Știri
Știri din categoria Externe
Amenințarea lui Trump de a rupe acordul comercial cu Marea Britanie și oferta Rusiei de a „compensa deficitul de resurse” pentru China și alți parteneri conturează un risc dublu pentru economia globală: șocuri comerciale în Occident și accelerarea tranzacțiilor în afara dolarului, potrivit unei analize publicate de Adevărul.
În text, autorul pornește de la o declarație atribuită președintelui american Donald Trump, care ar fi amenințat că este pregătit să rupă acordul comercial „European Prosperity Deal”, încheiat cu Regatul Unit în 2025, ca represalii față de poziția Londrei. Amenințarea ar fi fost formulată într-un interviu pentru Sky News, Trump susținând că acordul „era mai bun decât ar fi trebuit să fie” și că „poate fi modificat oricând”, pe fondul nemulțumirilor legate de sprijinul pentru războiul declanșat de Israel și SUA împotriva Iranului.
Analiza avertizează că o decizie negativă a Washingtonului ar putea fi urmată, „după modelul cunoscut” care a tensionat piețele bursiere, de o modificare a tarifelor comerciale cu Regatul Unit, menționând că acestea sunt „plafonate acum la 10%”. Autorul indică drept vulnerabile câteva sectoare industriale „vitale” pentru economia britanică:
În plan politic, textul leagă o eventuală escaladare comercială de un efect colateral mai greu de cuantificat, dar cu implicații directe: o lovitură pentru „credibilitatea structurilor operative europene ale NATO”, în cazul în care disensiunile dintre aliați se adâncesc.
Într-un gest descris ca neobișnuit pentru diplomația americană, premierul britanic Keir Starmer ar fi declarat în Parlament că nu intenționează „să cedeze presiunilor”. Separat, ministrul britanic de finanțe Rachel Reeves este citată criticând dur Administrația Trump pentru intrarea într-un conflict militar „fără să aibă un plan clar de ieșire” și pentru potențialul „teribil impact asupra economiei mondiale”, inclusiv prin creșterea costurilor vieții cotidiene.
Textul menționează și un „anunț” în același sens din partea FMI, fără a oferi detalii suplimentare despre conținutul acestuia.
A doua mișcare majoră descrisă în analiză vine dinspre Moscova. În timpul unei vizite la Beijing, ministrul rus de externe Serghei Lavrov ar fi transmis, la întâlnirea cu președintele Xi, că Rusia poate „compensa deficitul de resurse” apărut „în acest moment”, atât pentru China, cât și pentru „toate țările doritoare să colaboreze” cu Rusia „într-un mod echitabil și în beneficiul mutual”.
Autorul susține că o astfel de ofertă ar putea atrage contacte bilaterale „confidențiale” la Kremlin, indicând explicit că „și cazul Indiei ar trebui studiat cu atenție”. În același context, sunt enumerate condiții de plată care ar împinge tranzacțiile în afara dolarului american:
Concluzia analizei este că, într-un context de „criză majoră”, contează cine își poate impune oferta și, mai ales, cine poate demonstra că aceasta este credibilă și implementabilă rapid. Textul nu oferă un calendar al deciziilor și nici confirmări independente pentru scenariile avansate, dar pune accent pe potențialul de contagiune: de la tarife și piețe, la arhitectura de securitate euro-atlantică și la accelerarea plăților internaționale în monede alternative.
