Știri
Știri din categoria Externe
Serviciile britanice ar fi transmis Washingtonului interceptări în care oficiali ruși îl ironizează pe Donald Trump, potrivit revistei The Spectator, care citează o sursă de securitate britanică. Conform publicației, mesajele și convorbirile interceptate ar arăta că membri ai conducerii de la Kremlin îl consideră pe liderul american naiv în raport cu intențiile lui Vladimir Putin.
„Le-am arătat constant informații care indică faptul că rușii mint”, a declarat sursa citată de The Spectator, susținând că Moscova nu are intenția reală de a încheia războiul. Informațiile ar fi fost împărtășite în contextul discuțiilor dintre Londra și Washington privind strategia diplomatică pentru Ucraina.
Contextul este tensionat. În timp ce oficiali americani și ucraineni s-au întâlnit la Geneva pentru a discuta pașii următori, Rusia a continuat atacurile asupra Ucrainei. Potrivit CBS News, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova nu are „niciun termen-limită” pentru un acord, iar Kremlinul a respins ideea unor negocieri accelerate.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a cerut lui Trump să viziteze Kievul pentru a vedea direct situația din teren, în timp ce liderul american a menționat doar succint conflictul în discursul său recent privind starea națiunii, fără a anunța noi angajamente, potrivit relatărilor din presa britanică și americană.
Dezvăluirile privind interceptările scot în evidență diferențe de evaluare între aliați. The Spectator notează că Londra încearcă să convingă Washingtonul să adopte o poziție mai prudentă față de promisiunile Moscovei, pe fondul temerilor că Rusia folosește negocierile pentru a câștiga timp.
Până în prezent, nu au fost publicate dovezi independente ale conținutului interceptărilor, iar administrația americană nu a comentat oficial informațiile apărute în presă.
Recomandate
Negociatorii Rusiei știu că vor trebui să accepte garanțiile de securitate ale SUA pentru Ucraina , a declarat șeful biroului prezidențial ucrainean, Kirilo Budanov , într-un interviu citat de Euromaidan Press , susținând că Moscova nu poate obține o victorie militară și va fi forțată să accepte un cadru de securitate impus de realitățile negocierilor. Budanov afirmă că planul american de pace a creat pentru prima dată premise reale pentru încheierea războiului, deși negocierile rămân complexe și fără termene clare. El consideră că sancțiunile împotriva Rusiei trebuie menținute și după încetarea ostilităților, iar activele ruse înghețate ar trebui folosite pentru reconstrucția Ucrainei. În același timp, oficialul ucrainean susține că obiectivul Kremlinului rămâne controlul întregii Ucraine, nu doar al unor teritorii, iar cedările nu ar opri expansiunea. Într-o poziție radicală, Budanov a spus într-un interviu pentru publicația libaneză Al Modon că Rusia ar trebui să înceteze să existe ca imperiu și să se transforme în mai multe state regionale, considerând că doar astfel ar dispărea ambițiile expansioniste. El a subliniat că Ucraina se vede drept „scutul Europei” împotriva Rusiei și mizează pe sprijinul aliaților, în special al Statelor Unite, indiferent de administrație. În paralel, negocierile continuă după discuțiile ucraineano-americane de la Geneva, unde, potrivit declarațiilor citate de Euromaidan Press , se lucrează la parametrii de securitate și la decizii economice care ar putea sta la baza unui viitor acord trilateral cu Rusia. Mesajul central al Kievului este că pacea nu poate veni prin concesii teritoriale, ci prin presiune militară și politică, garanții de securitate occidentale și menținerea sancțiunilor până la schimbarea comportamentului Rusiei. [...]
Marea Britanie își retrage temporar personalul ambasadei din Teheran potrivit HotNews.ro , Londra invocând „informații privind riscurile regionale” și degradarea situației de securitate. Autoritățile britanice precizează că ambasada „continuă să opereze de la distanță”, conform mesajului publicat pe site-ul guvernului britanic . În același anunț, Ministerul de Externe de la Londra le recomandă britanicilor să evite orice călătorie în Iran și îi îndeamnă pe cei aflați deja acolo să își evalueze atent prezența. Avertismentul subliniază un risc „semnificativ” pentru cetățenii britanici sau cu dublă cetățenie britanico-iraniană de a fi arestați, interogați ori reținuți, inclusiv pe motivul deținerii unui pașaport britanic. Totodată, guvernul spune explicit că sprijinul consular în Iran este limitat și că, în caz de urgență, asistența față în față poate să nu fie posibilă. Decizia Londrei vine după ce, vineri dimineață, ambasada Statelor Unite în Israel și-a avertizat angajații să părăsească „cât mai repede” țara , recomandare relatată de HotNews în articolul despre mesajul ambasadorului american, Mike Huckabee, care le-ar fi cerut să își găsească un zbor „astăzi” de pe aeroportul Ben Gurion din Tel Aviv, către orice destinație disponibilă. Seara, China și Franța au transmis la rândul lor mesaje de prudență pentru cetățenii aflați în Israel . Beijingul le recomandă să urmărească alertele de securitate, să își sporească măsurile de protecție și să evite deplasările neesențiale, iar Parisul a reiterat recomandarea de a nu călători în Israel și Cisiordania și de a rămâne vigilenți, inclusiv prin identificarea adăposturilor din apropiere. Contextul acestor avertizări este tensionarea situației regionale și informațiile despre o concentrare de forțe americane în zonă, inclusiv sosirea portavionului Gerald Ford, menționată de HotNews în materialul despre mobilizarea militară, disponibil aici . În paralel, sunt citate și date din surse deschise, inclusiv contul OSINTdefender , care susține că mai multe avioane-cisternă au plecat din SUA, ridicând numărul celor aflate la Ben Gurion la 14. Pe fundalul acestei escaladări, publicația americană Axios a relatat că președintelui Donald Trump i-ar fi fost prezentate joi opțiuni militare împotriva Iranului, în timp ce la Geneva se încheia o nouă rundă de negocieri nucleare, potrivit Axios . [...]
