Știri
Știri din categoria Externe
$708.05+0.07%DIA$463.16+0.23%SPY$650.24-0.20%CO1$103.02-8.05%XBR/USD$103.27-5.27%WTI/USD$101.56-3.33%CL1$101.52-3.39%Președintele Iranului spune că Teheranul are „voința necesară” să încheie războiul, iar piețele au reacționat pe fondul speranțelor de detensionare, relatează HotNews.ro, citând AFP.
Președintele iranian Masoud Pezeshkian a afirmat că Iranul este dispus să pună capăt conflictului în curs cu Israelul și Statele Unite, însă condiționează acest lucru de obținerea unor garanții că un astfel de război nu se va repeta. Declarația a fost făcută într-o convorbire telefonică cu președintele Consiliului European, potrivit unui comunicat al administrației sale, în care Teheranul reiterează una dintre cerințele considerate esențiale.
În plan financiar, acțiunile americane au urcat după semnale venite atât din partea administrației Donald Trump, cât și din partea Teheranului, care au alimentat așteptările privind o posibilă încheiere a războiului. Principalii indici de pe Wall Street au recuperat o parte din pierderile recente, pe fondul optimismului investitorilor legat de o eventuală detensionare în Orientul Mijlociu.
Consemnează, de asemenea, CNN că S&P 500 a crescut cu 2,5%, Dow Jones Industrial Average a urcat cu 850 de puncte (1,9%), iar Nasdaq Composite a avansat cu 3,3%, după ce intrase în corecție săptămâna trecută (corecție înseamnă, în mod uzual, o scădere de cel puțin 10% față de un vârf recent). În același context, Wall Street Journal a relatat că Donald Trump le-ar fi spus unor membri ai administrației de la Casa Albă că este dispus să încheie războiul cu Iranul chiar și fără redeschiderea Strâmtorii Ormuz.
Pe piața petrolului, cotațiile au scăzut ușor: contractele futures pentru Brent cu livrare în mai au coborât cu 2,7%, la 104,50 dolari pe baril, iar petrolul american s-a ieftinit cu 1,6%, până la puțin peste 101 dolari pe baril. Totuși, potrivit CNN, scăderea relativ limitată a randamentelor obligațiunilor de stat americane și reacția moderată a petrolului sugerează că investitorii rămân prudenți în privința unei încheieri rapide a conflictului.
Recomandate
FMI avertizează că războiul împotriva Iranului poate declanșa un șoc „global, dar asimetric” , potrivit Bloomberg . Instituția spune că riscurile se văd deja în economiile care abia începuseră să se stabilizeze după crizele recente, însă efectele nu vor fi distribuite uniform între regiuni și țări. FMI arată că mai multe state din Africa și Asia, puternic dependente de importurile de petrol, întâmpină dificultăți tot mai mari în a-și asigura cantitățile necesare, „chiar și la prețuri umflate”, conform unei postări publicate luni pe blogul instituției. „Toate drumurile duc la prețuri mai mari și o creștere economică mai lentă”, subliniază FMI. Pe piața petrolului, cotația Brent a urcat luni până la 115 dolari pe baril, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al îngrijorărilor privind o escaladare a conflictului început pe 28 februarie, relatează Bloomberg. În același context, președintele Donald Trump și-a repetat amenințările privind distrugerea activelor energetice iraniene dacă Strâmtoarea Ormuz nu va fi redeschisă „în curând”, ceea ce amplifică temerile legate de întreruperi suplimentare ale fluxurilor de energie. Dincolo de energie, FMI avertizează că scumpirea alimentelor și a îngrășămintelor lovește unele țări din Orientul Mijlociu până în America Latină, iar economiile cu venituri mici sunt expuse riscului de insecuritate alimentară. Instituția atrage atenția și asupra întreruperii livrărilor de îngrășăminte din Golful Persic, într-un moment sensibil: începutul sezonului de plantare în emisfera nordică, cu potențiale efecte asupra culturilor agricole pe parcursul anului. În postarea de pe blogul FMI , semnată de economiști precum Tobias Adrian și Jihad Azour, se arată că populația din țările cu venituri mici este cea mai vulnerabilă la scumpirea alimentelor, deoarece acestea reprezintă, în medie, aproximativ 36% din consum, față de 20% în economiile emergente și 9% în economiile avansate. FMI adaugă că un astfel de șoc nu este doar economic, ci poate deveni și socio-politic, mai ales acolo unde spațiul fiscal pentru măsuri de protecție este limitat. Fondul Monetar Internațional urmează să publice un raport detaliat privind perspectivele economice globale în aprilie 2026, cu ocazia reuniunilor de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale de la Washington, unde sunt așteptați miniștri de Finanțe și guvernatori de bănci centrale. [...]
