Știri
Știri din categoria Externe
Armata SUA ia în calcul desfășurarea rachetelor hipersonice Dark Eagle în Orientul Mijlociu, o mutare care ar ridica semnificativ capacitatea operațională de lovire la distanță și ar marca, dacă va fi aprobată, prima utilizare „în condiții reale” a unei astfel de arme, potrivit Antena 3.
Comandamentul Central al forțelor americane (CENTCOM) a cerut oficial permisiunea de a trimite rachete hipersonice Dark Eagle în regiune pentru eventuale atacuri asupra Iranului, conform unor surse citate de Bloomberg și preluate de Moscow Times. Motivația invocată este că Iranul și-ar fi mutat lansatoarele de rachete în zone aflate dincolo de raza de acțiune a actualelor sisteme americane de precizie, care pot lovi la maximum 480 km.
În acest context, Dark Eagle ar acoperi o nevoie de rază lungă: sistemul are o rază de acțiune de aproximativ 2.700 km și poate depăși viteza de 6.100 km/h, fiind proiectat să execute manevre care să îngreuneze interceptarea de către apărarea antiaeriană.
Dincolo de avantajul tactic, decizia ar avea implicații operaționale și de resurse. O singură rachetă Dark Eagle, produsă de Lockheed Martin, costă circa 15 milioane de dolari (aprox. 69 milioane lei), iar SUA ar deține în prezent cel mult opt unități, potrivit informațiilor din material.
Sursele citate arată că nu există încă o decizie finală privind trimiterea rachetelor. Solicitarea vine în pofida armistițiului dintre SUA și Iran, valabil de la 9 aprilie.
Potrivit Axios, comandantul CENTCOM, amiralul Brad Cooper, ar urma să îl informeze joi, 30 aprilie, pe președintele Donald Trump despre pașii posibili împotriva Iranului, inclusiv un plan de atacuri „scurte și puternice” care ar viza și obiective de infrastructură. Washingtonul ar miza pe ideea că o demonstrație de forță ar putea împinge Iranul spre negocieri mai flexibile privind programul nuclear.
În paralel, The Wall Street Journal scrie că Trump ar fi ordonat pregătirea unei blocade maritime de durată, cu scopul de a crește presiunea economică și de a bloca exporturile de petrol ale Iranului, iar surse citate de Axios susțin că liderul de la Casa Albă ar fi gata să reia operațiunile militare dacă Teheranul nu face concesii.
Recomandate
Tensiunile din Strâmtoarea Hormuz cresc riscul de șoc pe piața petrolului , după ce Iranul a catalogat drept „neconvingător” răspunsul SUA la condițiile pentru redeschiderea rutei, iar președintele american Donald Trump a confirmat lovituri asupra unei insule iraniene din apropiere, potrivit Al Jazeera . Iranul poartă discuții indirecte cu SUA pe baza unei propuneri de redeschidere a strâmtorii în două zile, dacă Washingtonul acceptă șapte cerințe ale Teheranului, inclusiv ridicarea sancțiunilor și încetarea unei blocade navale americane. În pofida unor semnale de progres în ultimele zile, Mohsen Rezaei, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, a spus că răspunsul SUA „nu a fost convingător” și a cerut ca cele șapte condiții să fie abordate „pe deplin și explicit” și puse în aplicare, avertizând că doar atunci Strâmtoarea Hormuz va fi redeschisă. Diplomație sub presiune, cu Qatar în rol de intermediar Pe fondul riscului de escaladare, Qatarul și-a intensificat eforturile diplomatice. Majed al-Ansari, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe din Qatar, a declarat că discuțiile continuă și că ambele părți „rămân angajate în procesul de negociere”, Doha facilitând schimbul „în timp real” de propuneri între SUA și Iran. Lovituri confirmate de Trump și avertismente privind noi acțiuni La Washington, Trump a confirmat că SUA au lovit Iranul marți dimineață, spunând pentru Fox News că ținta a fost o instalație antiaeriană. El a descris operațiunea drept un „atac minor” și a susținut că „nu a fost război”. Presa iraniană a relatat că loviturile au vizat insula Qeshm, în Golful Persic, lângă Strâmtoarea Hormuz. În paralel, oficiali americani citați de presa din SUA au spus că loviturile ar fi fost „defensive” și ar fi urmat unor focuri iraniene asupra unei aeronave americane. Totodată, Trump a repetat avertismentele privind posibile acțiuni militare suplimentare, afirmând că nu urmărește „să omoare mulți oameni”, dar că „dacă va trebui, va trebui”. Atacuri asupra navelor comerciale și acuzații reciproce Riscul operațional pentru transportul de țiței a fost accentuat de noi incidente pe mare. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a susținut că patru petroliere au fost distruse după ce ar fi lovit mine navale în timp ce încercau să tranziteze o rută „interzisă” la sud de strâmtoare; alte două nave ar fi fost reținute pentru încălcarea restricțiilor de navigație, potrivit unei declarații preluate de agenția oficială IRNA. Separat, United Kingdom Maritime Trade Operations (UKMTO) a raportat că două proiectile neidentificate au lovit camera motoarelor unui petrolier la circa 14 mile marine (aprox. 26 km) nord-est de satul de coastă Limah din Oman, fără victime. Publicația notează că nu a putut fi verificat independent dacă incidentul descris de UKMTO are legătură cu afirmațiile IRGC. IRGC a mai afirmat că a doborât o dronă MQ-9 de fabricație americană deasupra strâmtorii la 4:30 ora locală (01:00 GMT), prezentând-o drept a 56-a aeronavă de acest tip doborâtă. De ce contează: riscul de escaladare se mută direct pe ruta energetică Combinația dintre negocieri blocate, lovituri confirmate de SUA și atacuri asupra transportului comercial amplifică riscul ca tensiunile să se traducă în perturbări ale tranzitului prin Hormuz, un punct critic pentru fluxurile energetice globale. În material, politologul american John Mearsheimer avertizează că o nouă campanie de bombardamente ar putea să nu atingă obiectivele Washingtonului și că o ripostă iraniană ar putea împinge SUA într-o confruntare mai lungă, cu efecte mai mari asupra economiei globale. [...]
Kremlinul transmite că linia Moscovei privind Ucraina nu depinde de alegerile din SUA , iar mesajul vine după ce republicanii președintelui Donald Trump au pierdut controlul asupra ambelor camere ale Congresului, potrivit Digi24 . Reacția indică o încercare de a separa politica externă rusă de schimbările de la Washington, în timp ce Moscova își păstrează discursul despre negocieri și „eforturi pentru pace”. Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a spus că Rusia speră ca Donald Trump „să își continue eforturile pentru pace” și după alegerile de la jumătatea mandatului. El a afirmat că Trump „rămâne în funcție” și a evitat să comenteze dacă noua configurație a Congresului ar putea bloca demersurile Casei Albe, catalogând subiectul drept „o chestiune internă a Americii”. Tot Peskov a susținut că „o nouă rundă de negocieri trilaterale” ar urma să aibă loc „în curând” și a invocat, în același context, demersurile primei doamne a SUA, Melania Trump, pe care le-a descris drept un succes. Mesajul de continuitate: „ne vom continua activitatea” Separat, viceministrul rus de Externe Serghei Riabkov a declarat că Moscova așteaptă rezultatele finale ale alegerilor și a afirmat că abordarea conducerii Partidului Democrat față de relațiile cu Rusia este „extrem de negativă”, potrivit agenției ruse de stat RIA, citată de News.ro. Riabkov a insistat că politica Rusiei față de Ucraina nu va fi influențată de rezultatul scrutinului din SUA: „Linia noastră de principiu și consecventă privind Ucraina – precum și politica noastră externă în general – nu se bazează pe considerente pe termen scurt și, firește, nu depinde de fluctuațiile barometrului politic din alte țări. Ne vom continua activitatea în conformitate cu directivele președintelui Federației Ruse.” Contextul politic din SUA Alegerile intermediare din SUA au avut loc marți și s-au încheiat, potrivit proiecțiilor posturilor de televiziune americane citate de Digi24, cu pierderea controlului asupra ambelor camere ale Congresului de către republicanii președintelui Donald Trump. Scrutinul a vizat toate cele 435 de mandate din Camera Reprezentanților și aproximativ o treime dintre locurile din Senat, iar rezultatul este relevant pentru ultimii doi ani ai mandatului lui Trump, deoarece schimbă raportul de forțe din Congres. [...]