Cancelarul german Friedrich Merz a cerut Chinei să-și folosească influența asupra Rusiei pentru a opri războiul din Ucraina , potrivit Ukrinform , după discuțiile de la Beijing cu președintele Xi Jinping și premierul Li Qiang . Mesajul pune din nou în prim-plan rolul Beijingului ca actor extern cu pârghii politice și economice asupra Moscovei, într-un moment în care eforturile diplomatice pentru încetarea ostilităților rămân fragile. Merz a argumentat că semnalele venite din China sunt receptate la Moscova și că Beijingul ar putea contribui la schimbarea calculului Kremlinului. În declarațiile sale, cancelarul a insistat că influența Chinei nu se limitează la poziționări publice, ci include și decizii concrete care pot afecta capacitatea Rusiei de a susține războiul. „I-am rugat astăzi pe interlocutorii mei să-și folosească influența pentru a pune capăt războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Beijingul poate exercita influență asupra acestui lucru. Știm, de asemenea, că semnalele din China sunt luate foarte în serios la Moscova. Acest lucru se aplică atât cuvintelor, cât și faptelor”, a spus cancelarul. Un punct central al solicitării către Beijing vizează bunurile cu dublă utilizare, adică produse și tehnologii care pot avea întrebuințări civile, dar și militare. Merz a salutat angajamentul declarat al Chinei față de pace, însă a cerut pași practici, în special prevenirea livrărilor către Rusia de astfel de bunuri care ar putea fi folosite împotriva Ucrainei, inclusiv „împotriva oamenilor din Ucraina”, conform relatării Ukrinform. Tema Ucrainei a fost inclusă și în declarația comună de presă Germania–China de după vizită, care consemnează sprijinul pentru eforturi de obținere a unei încetări a focului și a unei păci durabile „pe baza Cartei ONU și a principiilor acesteia”. În plan politic, formularea indică o încercare de ancorare a discuției într-un cadru acceptabil pentru ambele părți, dar și o presiune indirectă asupra Rusiei prin invocarea principiilor ONU. Vizita oficială a lui Merz în China a avut loc în perioada 25–26 februarie și a fost prima deplasare a acestuia la Beijing în calitate de cancelar, mai notează Ukrinform. Pe lângă Ucraina, Merz și Xi au discutat și despre Indo-Pacific , iar cancelarul a reiterat politica „o singură Chină” a Germaniei, subliniind totodată că orice demers de reunificare cu Taiwanul trebuie să fie pașnic, nu prin mijloace militare. În contextul războiului din Ucraina, această parte a agendei sugerează că Berlinul încearcă să gestioneze simultan relația cu Beijingul pe două dosare majore de securitate, fără a pierde din vedere pârghiile Chinei asupra Moscovei. [...]
Donald Trump a susținut în discursul privind Starea Uniunii că nu va permite Iranului să obțină arma nucleară și a pregătit opinia publică pentru un posibil atac , potrivit Reuters , într-un moment marcat de consolidarea prezenței militare americane în Orientul Mijlociu. Președintele american a acuzat regimul de la Teheran că „răspândește terorism, moarte și ură”, invocând sprijinul acordat grupărilor militante, reluarea programului nuclear și dezvoltarea unor rachete care ar putea ajunge pe teritoriul Statelor Unite. Trump a afirmat că Iranul nu a rostit „cuvintele secrete” prin care să renunțe definitiv la arma nucleară, subliniind că preferă un acord, dar nu va ezita să confrunte amenințările. Discursul a avut loc pe fondul desfășurării unor forțe americane suplimentare în regiune, inclusiv portavioane și alte capabilități militare, în eventualitatea unui conflict care ar putea dura săptămâni dacă negocierile eșuează. Secretarul de stat Marco Rubio a informat anterior liderii Congresului într-o sesiune confidențială. Trump a susținut că Iranul a reluat ambițiile nucleare și că este responsabil pentru atacuri care au ucis militari și civili americani. Totodată, el a invocat represiunea internă a protestelor din Iran, citând un număr de victime mult peste estimările publice. Teheranul a respins acuzațiile, calificându-le drept „minciuni”. Tema Iranului a ocupat doar o parte a discursului, majoritatea intervenției fiind dedicată economiei și imigrației. Contextul politic este sensibil: sondajele arată că majoritatea americanilor susțin folosirea forței militare doar în cazul unei amenințări directe și iminente, iar republicanii riscă să piardă controlul Congresului la alegerile din noiembrie 2026. În acest cadru, mesajul privind Iranul pare atât un avertisment extern, cât și o încercare de a justifica din timp o eventuală escaladare militară. [...]