Serghei Lavrov acuză SUA că urmăresc controlul resurselor energetice , potrivit Adevărul , care citează o declarație preluată de Reuters. Ministrul rus de externe a spus că planurile Washingtonului de a forța schimbări de regim în Iran și Venezuela nu ar avea ca scop îmbunătățirea situației populației, ci creșterea influenței asupra piețelor globale de petrol și gaze. Lavrov a acuzat administrația președintelui american Donald Trump că ar urmări, prin presiuni politice și militare, să domine piețele energetice. „Planurile SUA de a impune schimbări de regim în Iran și Venezuela urmăresc obținerea unui control mai mare asupra resurselor de petrol și gaze”, a spus șeful diplomației ruse. În același registru, oficialul rus a susținut că Statele Unite și Israelul nu ar dori normalizarea relațiilor dintre Iran și vecinii săi, deoarece reducerea tensiunilor ar diminua influența Washingtonului în regiunea Golfului și, implicit, pe piețele energetice. În opinia lui Lavrov, o apropiere regională ar reduce „tensiunile din regiune” și ar micșora rolul extern al Statelor Unite în Orientul Mijlociu. Lavrov a avertizat și asupra riscului ca actualul conflict din Orientul Mijlociu să escaladeze, cu efecte asupra securității și aprovizionării energetice la nivel mondial. > „Războiul din Orientul Mijlociu ar putea degenera într‑un conflict mai larg”, a afirmat el. Declarațiile vin pe fondul tensiunilor sporite dintre Statele Unite și Iran, într-un context descris de sursă ca incluzând confruntări militare și negocieri tensionate privind navigația prin Strâmtoarea Hormuz, rută strategică pentru exporturile de petrol. În același timp, rămâne ridicată îngrijorarea internațională privind efectele pe care un conflict extins le-ar putea avea asupra pieței energetice globale. [...]
Italia, Polonia, Franța și Marea Britanie au refuzat solicitări ale SUA în contextul războiului din Iran, iar președintele Donald Trump a reacționat public cu mesaje dure la adresa unor aliați europeni, potrivit Antena 3 . Trump a acuzat Franța că nu a permis survolul unor aeronave „încărcate cu provizii militare” care se îndreptau spre Israel și a spus că „SUA își va aminti”, în două mesaje publicate pe rețeaua sa, Social Truth. Separat, el a criticat și Regatul Unit, pe fondul tensiunilor legate de Strâmtoarea Ormuz și de aprovizionarea cu combustibil pentru avioane. În paralel, în Europa au apărut semnale explicite de refuz privind sprijinul militar cerut de Washington. În Polonia, ministrul apărării Władysław Kosiniak-Kamysz a respins informațiile potrivit cărora SUA ar fi întrebat informal despre trimiterea unei baterii Patriot în Orientul Mijlociu, după ce cotidianul Rzeczpospolita a relatat despre această solicitare. Oficialul a transmis că sistemele Patriot „protejează cerul polonez și flancul estic al NATO” și că „nu avem de gând să le relocăm nicăieri”, adăugând că securitatea Poloniei rămâne „o prioritate absolută”. Conform textului, Polonia operează două baterii Patriot, ajunse la capacitate completă de funcționare la finalul lui 2025. În Italia, autoritățile ar fi refuzat, zilele trecute, accesul unor aeronave americane la baza aeriană NATO de la Sigonella (Sicilia), deși planul de zbor includea o oprire acolo, relatează ANSA , care citează Il Corriere della Sera . Publicația italiană notează că ar fi fost vorba despre bombardiere, iar planul de zbor ar fi fost comunicat părții italiene abia după ce avioanele erau deja în aer; ulterior, în urma verificărilor, s-ar fi stabilit că