Știri
Știri din categoria Externe
Armata SUA ia în calcul desfășurarea rachetelor hipersonice Dark Eagle în Orientul Mijlociu, o mutare care ar ridica semnificativ capacitatea operațională de lovire la distanță și ar marca, dacă va fi aprobată, prima utilizare „în condiții reale” a unei astfel de arme, potrivit Antena 3.
Comandamentul Central al forțelor americane (CENTCOM) a cerut oficial permisiunea de a trimite rachete hipersonice Dark Eagle în regiune pentru eventuale atacuri asupra Iranului, conform unor surse citate de Bloomberg și preluate de Moscow Times. Motivația invocată este că Iranul și-ar fi mutat lansatoarele de rachete în zone aflate dincolo de raza de acțiune a actualelor sisteme americane de precizie, care pot lovi la maximum 480 km.
În acest context, Dark Eagle ar acoperi o nevoie de rază lungă: sistemul are o rază de acțiune de aproximativ 2.700 km și poate depăși viteza de 6.100 km/h, fiind proiectat să execute manevre care să îngreuneze interceptarea de către apărarea antiaeriană.
Dincolo de avantajul tactic, decizia ar avea implicații operaționale și de resurse. O singură rachetă Dark Eagle, produsă de Lockheed Martin, costă circa 15 milioane de dolari (aprox. 69 milioane lei), iar SUA ar deține în prezent cel mult opt unități, potrivit informațiilor din material.
Sursele citate arată că nu există încă o decizie finală privind trimiterea rachetelor. Solicitarea vine în pofida armistițiului dintre SUA și Iran, valabil de la 9 aprilie.
Potrivit Axios, comandantul CENTCOM, amiralul Brad Cooper, ar urma să îl informeze joi, 30 aprilie, pe președintele Donald Trump despre pașii posibili împotriva Iranului, inclusiv un plan de atacuri „scurte și puternice” care ar viza și obiective de infrastructură. Washingtonul ar miza pe ideea că o demonstrație de forță ar putea împinge Iranul spre negocieri mai flexibile privind programul nuclear.
În paralel, The Wall Street Journal scrie că Trump ar fi ordonat pregătirea unei blocade maritime de durată, cu scopul de a crește presiunea economică și de a bloca exporturile de petrol ale Iranului, iar surse citate de Axios susțin că liderul de la Casa Albă ar fi gata să reia operațiunile militare dacă Teheranul nu face concesii.
Recomandate
Avertismentul SUA către cetățenii din Orientul Mijlociu indică un risc crescut de escaladare , după ce Iranul a transmis că se așteaptă la un nou atac american și amenință cu represalii inclusiv împotriva aliaților regionali ai Washingtonului, potrivit Biziday . Comandamentul militar central al Iranului a comunicat, prin presa de stat iraniană și citat de agențiile internaționale, că orice nou atac ar declanșa lovituri de răspuns asupra bazelor și intereselor americane din regiune. În același mesaj, Teheranul avertizează că aliații regionali ai SUA vor fi considerați „părți implicate” în conflict. Conducerea iraniană nu a oferit detalii despre informațiile pe care susține că le deține. Pe acest fundal, Departamentul de Stat al SUA a emis sâmbătă un avertisment pentru cetățenii americani din Orientul Mijlociu, invocând riscul unei „escaladări neprevăzute”. Autoritățile le recomandă să fie vigilenți și să ia în calcul posibile anulări de zboruri sau închideri ale spațiului aerian. Presiune prelungită pe piețele energetice Conflictul SUA–Iran, început pe 28 februarie, continuă să mențină sub presiune piețele energetice globale, la aproape șapte luni de la debut, conform informațiilor citate. În paralel, războiul s-a extins și pe axa Yemen–Arabia Saudită, prin confruntările dintre rebelii houthi și Riad. Într-o analiză citată de Biziday, Reuters notează că intensificarea acțiunilor houthi pune Arabia Saudită într-o dilemă: să continue loviturile aeriene pentru a împiedica gruparea să ocupe noi teritorii sau să reducă intensitatea operațiunilor, pentru a limita riscul unor atacuri cu drone asupra infrastructurii critice (context detaliat de Biziday aici ). În lipsa unor detalii verificabile despre „informațiile” invocate de Iran, semnalul practic rămâne avertismentul emis de SUA: o deteriorare rapidă a situației de securitate ar putea afecta mobilitatea (zboruri, spațiu aerian) și ar menține volatilitatea în energie, cu efecte în lanț asupra costurilor de transport și aprovizionare. [...]