Recomandate
Testarea unei noi mobilizări în Rusia ridică riscuri economice și de securitate la granița NATO , inclusiv prin scenariul unui front deschis dinspre Kaliningrad, pe fondul uzurii războiului din Ucraina, potrivit unei analize publicate de HotNews , care preia un comentariu din presa italiană. Miza imediată nu este doar militară, ci și una de funcționare a economiei ruse: o mobilizare în masă ar scoate și mai mulți oameni din piața muncii, într-un moment în care Rusia se confruntă deja cu deficit de forță de muncă, alimentat de înrolări, plecări din țară și atragerea lucrătorilor civili către industria de apărare. În plus, fiecare soldat nou înseamnă costuri bugetare directe (plată, echipare, logistică și eventuale despăgubiri), dar și costuri indirecte prin pierderea unui angajat din sectoare productive. Mobilizarea „intră în planificare”, dar fără o decizie anunțată Analiza citată arată că forțele armate ruse desfășoară exerciții pentru a testa capacitatea de a absorbi o nouă mobilizare: convocarea rezerviștilor, cazarea, hrănirea, echiparea și instruirea lor. Informația este atribuită unor surse din serviciile de informații occidentale, citate de Wall Street Journal , prin intermediul Corriere della Sera. Nu rezultă că decizia ar fi fost luată. Kremlinul ar putea amâna cel puțin până după alegerile parlamentare de la sfârșitul lunii septembrie, însă simplul fapt că procedurile sunt testate indică o opțiune aflată în pregătire concretă. Limita economică: deficit de muncă și costuri duble pentru stat Textul subliniază explicit o constrângere economică: Rusia are deja o lipsă de forță de muncă, iar o mobilizare în masă ar agrava blocajul, inclusiv prin nevoia de a găsi lucrători străini pentru a acoperi golurile. În paralel, costul este „dublu”: statul suportă cheltuieli directe pentru fiecare militar (salariu, hrană, echipament, logistică, compensații); economia pierde un lucrător dintr-o fabrică, o companie de construcții, transporturi sau comerț. De ce Kaliningrad contează operațional pentru NATO Unul dintre exercițiile de mobilizare menționate a avut loc în Kaliningrad, exclava rusă dintre Polonia și Lituania. Importanța ei este strategică: regiunea permite desfășurarea de capabilități militare ruse în proximitatea statelor NATO, dar este și vulnerabilă, fiind separată de restul Federației Ruse. Punctul sensibil este Coridorul Suwalki , o fâșie de aproximativ 60 km la granița polono-lituaniană, între Kaliningrad și Belarus, care reprezintă legătura terestră dintre Polonia și statele baltice. Într-un scenariu de conflict, conectarea forțelor din Kaliningrad cu cele din Belarus ar putea întrerupe această legătură, complicând sau întârziind întăririle NATO către Estonia, Letonia și Lituania. Analiza precizează că nu există dovezi că Vladimir Putin ar fi decis să atace NATO și insistă asupra diferenței dintre pregătirea unei opțiuni militare și intenția de a o folosi. Totuși, Polonia și statele baltice își calibrează evaluările pe baza capabilităților, nu a asigurărilor. Ce urmează: presiune pe flancul estic și un semnal despre uzura războiului O mobilizare de masă ar fi, în primul rând, un semnal al dificultăților Rusiei în Ucraina și al faptului că recrutarea voluntară nu mai acoperă nevoia de personal. În același timp, scenariul Kaliningrad adaugă o dimensiune de risc pentru flancul estic al NATO, prin posibile provocări și incidente (aeriene sau navale), război electronic ori amenințări la adresa Coridorului Suwalki, până la varianta extremă a unei acțiuni limitate care să testeze Articolul 5. În acest context, textul notează că NATO și-a întărit într-o anumită măsură postura pe flancul estic, menținând forțe multinaționale avansate și operațiuni aeriene și navale, precum și exerciții în zona Suwałki Gap. [...]
Donald Trump a încercat să reducă miza politică a vizitei șefului CIA la Moscova , descriind deplasarea drept „semi-rutină” și sugerând că discuțiile au fost strict între servicii, într-un moment în care Casa Albă caută în continuare o ieșire din războiul din Ucraina , potrivit G4Media . Într-un interviu acordat comentatorului conservator Glenn Beck, președintele SUA a spus că vizita rară a directorului CIA la Moscova a alimentat „numeroase speculații”, dar a insistat că nu a avut legătură nici cu Iranul, nici cu amenințările rusești la adresa NATO. „A fost un fel de semi-rutină. Urăsc să îi dezamăgesc pe oameni.” Ce spune Washingtonul și ce confirmă Kremlinul Trump a susținut că deplasarea nu a vizat subiectele vehiculate public, afirmând, când a fost întrebat despre Iran și NATO: „Nu a fost acolo pentru niciunul dintre lucrurile pe care le menționați.” Dinspre Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că John Ratcliffe a venit pentru discuții „între serviciile de informații” și că nu s-a întâlnit cu președintele Vladimir Putin. De ce contează: controlul așteptărilor în jurul Ucrainei Mesajul public al lui Trump pare construit pentru a tempera așteptările legate de o posibilă „descoperire” diplomatică imediată. Totuși, președintele SUA a legat vizita de obiectivul mai larg al opririi războiului, afirmând că și-ar dori ca acesta „să se oprească” și că „ar putea rezulta ceva” din deplasarea directorului CIA. Contextul rămâne unul de rezultate limitate: încercările anterioare ale lui Trump de a pune capăt conflictului, inclusiv un summit organizat în Alaska cu Vladimir Putin „în urmă cu puțin peste un an”, nu au dus până acum la un deznodământ, potrivit aceleiași relatări. [...]