zborul nu intra în categoriile acoperite de un acord existent între Italia și SUA (transport sau cursă regulată). Pe fondul escaladării, o instalație de desalinizare de pe insula iraniană Qeshm ar fi fost lovită și scoasă din funcțiune în urma unui atac aerian, potrivit agenției semi-oficiale ISNA, care citează un oficial al Ministerului Sănătății iranian. În același timp, secretarul de stat american Marco Rubio a spus că este încrezător că Strâmtoarea Ormuz se va redeschide „într-un fel sau altul” și a avertizat Iranul cu „consecințe reale” dacă va continua blocarea rutei, relatează dpa, preluată de Agerpres, conform Antena 3. În plan economic, Antena 3 consemnează că prețurile la benzină în SUA au depășit media de 4 dolari pe galon pentru prima dată din 2022, iar clubul auto AAA indică o medie națională de 4,02 dolari, cu peste un dolar mai mult decât înainte de începerea războiului. În regiune, autoritățile din Dubai au anunțat stingerea unui incendiu la bordul unui petrolier kuweitian, după ce Kuwait Petroleum Corporation a susținut, prin agenția de stat KUNA, că nava a fost lovită de o dronă iraniană, existând risc de scurgere de petrol; UKMTO a indicat că incidentul s-a produs la 31 de mile marine nord-vest de Dubai. Elementele-cheie din relatare: Franța ar fi refuzat survolul unor aeronave cu provizii militare destinate Israelului, potrivit mesajelor lui Trump. Regatul Unit a fost criticat de Trump în contextul tensiunilor din Strâmtoarea Ormuz și al aprovizionării cu combustibil. Polonia a respins public ideea relocării unei baterii Patriot în Orientul Mijlociu. Italia ar fi refuzat folosirea bazei NATO de la Sigonella pentru aeronave americane, pe motiv că zborul nu era acoperit de acordurile existente. Strâmtoarea Ormuz rămâne un punct de presiune strategică, cu avertismente din partea Washingtonului și efecte în prețurile energiei. [...]
Secretarul de stat american Marco Rubio spune că Strâmtoarea Ormuz va fi redeschisă , în contextul blocajului care a afectat în ultimele săptămâni traficul maritim prin această rută strategică, potrivit AGERPRES , care citează dpa. Rubio a declarat, într-un interviu acordat luni postului Al Jazeera, că Iranul are alternativa de a permite trecerea navelor „respectând dreptul internațional” sau, în caz contrar, o coaliție internațională, inclusiv cu participarea Statelor Unite, ar urma să intervină pentru a asigura redeschiderea strâmtorii. Oficialul american nu a detaliat ce măsuri ar putea lua o astfel de coaliție. „Dacă aleg să încerce să blocheze strâmtorile, atunci vor trebui să se confrunte cu consecințe reale, nu doar din partea Statelor Unite, ci și din partea țărilor din regiune și din întreaga lume”, a spus Rubio. În același context, Rubio a indicat că obiectivele-cheie ale unei eventuale acțiuni militare ar include distrugerea forțelor aeriene și a marinei iraniene și reducerea semnificativă a numărului de locuri de lansare a rachetelor. El a susținut că aceste obiective ar putea fi atinse „în săptămâni, nu în luni”, după care ar urma să fie abordată problema Strâmtorii Ormuz. Strâmtoarea Ormuz este o rută vitală pentru transporturile de petrol și gaze naturale lichefiate din regiune. Potrivit AGERPRES, atacurile și amenințările recente ale Iranului, pe fondul conflictului început de SUA și Israel la sfârșitul lunii februarie, au oprit în mare măsură traficul, fiind permisă doar trecerea limitată a petrolierelor, iar perturbările au contribuit la creșterea prețurilor globale la energie. [...]