Vizita lui George Simion în SUA, în ziua alegerilor de la jumătatea mandatului, îl plasează direct în zona de polarizare politică americană, cu potențiale costuri de imagine externă pentru un lider de partid din România , potrivit Digi24 . Președintele AUR a publicat pe rețelele sociale imagini de la întâlniri avute peste Ocean, inclusiv cu un politician republican. Conform fotografiilor postate online, Simion s-a întâlnit cu români stabiliți în Statele Unite și cu Byron Donalds, descris în material drept candidatul susținut de președintele american pentru funcția de guvernator al Floridei. Digi24 notează că cei doi s-au fotografiat împreună, iar Donalds a câștigat scrutinul din ziua precedentă. Într-o altă imagine, liderul AUR apare alături de mai multe persoane care afișează un steag cu mesajul: „Trump a avut dreptate în toate privințele. Trezește-te, America!”. Contextul politic din SUA, care amplifică miza vizitei Materialul plasează vizita în ziua alegerilor de la jumătatea mandatului din SUA, prezentate ca un scrutin crucial pentru ultimii doi ani ai președinției lui Donald Trump. Potrivit Digi24, republicanii au pierdut controlul atât asupra Camerei Reprezentanților, cât și asupra Senatului, rezultat descris ca un eșec major pentru Trump, care transformase alegerile într-un referendum asupra politicilor sale. În aceste condiții, arată aceeași sursă, capacitatea lui Trump de a-și impune agenda politică ar urma să fie „semnificativ slăbită”, în contextul în care democrații vor controla ambele camere ale Congresului. Declarațiile lui Trump după rezultat Digi24 menționează că, într-un interviu pentru New York Times, Trump a spus că este „absolut dispus să accepte aceste rezultate” și că este pregătit să colaboreze cu democrații. „Așteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu ei. Probabil vom găsi o soluție” Ulterior, potrivit articolului, Trump a postat pe Truth Social o imagine cu o șapcă roșie pe care scrie „Veto”. De ce contează pentru România Prin asocierea publică, în plin moment electoral american, cu mesaje pro-Trump și cu un politician republican, vizita riscă să fie citită mai degrabă ca o poziționare ideologică decât ca un demers instituțional. Digi24 nu oferă detalii despre o agendă oficială sau despre întâlniri cu reprezentanți ai administrației SUA, astfel că impactul concret al deplasării rămâne, din informațiile disponibile, în zona de semnal politic și imagine. [...]