Escaladarea loviturilor asupra infrastructurii de carburanți mută presiunea pe lanțurile de aprovizionare , cu efecte mai vizibile în Rusia decât în Ucraina, potrivit unei analize preluate de G4Media din BBC. Rusia a intensificat în ultimele luni atacurile cu drone asupra benzinăriilor ucrainene, în timp ce Kievul își concentrează loviturile asupra rafinăriilor și infrastructurii petroliere rusești. În Harkov, autoritățile le cer șoferilor să alimenteze rapid și să părăsească stațiile, după ce două benzinării au fost lovite luni de drone. Primarul Ihor Terekhov a avertizat populația să nu rămână în stațiile de alimentare mai mult decât este necesar. În urma atacurilor de luni, două persoane au fost rănite, iar săptămâna trecută trei oameni au murit într-un atac asupra unei benzinării din apropierea orașului Kryvyi Rih. Potrivit lui Oleksandr Sirenko, analist la institutul ucrainean Nafto Rynok, Rusia a lovit până acum cel puțin 246 de benzinării din Ucraina. Centrul pentru Reziliență Informațională a verificat în iulie 114 atacuri asupra unor stații de alimentare, față de 66 în luna precedentă. Ucraina: distrugeri locale, dar piața rămâne funcțională Campania rusă s-a intensificat din aprilie, mai ales în regiunile apropiate de front, pe fondul trecerii la drone Shahed „mai mari și mai puternice”, spune Sirenko. El indică și costul acestor drone, estimat la 20.000–50.000 de dolari (aprox. 92.000–230.000 lei) bucata, susținând că într-un caz o benzinărie a fost lovită de cinci astfel de drone. În unele zone, impactul operațional este sever: pe anumite tronsoane dintre Harkov și Dnipro nu ar mai funcționa nicio benzinărie, iar în jurul localității Opishnya (regiunea Poltava) toate stațiile ar fi fost distruse. Autoritățile au început să depoziteze cantități mici de carburant în mai multe locații, pentru a limita pierderile dintr-un singur atac. În regiunea Herson, aproape jumătate dintre benzinăriile din teritoriile controlate de Ucraina și-au încetat activitatea, iar cele rămase sunt atacate cu drone „aproape în fiecare zi”, potrivit lui Oleksandr Tolokonnikov, adjunctul șefului administrației regionale. Totuși, raportat la ansamblul pieței, efectul ar fi rămas limitat: un raport al Băncii Naționale a Ucrainei indică faptul că aproximativ 4% dintre stațiile de alimentare au fost avariate sau distruse. Pierderile ar fi fost compensate în mare parte de creșterea vânzărilor în regiunile mai îndepărtate de front și de granița cu Rusia, iar Ucraina își poate susține aprovizionarea și prin importuri rutiere cu autocisterne, fără dependență la fel de mare de rafinării mari și depozite centralizate. Rusia: loviturile asupra rafinăriilor se văd în penurii În Rusia, efectele atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor și altor obiective energetice sunt descrise ca fiind mai pronunțate, cu penurii de combustibil în numeroase regiuni. Publicația rusă Izvestia relata, potrivit datelor citate de BBC, că benzina era disponibilă la doar 28% dintre benzinăriile din Rusia. Diferența este pusă și pe seama structurii pieței: Rusia se bazează pe o rețea importantă de rafinării și infrastructuri de depozitare, în timp ce Ucraina poate compensa mai ușor pierderile locale prin importuri și redistribuirea carburanților. Efecte imediate: costuri de operare mai mari și schimbări de comportament Atacurile au forțat operatorii să-și adapteze funcționarea. Lanțul BRSM Nafta a pierdut opt benzinării și reconstruiește alte două care au fost lovite; compania a construit adăposturi din beton în apropierea stațiilor și le-a protejat cu plase anti-drone. În unele locații, programul a fost redus, iar numărul angajaților prezenți simultan a fost diminuat. Poliția ucraineană recomandă șoferilor să părăsească imediat benzinăriile la alerte aeriene și, dacă e necesar, să-și abandoneze temporar mașinile. Un reprezentant al poliției din regiunea Dnipropetrovsk a transmis: „Îți poți repara mașina, dar nu-ți vei recupera viața.” [...]