Două treimi dintre americani vor ca SUA să iasă rapid din războiul cu Iranul , chiar dacă asta ar însemna să nu fie atinse obiectivele stabilite de administrația Trump, potrivit Reuters , care citează un sondaj Reuters/Ipsos realizat între vineri și duminică. Sondajul arată că 66% dintre respondenți susțin încheierea rapidă a implicării SUA, în timp ce 27% spun că Washingtonul ar trebui să urmărească atingerea tuturor obiectivelor în Iran, chiar dacă asta prelungește conflictul; 6% nu au răspuns. În rândul republicanilor lui Trump, opiniile sunt mai împărțite: 40% ar prefera încheierea rapidă, iar 57% ar susține o implicare mai îndelungată. „Două treimi dintre americani cred că SUA ar trebui să lucreze pentru a-și încheia rapid implicarea în războiul cu Iranul, chiar dacă asta înseamnă să nu atingă obiectivele stabilite de administrația Trump.” Conflictul, aflat la aproximativ o lună de la declanșare, s-a extins în Orientul Mijlociu, a provocat mii de morți și a afectat economia globală prin scumpirea energiei, alimentând temeri privind inflația la nivel mondial, notează Reuters. Pe plan intern, 60% dintre respondenți au spus că dezaprobă loviturile militare ale SUA asupra Iranului, iar 35% le aprobă, într-un eșantion de 1.021 persoane. Un efect vizibil în SUA este creșterea prețului benzinei: acesta a depășit 4 dolari pe galon luni, pentru prima dată în peste trei ani, potrivit datelor serviciului de monitorizare a prețurilor GasBuddy, menționate de Reuters. Totodată, două treimi dintre respondenți se așteaptă ca prețurile la benzină să se înrăutățească în următorul an, inclusiv 40% dintre republicani. Pe fondul apropierii alegerilor de la mijlocul mandatului (midterm) din noiembrie 2026, care vor decide controlul asupra majorităților strânse din Camera Reprezentanților și Senat, sondajul indică și o presiune economică resimțită de populație. Mai mult de jumătate dintre respondenți cred că războiul va avea un impact în principal negativ asupra situației lor financiare personale, inclusiv 39% dintre republicanii intervievați. 66% vor încheierea rapidă a implicării SUA, chiar fără atingerea obiectivelor; 27% vor continuarea până la atingerea lor; 6% nu răspund. 60% dezaprobă loviturile militare ale SUA asupra Iranului; 35% le aprobă (sondaj pe 1.021 persoane). În rândul republicanilor: 40% ar încheia rapid; 57% ar susține o implicare mai lungă. Benzina a trecut de 4 dolari/galon; două treimi anticipează prețuri mai mari în următorul an. Peste jumătate se așteaptă la efecte negative asupra finanțelor personale. [...]
Războiul din Orientul Mijlociu a produs pierderi de până la 194 miliarde de dolari – impact economic major în doar o lună potrivit Al Jazeera , conflictul dintre SUA, Israel și Iran a generat un șoc economic sever în statele arabe, cu efecte rapide asupra creșterii economice, locurilor de muncă și nivelului de trai. Un raport al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) estimează că produsul intern brut al regiunii ar putea scădea cu 3,7% până la 6% după doar patru săptămâni de lupte, echivalentul unor pierderi între 120 și 194 miliarde de dolari. Impact economic și social Potrivit ONU, consecințele nu se limitează la indicatorii macroeconomici: aproximativ 3,7 milioane de locuri de muncă ar putea fi pierdute alte circa 4 milioane de persoane riscă să ajungă sub pragul sărăciei economiile din regiune sunt descrise drept „fragile” în fața șocurilor Raportul ia în calcul un conflict „scurt, dar intens”, ceea ce sugerează că efectele ar putea deveni mult mai grave dacă războiul continuă . Factori care amplifică criza Mai multe elemente contribuie la deteriorarea rapidă a situației: atacurile Iranului asupra infrastructurii energetice din Golf perturbarea exporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Hormuz creșterea prețului petrolului, Brent depășind 118 dolari/baril blocaje în lanțurile globale de aprovizionare Aceste evoluții generează efecte în lanț, de la inflație crescută până la scăderea comerțului și a investițiilor. Zonele cele mai afectate Raportul evidențiază că impactul este inegal distribuit: Regiune Situație Levant creștere accentuată a sărăciei Sudan, Yemen vulnerabilitate ridicată Liban distrugeri majore și deplasări de populație Libanul este unul dintre cele mai afectate state, după ce a fost atras în conflict în urma escaladării dintre Hezbollah și Israel. Bombardamentele au dus deja la distrugeri ale infrastructurii și la evacuări masive. Perspective Oficialii ONU avertizează că fiecare zi de conflict agravează situația economică globală, nu doar regională. Interdependența economiilor din Orientul Mijlociu face ca efectele să se propage rapid , inclusiv prin piețele energetice și comerciale. În concluzie, chiar și un conflict de scurtă durată produce pierderi economice masive și amplifică riscurile sociale, iar o eventuală prelungire ar putea transforma criza într-una de amploare regională și globală. [...]
