Falkland/Malvine; „cântece și gesturi discriminatorii” atribuite fanilor; aruncarea de obiecte din tribune în legătură cu mai multe meciuri. Finala, punctul critic: încăierarea și acuzațiile de agresiune Imaginea asociată turneului pentru Argentina, notează publicația, este bătaia de după fluierul final al meciului cu Spania. În acest context: Leandro Paredes este acuzat de trei fapte de agresiune ; Nahuel Molina are două acuzații pentru aceeași faptă; antrenorul secund Roberto Ayala este, la rândul său, acuzat de aceeași infracțiune disciplinară. Tot din episodul finalei derivă și acuzații de comportament nesportiv : Gavi (Spania), Molina și Thiago Almada sunt vizați pentru rolul lor în busculadă, conform Al Jazeera. Ce sancțiuni pot primi jucătorii și stafful Dacă acuzațiile de agresiune sunt confirmate, FIFA poate decide: suspendări pe mai multe meciuri pentru Paredes, cu posibilitatea unei interdicții mai lungi dacă sunt reținute „multiple acte de conduită violentă”; suspendare pentru Molina, probabil mai redusă decât în cazul lui Paredes; interdicție pe bancă sau suspendare de acces pe stadion pentru Ayala, pentru un anumit număr de meciuri. Pentru acuzațiile de comportament nesportiv (Almada și Gavi), sancțiunile ar putea fi mai ușoare — suspendări scurte sau avertismente — dacă nu sunt încadrate ca violență. Ce riscă federația: amenzi, restricții pentru suporteri și obligații de organizare În cazul AFA, opțiunile de sancționare descrise includ: amendă financiară semnificativă ; avertisment sau mustrare oficială ; obligația de a îmbunătăți controlul mulțimii și organizarea meciurilor ; măsuri aplicate și altor echipe naționale în trecut: meciuri cu porțile închise sau limitarea numărului de suporteri la competițiile FIFA. Poate fi Argentina exclusă de la viitoare Cupe Mondiale? Suspendarea de la viitoare ediții este „o opțiune” în arsenalul FIFA, dar este descrisă ca extrem de improbabilă . Totuși, analiza indică faptul că recidiva (în competiții continentale sau la viitoare turnee finale), în special pe componenta ce ține de echipă și suporteri, ar putea amplifica riscul unor sancțiuni mai dure. Ca precedent general, Al Jazeera amintește suspendarea cluburilor engleze din competițiile europene în anii ’80-’90, pe fondul violențelor repetate ale suporterilor, dar subliniază că nu a existat atunci o interdicție echivalentă pentru naționala Angliei la Cupa Mondială sau Campionatul European. [...]