Serviciul Secret american investighează o posibilă amenințare la adresa familiei prezidențiale , după ce televiziunea de stat iraniană a difuzat un material video în care se discută despre un potențial complot de asasinare a lui Barron Trump , fiul cel mic al președintelui Donald Trump, potrivit Agerpres . Într-un răspuns transmis prin e-mail, purtătorul de cuvânt al Serviciului Secret, Nate Herring, a declarat că instituția „este la curent cu videoul” și că „investighează orice lucru ce poate fi perceput drept o amenințare față de cei pe care îi protejăm”, fără a oferi detalii suplimentare „din motive de securitate operațională”. Ce conține materialul video invocat Înregistrarea, cu o durată de trei minute, a fost difuzată de postul public de televiziune din Iran și include discuții despre un presupus complot care l-ar viza pe Barron Trump, în vârstă de 20 de ani. În video se afirmă că acesta ar fi monitorizat și se susține că ar fi fost oferită o recompensă de 10 milioane de dolari (aprox. 45 milioane lei) pentru uciderea lui. Context: escaladarea retoricii SUA–Iran Washingtonul și Teheranul au menținut o retorică ostilă, în special după lansarea campaniei militare israeliano-americane împotriva Iranului, la 28 februarie. Tot în acest context, Reuters a relatat anterior, potrivit informațiilor preluate de Agerpres, că SUA ar fi primit în ultimul an mai multe avertismente din Israel privind intenția Iranului de a-l asasina pe Donald Trump. Președintele american s-a descris, la rândul său, drept „numărul 1 pe lista țintelor de ucis pentru Iran”. [...]
Ucraina are doar câteva luni pentru decizii care să schimbe cursul războiului , avertizează fostul ministru al Apărării Mihailo Fedorov , într-un interviu citat de HotNews . Miza, dincolo de front, este una operațională: fără o strategie coordonată pentru apărarea aeriană și accelerarea inovației militare, Kievul „pierde treptat, încet”, în timp ce Rusia își menține presiunea. Fedorov, demis luna trecută după șase luni în funcție, susține că Ucraina nu are „o viziune de ansamblu” despre cum ar putea câștiga un conflict aflat în al patrulea an și că este frânată de incapacitatea de a inova, dar și de corupție, clientelism și lipsa independenței politice a instituțiilor. „Cred că ne aflăm acum la un moment de cotitură care va determina traiectoria noastră viitoare, dar se pare că pierdem treptat, încet.” Presiunea imediată: apărarea aeriană și uzura de pe linia frontului În evaluarea sa, una dintre vulnerabilitățile critice este apărarea antiaeriană: Rusia lovește fabrici și depozite ucrainene cu zeci de rachete balistice pe lună, iar Ucraina nu reușește în mare parte să le intercepteze, pe fondul epuizării stocurilor de rachete de interceptare. Pe teren, deși Rusia ar câștiga mai puțin teritoriu decât anul trecut, continuă să avanseze lent în Donbas. În același timp, tranșeele rare ale infanteriei ucrainene sunt ocupate în mare parte de recruți descriși ca demotivați, potrivit relatării. „Fereastra” de câteva luni: drone, interceptori ieftini și rachete proprii Fedorov indică drept pivot o accelerare a tehnologiilor militare și o coordonare mai bună a implementării lor. El pune accent pe: drone autonome ghidate cu inteligență artificială; rachete de interceptare mai ieftine, pentru a contracara atacurile aeriene ruse; un program ucrainean de rachete balistice. Potrivit lui, producătorii ucraineni lucrează deja la aceste capabilități, dar lipsește o strategie coordonată care să maximizeze efectul lor odată introduse în luptă. Fedorov descrie și o viziune a frontului „acoperit de senzori electronici”, cu drone terestre și aeriene care să reducă la minimum prezența soldaților. „Există deja tehnologii care ar putea opri complet rușii, dar lipsa noastră de viziune… înseamnă că nu le aplicăm.” Atacurile asupra infrastructurii energetice ruse și disputa pe buget În paralel, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone și rachete în adâncimea teritoriului Rusiei, lovind fabrici militare și rafinării, ceea ce ar fi generat penurie de combustibil la nivel național, conform textului. Fedorov afirmă că a fost o forță motrice în campania cu drone din acest an care a vizat aprovizionarea cu combustibil și logistica militară a Rusiei în sudul Ucrainei ocupat și spune că există o fereastră de oportunitate de câteva luni pentru a continua operațiunea menită să izoleze Crimeea înainte ca Moscova să găsească un răspuns eficient. Pe fondul acestei campanii, a apărut și o dispută privind finanțarea: președintele Volodimir Zelenski a declarat că anticiparea cheltuielilor ar fi lăsat un deficit de 27 de miliarde de dolari în bugetul ministerului. Fedorov contestă cifra și susține că planificarea ministerului indica un deficit de aproximativ cinci miliarde de dolari până la final de an, acoperibil din economii la achiziții și sprijin internațional. Context politic: apelul la alegeri în timpul legii marțiale Fedorov a provocat tensiuni și prin cererea de organizare a alegerilor pe timp de război, idee întâmpinată cu consternare de mulți ucraineni, în condițiile în care sondajele ar arăta constant un entuziasm scăzut pentru un scrutin în aceste condiții. Zelenski a condamnat apelul, susținând că ar putea „distruge Ucraina”, iar legea marțială instituită după invazia din februarie 2022 interzice alegerile din motive de securitate. Fedorov neagă că ar fi împins de forțe externe și spune că e prea devreme să decidă dacă va candida la președinție. În perioada următoare, el afirmă că își va împărți timpul între inițiative pentru reluarea procesului electoral și proiecte de tehnologii militare, inclusiv un fond de investiții pentru care intenționează să strângă capital în cadrul unei viitoare vizite în SUA. [...]