Donald Trump spune că Arcul de Triumf propus la Washington ar urma să fie integrat într-un complex militar , cu spații pentru drone, lunetiști și depozite de muniție, potrivit Adevărul . Mesajul mută proiectul din zona simbolică și urbanistică într-una cu implicații de securitate și, potențial, de autorizare și control instituțional. Într-o postare pe Truth Social , Trump afirmă că decizia ar fi fost luată „la insistența puternică a armatei Statelor Unite” și „din motive de securitate națională”. El susține că arcul ar urma să fie transformat într-un „complex militar de prim rang”, care să găzduiască și să permită „utilizarea rapidă” a unui număr mare de drone, precum și poziții pentru lunetiști „atât pe acoperiș, cât și în zonele din piață”, plus stocuri de muniție. Trump își justifică proiectul și printr-un argument de imagine: spune că, dintre „cele 59 de orașe și capitale importante”, Washington D.C. ar fi singurul fără arc de triumf și că noul monument ar urma să fie „de departe, cel mai mare dintre toate”. Dimensiuni și calendar: proiectul depășește modelul parizian Potrivit informațiilor reluate de publicație, Trump anunțase încă din februarie intenția de a construi un arc de triumf la Washington, inspirat de monumentul din Paris, și menționase atunci că va fi creat un comitet care să supravegheze proiectul. Monumentul planificat ar urma să aibă o înălțime de 76 de metri, peste Arcul de Triumf din Paris (aprox. 50 de metri), finalizat în 1836. Ideea a fost lansată pentru prima dată în octombrie anul trecut, iar presa americană i-a atribuit ulterior porecla „Arc de Trump”. Ce se știe despre design Adevărul notează că Trump a publicat pe Truth Social trei variante de design pentru arc, inclusiv una „bogat ornamentată cu aur”, un element asociat stilului său, prezent și în reamenajările Biroului Oval . În acest stadiu, detaliile privind amplasamentul exact, procedurile de aprobare și modul de implementare nu sunt prezentate în materialul citat, iar afirmațiile despre rolul militar al construcției provin din postarea lui Trump. [...]
Iran condiționează reluarea negocierilor cu SUA de deblocarea fondurilor și ridicarea blocadei navale , potrivit The Jerusalem Post , care citează o declarație a șefului securității iraniene, Mohsen Rezaei , preluată de Al Jazeera. Mesajul indică o încercare de a transforma discuțiile de încetare a războiului într-un pachet de măsuri cu efect imediat asupra capacității financiare și logistice a Teheranului. Condițiile transmise mediatorilor includ: încetarea războiului „pe toate fronturile”; deblocarea fondurilor iraniene înghețate; încetarea blocadei navale. Rezaei a spus că discuțiile cu mediatorii din Qatar și Pakistan continuă și că Teheranul așteaptă un răspuns de la președintele american Donald Trump. În același timp, oficialul iranian a susținut că ar fi în interesul Washingtonului să accepte termenii și a avertizat că amenințările SUA „nu vor produce progrese”, deoarece Iranul rămâne pregătit pentru un „război decisiv”. Informațiile sunt prezentate ca parte a unei știri în curs de dezvoltare, iar articolul nu oferă un răspuns oficial al părții americane sau detalii despre calendarul unei eventuale reluări a negocierilor. [...]
Donald Trump a promulgat o lege care îi permite să impună tarife de până la 100% țărilor care cumpără petrol și gaze rusești , o schimbare cu potențial de impact direct asupra fluxurilor comerciale globale de energie și asupra relațiilor Washingtonului cu Beijingul și New Delhi, potrivit Adevărul . Noile măsuri înăspresc sancțiunile împotriva Rusiei și vizează inclusiv „ flota fantomă ” folosită pentru a ocoli restricțiile occidentale. Legea a fost aprobată de Congres după mai bine de un an de amânări și a fost promulgată de Trump vineri. Camera Reprezentanților, controlată de republicani, a adoptat pachetul legislativ miercuri, cu 262 de voturi pentru și 159 împotrivă. Ce se schimbă: presiune economică prin tarife și sancțiuni extinse Un element central al legislației este posibilitatea ca președintele SUA să aplice tarife de până la 100% asupra importurilor din țări care cumpără petrol și gaze rusești. În text sunt menționate explicit China și India, ca doi dintre principalii cumpărători ai energiei rusești, ceea ce ridică miza dincolo de relația bilaterală SUA–Rusia și mută presiunea spre state terțe. Pachetul vizează în special: sectorul energetic al Rusiei și industria sa de apărare; președintele Vladimir Putin și alți oficiali ruși de rang înalt; „flota fantomă” a Rusiei, descrisă ca o rețea de petroliere utilizate pentru a evita sancțiunile; companii străine care sprijină armata rusă. În context, Adevărul notează că măsurile au în vedere în