Președintele Iranului afirmă că un decret religios interzice arma nucleară , în timp ce a treia rundă de negocieri cu SUA, desfășurată la Geneva pe 26 februarie 2026, s-a încheiat fără un acord. Potrivit Reuters , Masoud Pezeshkian a invocat fatwa emisă în anii 2000 de liderul suprem Ali Khamenei, care interzice producerea, stocarea și utilizarea armelor nucleare, susținând că „liderul religios al unei societăți nu poate minți” și că, odată ce a declarat că Iranul nu va avea arma nucleară, acest angajament este obligatoriu. Declarația vine ca răspuns direct la solicitările președintelui american Donald Trump, care a cerut public Teheranului să rostească explicit formula „nu vom avea niciodată armă nucleară”, relatează The Times of Israel . Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a transmis la rândul său că Iranul „nu va dezvolta niciodată o armă nucleară”, mesaj întărit și de consilierul Ali Shamkhani. Negocierile indirecte au fost mediate de ministrul de Externe al Omanului, Badr al-Busaidi. Delegația americană a fost condusă de emisarul special Steve Witkoff , iar partea iraniană de Abbas Araghchi. Oficialul omanian a vorbit despre „progrese semnificative”, însă fără un compromis final, următoarea rundă tehnică fiind programată la Viena. Punctele de blocaj rămân clare: Washingtonul cere oprirea totală a îmbogățirii uraniului; Teheranul insistă că îmbogățirea este un drept suveran; Iranul solicită ridicarea sancțiunilor internaționale. Potrivit unei analize a Atlantic Council , există dezbateri privind caracterul obligatoriu al fatwa-ei, unii experți susținând că interdicția vizează în principal utilizarea armelor nucleare, nu neapărat producția sau stocarea. În acest context, rămâne incert dacă reasigurările Teheranului vor fi suficiente pentru Washington, în condițiile în care termenul-limită invocat de Trump pentru un acord se apropie, iar tensiunile militare din regiune sunt în creștere. [...]
Donald Trump a vorbit despre o posibilă „preluare prietenoasă” a Cubei , într-o declarație făcută vineri, 27 februarie 2026, pe fondul crizei economice și energetice profunde de pe insulă. Potrivit Reuters , președintele SUA a spus că secretarul de stat Marco Rubio ar negocia „la un nivel foarte înalt” cu autoritățile cubaneze și a sugerat că un astfel de scenariu ar fi „destul de posibil”, fără să detalieze ce ar presupune concret. Declarația vine într-un moment critic pentru Havana. Conform Al Jazeera , Cuba se confruntă cu una dintre cele mai grave crize de combustibil din ultimele decenii, cu pene frecvente de curent, blocaje în transport și dificultăți majore în sistemul sanitar. Lipsa livrărilor externe de petrol a accentuat colapsul economic, iar presiunea sancțiunilor americane complică suplimentar situația. Ce a spus Trump și ce rămâne neclar Trump a afirmat că guvernul cubanez „este în mare dificultate” și că ar exista discuții cu Washingtonul. Totuși, nu a explicat: dacă este vorba despre un acord economic, un aranjament politic sau alt tip de înțelegere; ce ar însemna juridic o „preluare”; ce condiții ar impune SUA. Autoritățile cubaneze au respins ideea unor negocieri la nivel înalt și au transmis că nu există un dialog formal în desfășurare. Schimbare de tactică la Washington În paralel, Departamentul Trezoreriei al SUA a anunțat că va permite companiilor să solicite licențe pentru a revinde petrol venezuelean către sectorul privat cubanez, dar nu direct guvernului comunist, potrivit The Washington Times . Măsura este interpretată ca o încercare de a sprijini inițiativa privată și de a reduce influența economică a statului. Declarațiile lui Trump adaugă o dimensiune politică puternică crizei din Caraibe și ridică întrebări privind intențiile reale ale administrației americane. Deocamdată, „preluarea prietenoasă” rămâne o formulare ambiguă, fără contur diplomatic clar. Ce urmează În perioada următoare, atenția se va concentra pe: eventuale clarificări oficiale din partea Departamentului de Stat; reacția formală a guvernului cubanez; evoluția sancțiunilor și a fluxurilor de combustibil; poziția aliaților regionali și a organizațiilor internaționale. [...]