Vladimir Putin a extins puterea statului de a prelua temporar infrastructura critică , printr-un decret care permite guvernului să intervină dacă proprietarii privați nu reușesc să o protejeze sau să o repună rapid în funcțiune după atacuri ucrainene, potrivit CNN . Măsura ridică miza de reglementare pentru companiile din sectoare-cheie și semnalează o trecere spre control administrativ direct, pe fondul intensificării loviturilor asupra teritoriului rus. Decretul a intrat în vigoare luni și justifică noile prevederi prin „amenințările în creștere la adresa securității” obiectivelor de infrastructură critică din Federația Rusă. Contextul este escaladarea campaniilor aeriene ale ambelor părți, cu atacuri ucrainene în adâncimea teritoriului rus care au generat inclusiv penurii de combustibil și au adus războiul mai aproape de populația civilă. Ce înseamnă „administrare temporară” și cine poate fi vizat Dacă proprietarii nu iau măsuri suficiente pentru „securitatea” facilităților sau nu restabilesc funcționarea suficient de repede după atacuri, guvernul poate decide introducerea unei „administrări temporare”, potrivit decretului. În practică, aceasta transferă către stat controlul asupra proprietății, drepturilor de proprietate și acțiunilor deținute de proprietar. Decretul acoperă o plajă largă de domenii, inclusiv: infrastructură de combustibili și energie; comunicații; transport; facilități de logistică (și alte sectoare menționate în decret). În paralel, Ucraina a intensificat în ultimele zile atacurile asupra huburilor logistice ale Ozon din Rusia, companie prezentată ca un competitor al gigantului de comerț electronic Wildberries, care a fost frecvent vizat, notează CNN. Mesajul Kremlinului: presiune pe proprietari și decizie „de la caz la caz” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat marți că „destul de des proprietarii întreprinderilor nu acordă atenția cuvenită” măsurilor de securitate, inclusiv celor „anti-dronă”. El a invocat și sprijinul țărilor occidentale pentru Kiev ca motiv pentru care Moscova „trebuie să ia măsuri” pentru a-și „asigura propria securitate”. Întrebat ce companii ar putea intra sub incidența decretului, Peskov a spus că situația va fi „analizată în primul rând de guvern, de agențiile relevante”, iar acolo „unde nu se iau măsuri de securitate în zone critice” vor fi înaintate propuneri. Contextul militar care apasă pe infrastructură În același timp, Rusia a intensificat atacurile cu rachete de mare viteză asupra Ucrainei, profitând de deficitul de interceptori Patriot (rachete defensive fabricate în SUA) de care Kievul depinde pentru a doborî rachete balistice, potrivit CNN. Publicația notează că deficitul s-a agravat pe fondul unei crize globale de aprovizionare, în contextul războiului din Iran. Potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, Rusia a lansat peste noapte spre marți două rachete și 150 de drone, dintre care 124 ar fi fost doborâte. În acest context, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a spus că Ucraina a primit „un număr mic de rachete Patriot”, conform agenției de presă de stat Ukrinform, citată de CNN. Decretul semnat de Putin introduce, astfel, un instrument de intervenție rapidă a statului în economie, cu efect direct asupra companiilor care operează active considerate „critice”, într-un moment în care infrastructura devine tot mai mult o țintă în războiul de uzură dintre Moscova și Kiev. [...]