Donald Trump ia în calcul schimbarea conducerii Pentagonului după eșecul electoral al republicanilor , un scenariu care ar putea adânci incertitudinea asupra direcției politicii de apărare a SUA și a gestionării războiului cu Iranul, potrivit Digi24 , care citează surse CBS News . Conform CBS News , Trump și-a întrebat consilierii și interlocutori cu care a vorbit la telefon dacă secretarul Apărării, Pete Hegseth, ar trebui să rămână în funcție, în urma „pierderilor catastrofale” suferite de republicani la alegerile de la jumătatea mandatului. Aceleași surse spun însă că președintele nu a luat încă o decizie privind înlocuirea lui Hegseth. Presiune politică după alegeri și risc de proceduri în Congres Înainte de alegeri, democrații încercau deja să-l pună sub acuzare pe Hegseth, iar probabilitatea unei proceduri de destituire ar putea crește în contextul în care democrații au „majorități solide” în ambele camere ale Congresului, potrivit informațiilor citate. În paralel, unii consilieri de la Casa Albă ar anticipa că o parte din vină pentru înfrângerile electorale va fi aruncată asupra unor lideri militari implicați în coordonarea războiului cu Iranul, respectiv amiralul Brad Cooper (șeful Comandamentului Central al SUA) și generalul Dan Caine (președintele Comitetului Șefilor de Stat Major). Posibil înlocuitor: Ron DeSantis , potrivit unei surse O sursă citată de CBS News afirmă că guvernatorul republican al Floridei, Ron DeSantis, este vehiculat ca posibil înlocuitor al lui Hegseth. Argumentul invocat este că DeSantis ar putea trece prin procedura de confirmare în Senat în perioada de tranziție și ar putea prelua funcția după expirarea mandatului său de guvernator, pe 5 ianuarie. Casa Albă: „încredere deplină” în Hegseth Întrebată despre informațiile privind viitorul lui Hegseth, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a transmis într-un comunicat că Trump „are încredere deplină” în secretarul Apărării. În același mesaj, Kelly a lăudat operațiunile militare din Iran și Venezuela și eforturile lui Hegseth de a inversa prioritățile Pentagonului din perioada Biden legate de „DEI și ideologia woke” (DEI se referă la politici de diversitate, echitate și incluziune). JD Vance pune înfrângerea pe seama războiului Vicepreședintele JD Vance a atribuit eșecul republicanilor războiului, într-o postare amplă pe X, publicată miercuri dimineață, în care susține că problema nu a fost prezența la vot, ci faptul că o parte dintre votanții Trump/Vance din 2024 au ales democrații în 2026. Postarea este disponibilă aici: X . În mesaj, Vance mai indică drept teme care au contat pentru electorat: încheierea războiului, costul vieții și relația SUA–Israel, și cere o schimbare de priorități în administrație după pierderea controlului asupra Camerei Reprezentanților și Senatului. Trump: îl apără public pe Hegseth, dar scenariul rămâne deschis Separat de discuțiile relatate pe surse, Trump a declarat presei, întrebat despre o posibilă înlocuire a lui Hegseth, că vrea să-l păstreze în funcție. În același timp, materialul menționează că numele lui Hegseth este vehiculat ca posibil succesor al senatoarei republicane Marsha Blackburn, aleasă guvernatoare a statului Tennessee, ceea ce ar putea deschide o altă pistă pentru viitorul său politic. Marsha Blackburn nu și-a anunțat însă intențiile, potrivit informațiilor citate. [...]
J. D. Vance pune presiune pe administrația Trump să-și schimbe prioritățile după eșecul electoral , atribuind pierderea republicanilor în alegerile de la jumătatea mandatului războiului din Iran, potrivit Digi24 . Mesajul, publicat pe X după o perioadă de tăcere, mută discuția dinspre mobilizarea la vot spre costurile politice ale conflictului și deschide o dezbatere internă despre direcția partidului și a Casei Albe. Vicepreședintele SUA susține că „adevăratul motiv” al înfrângerii este „războiul” din Iran, idee preluată de The Guardian. În aceeași intervenție, Vance afirmă că nu prezența scăzută la vot a fost problema principală, ci faptul că o parte dintre alegătorii care au votat pentru Trump și Vance în 2024 au ales democrații în 2026. Ce înseamnă mesajul lui Vance pentru agenda administrației Dincolo de explicația electorală, Vance cere explicit o „analiză profundă” în partid și o „schimbare dramatică a priorităților” administrației Trump, după ce republicanii au pierdut controlul atât asupra Camerei Reprezentanților, cât și asupra Senatului. În logica lui, războiul a devenit o vulnerabilitate politică majoră, iar continuarea lui riscă să erodeze și mai mult baza de susținători. Vance sugerează și o repoziționare personală: Digi24 notează că intervenția este relevantă în contextul unei posibile candidaturi la Casa Albă în 2028, vicepreședintele încercând să se distanțeze de un conflict descris ca nepopular. Factorii invocați: războiul, costul vieții și relația cu Israelul În mesajul său, Vance recunoaște că, pe lângă războiul din Iran , au contat și: costul vieții; relația Statelor Unite cu Israelul. El mai spune că a văzut date dintr-un sondaj intern care ar indica o cerere puternică în electorat pentru încheierea războiului, pentru concentrarea imediată pe criza costului vieții și pentru implementarea unei politici „America pe primul loc”, împreună cu o reexaminare a relației SUA–Israel. Digi24 precizează însă doar concluziile prezentate de Vance, fără detalii metodologice despre sondaj. Reacții în tabăra Trump: sprijin de la Trump Jr., nuanțe de la președinte Donald Trump Jr . a susținut public poziția vicepreședintelui, distribuind mesajul și afirmând că este „100% corect”. În paralel, Donald Trump a recunoscut că războiul a influențat rezultatul, dar a insistat că decizia a fost justificată. Digi24 relatează că, la Fox News, Trump a spus că „Iranul a jucat un rol” în înfrângere, iar în Wall Street Journal și-a apărat decizia de a intra în război, afirmând că ar face-o din nou. În acest context, mesajul lui Vance indică o linie de fractură în interiorul taberei republicane: nu dacă războiul a costat politic, ci ce concluzii trebuie trase și ce se schimbă concret în agenda administrației. [...]