special sectorul energetic (detalii în materialul Adevărul ) și că pot fi sancționate companii străine care sprijină armata rusă (context suplimentar în Adevărul ). Reacții: Beijingul avertizează, India își apără strategia de aprovizionare Beijingul a reacționat deja, prin Ministerul Comerțului, care a transmis că își rezervă dreptul de a lua „toate măsurile necesare” pentru a-și proteja suveranitatea, interesele de dezvoltare și drepturile și interesele legitime ale companiilor chineze. India a transmis că va continua să cumpere petrol „prin surse diversificate”. New Delhi este descrisă drept un partener strategic important al Moscovei și și-a majorat importurile de petrol rusesc în ultimii ani, inclusiv pe fondul nevoilor de aprovizionare din perioada tensiunilor dintre SUA și Iran. Miza politică: instrument de presiune înaintea întâlnirii Trump–Xi Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat anterior adoptarea legislației, considerând-o un instrument care poate crește presiunea asupra Moscovei. „Este un instrument extrem de puternic, care poate opri acest război terorist și poate aduce Rusia în punctul în care trebuie să facă pace” În plan intern, extinderea puterilor președintelui american în domeniul tarifelor a produs o divizare neobișnuită în rândul democraților: deși majoritatea susțin Ucraina, unii s-au opus creșterii autorității lui Trump în politica comercială. Semnarea legii are loc cu aproximativ o săptămână înaintea întâlnirii programate dintre Donald Trump și președintele chinez Xi Jinping, la Washington, ceea ce poate amplifica tensiunile comerciale și diplomatice în jurul energiei rusești și al sancțiunilor secundare (aplicate țărilor terțe). [...]
Taiwan a organizat exerciții cu muniție reală, cu rachete și drone de atac, într-un moment în care dosarul insulei riscă să devină monedă de schimb diplomatică la Washington , potrivit Al Jazeera , înaintea discuțiilor programate săptămâna viitoare între Donald Trump și liderul Chinei, Xi Jinping. Exercițiile au inclus trageri reale și folosirea de rachete și drone de atac, într-o demonstrație de capabilități militare pe fondul tensiunilor regionale și al presiunilor Beijingului asupra SUA în legătură cu sprijinul militar acordat Taiwanului. De ce contează: Taiwanul intră direct pe agenda Trump–Xi Publicația notează că Taiwanul este așteptat să fie un subiect în discuțiile de la Washington. În acest context, Beijingul ar urma să preseze Statele Unite pe tema sprijinului militar pentru insula autoguvernată, ceea ce ridică miza pentru securitatea regională și pentru echilibrul de descurajare din Strâmtoarea Taiwan . Ce se știe și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile în materialul Al Jazeera nu reies detalii despre amploarea exercițiilor, locație, numărul de sisteme folosite sau un calendar mai larg al manevrelor. Este însă explicită legătura de timing: exercițiile au loc înaintea întâlnirii Trump–Xi, în condițiile în care Taiwanul ar urma să fie discutat la nivel înalt. [...]
Donald Trump pregătește o agendă cu miză economică și tehnologică pentru vizita lui Xi Jinping , inclusiv un dineu de stat la care sunt invitați șefi ai unor companii-cheie din sectorul tech american, potrivit news.ro . Întâlnirea este așteptată să atingă subiecte precum comerțul, fluxurile de pământuri rare și inteligența artificială, domenii cu impact direct asupra lanțurilor de aprovizionare și competiției tehnologice dintre SUA și China. Vizita lui Xi Jinping în SUA este programată pentru săptămâna viitoare, iar Trump intenționează să îl întâmpine personal la sosirea pe baza militară Joint Base Andrews , lângă Washington, un gest rar în protocolul diplomatic american, conform unui oficial american de rang înalt citat de Reuters. Dineu de stat cu lideri din tehnologie Programul vizitei ar urma să includă o ceremonie de primire la Casa Albă, o paradă militară în Rose Garden și un dineu de stat în aceeași seară. La dineu sunt invitați, potrivit oficialilor americani, mai mulți dintre cei mai importanți directori din industria tehnologică americană: Jeff Bezos (Amazon) Sundar Pichai (Alphabet) Sam Altman (OpenAI) Tim Cook (Apple) Elon Musk (Tesla) Jensen Huang (Nvidia) Michael Dell (Dell Technologies) Temele așteptate: comerț, pământuri rare, inteligență artificială Discuțiile Trump–Xi sunt așteptate să se concentreze pe dosare economice și tehnologice importante pentru relația bilaterală. Oficialii americani au indicat drept teme principale comerțul, fluxurile de pământuri rare către economia mondială și inteligența artificială. Publicația nu oferă, în acest stadiu, detalii despre eventuale acorduri sau decizii care ar putea rezulta în urma vizitei. [...]