Roma încearcă să reducă riscul politic în relația cu Washingtonul , după ce vicepremierul și ministrul de Externe Antonio Tajani a spus că premierul Giorgia Meloni „nu este o susținătoare a MAGA, nici vorbă”, pe fondul răcirii relației cu Donald Trump, potrivit Antena 3 . Declarația lui Tajani vine după ce Partidul Republican al lui Trump a pierdut controlul asupra Congresului în urma alegerilor intermediare desfășurate marți, în relatarea agenției ANSA, preluată de Agerpres. Mesajul central transmis de șeful diplomației italiene este delimitarea de eticheta de „trumpism”, în condițiile în care Meloni a fost percepută drept un interlocutor european apropiat de Trump. „Eu nu am fost niciodată un «trumpist», iar Meloni cu siguranţă nu este o susţinătoare a (mişcării) MAGA, nici vorbă.” De ce contează: Italia își repoziționează public linia de politică externă Tajani a încercat să traseze o diferență între conservatorismul european și mișcarea MAGA, argumentând că relațiile cu republicanii nu echivalează cu susținerea lui Trump. El a descris-o pe Meloni drept „un lider conservator italian și european”, „o femeie de dreapta, nu de extremă-dreapta”, și a susținut că premierul i-ar fi spus „nu” lui Trump „de multe ori”. În același registru, Tajani a afirmat că reacțiile lui Trump ar indica faptul că nu a primit bine aceste refuzuri, sugerând tensiuni recurente în dialogul dintre cei doi. Contextul răcirii: disputa pe Iran și utilizarea bazei Sigonella Materialul notează că Meloni a avut relații foarte bune cu Trump și a fost singurul lider european invitat la a doua ceremonie de învestitură a acestuia, însă relația s-ar fi deteriorat după ce Trump a declanșat războiul contra Iranului. Antena 3 amintește și un interviu acordat în august publicației New York Times, în care Meloni a spus că se aștepta la o colaborare mai ușoară cu Trump, invocând compatibilități pe teme precum imigrația și „cultura woke”, dar că „lucrurile au mers diferit”. Disputa publică dintre cei doi, purtată pe rețelele sociale, a inclus acuzația lui Trump că Meloni l-ar fi „implorat” pentru o fotografie la summitul G7 și reproșul privind lipsa de sprijin în războiul contra Iranului, inclusiv prin refuzul de a autoriza folosirea bazei aeriene italiene Sigonella. În replică, Meloni a invocat existența unor acorduri care guvernează utilizarea bazelor din Italia, a negat episodul fotografiei și i-a sugerat lui Trump să se preocupe de propria popularitate. Ce urmează Din informațiile prezentate, Roma pare să mizeze pe o poziționare publică mai prudentă față de Trump, păstrând în același timp mesajul de „unitate occidentală” pe care Meloni l-a invocat după summitul NATO din iulie. Articolul nu oferă detalii despre pași diplomatici concreți sau schimbări de politică, ci doar despre această delimitare politică formulată de ministrul de Externe. [...]
