Știri
Știri din categoria Externe
Polonia vrea să reducă riscul unor decizii-șoc privind trupele SUA și propune construirea unei infrastructuri permanente – „un mic oraș” – pentru găzduirea militarilor americani, pe fondul confuziei create de anularea unei rotații de rutină, potrivit Digi24.
Oferta Varșoviei vizează o prezență americană pe termen lung, cu facilități care ar include și spații de cazare pentru familiile soldaților. Viceministrul polonez al Apărării, Paweł Zalewski, a declarat într-un interviu pentru The Washington Times că discuțiile cu Washingtonul urmăresc „clarificarea situației” și consolidarea parteneriatului dintre cele două țări.
„Va trebui să construim un mic oraș, cu o infrastructură complet autonomă pentru această prezență permanentă. Suntem gata să facem asta.”
Contextul imediat este o schimbare bruscă de poziție la Washington: președintele Donald Trump a anulat o decizie a secretarului american al apărării, Pete Hegseth, care anulase la rândul său o desfășurare de 4.000 de soldați. Ulterior, Trump a spus că SUA vor furniza 5.000 de soldați suplimentari Poloniei.
Zalewski a afirmat că procesul de clarificare cu partea americană ar urma să dureze până la patru săptămâni și că Polonia va fi consultată pe parcurs.
„Ne-am concentrat pe clarificarea situației, deoarece eram dezorientați. Acest proces va dura până la patru săptămâni și vom fi consultați pe parcurs.”
Polonia găzduiește în prezent aproximativ 10.000 de soldați americani, dintr-o prezență totală a SUA în Europa de aproximativ 100.000, potrivit informațiilor citate. În același timp, incertitudinea planează asupra NATO, pe fondul semnalelor repetate ale lui Trump că statele europene ar trebui să-și asume mai mult din responsabilitatea pentru propria securitate și că SUA își vor reevalua rolul pe continent.
Zalewski a mai spus că oficialii americani au dat asigurări că modificările privind mișcările de trupe în Europa nu vor submina declarația lui Trump de a nu reduce angajamentul american față de Polonia.
Recomandate
Benjamin Netanyahu leagă negocierile SUA–Iran de „dezafectarea” capacităților nucleare iraniene , invocând asigurări primite de la Donald Trump că orice acord cu Teheranul ar trebui să ducă la eliminarea completă a programului nuclear al Iranului, potrivit Digi24 . Miza, din perspectiva Israelului, este una de securitate și de reglementare diplomatică: condițiile puse într-un eventual acord ar putea limita sau, dimpotrivă, ar putea lăsa loc pentru acțiuni unilaterale ale Israelului. Declarațiile premierului israelian vin pe fondul unor discuții „avansate” între Washington și Iran. Netanyahu susține că a primit garanții privind „libertatea de acțiune” a Israelului în fața amenințărilor de securitate, iar informația este atribuită de Digi24 publicației israeliene The Times of Israel . Într-o postare pe X, Netanyahu a spus că a discutat cu Trump despre un „memorandum de înțelegere” care vizează redeschiderea Strâmtorii Ormuz și despre viitoarele negocieri pentru un acord final privind programul nuclear iranian. Potrivit lui Netanyahu, cei doi ar fi convenit că orice acord final trebuie să „elimine pericolul nuclear”. Ce condiții spune Netanyahu că ar implica „eliminarea” programului nuclear Netanyahu a detaliat ce înțelege prin eliminarea riscului nuclear, indicând două elemente operaționale: „dezafectarea” instalațiilor de îmbogățire nucleară ale Iranului; îndepărtarea materialului nuclear îmbogățit de pe teritoriul iranian. Digi24 notează însă că nu este clar dacă Trump i-a oferit asigurări specifice privind aceste condiții. Contextul negocierilor și legătura cu Libanul Potrivit informațiilor prezentate, Iranul ar fi refuzat să includă problema nucleară în memorandumul de înțelegere care ar urma să fie semnat, fiind dispus să o discute doar în negocierile pentru un acord final. În același timp, presa israeliană este citată cu informația că un armistițiu inițial de 60 de zile, care ar urma să fie încheiat, ar include și un armistițiu cu Hezbollah , grupare susținută de Iran în Liban. Netanyahu a mai afirmat că Trump ar fi „reafirmat” dreptul Israelului de a se apăra „împotriva amenințărilor de pe toate fronturile, inclusiv din Liban”. Separat, liderul Hezbollah, Naim Qassem, a îndemnat guvernul libanez să renunțe la negocierile directe cu Israelul, iar aripa militară a grupării a transmis pe Telegram că dezarmarea Hezbollah este „inacceptabilă” și ar echivala cu „anihilarea”. Aceste poziții apar în contextul în care Libanul se pregătește pentru o nouă rundă de negocieri cu Israelul la Washington, la începutul lunii viitoare. [...]
Doborârea unei presupuse drone israeliene în Hormozgan adaugă presiune pe negocierile SUA–Iran , într-un moment în care la Washington și Teheran cresc așteptările privind un memorandum de înțelegere legat de un posibil acord, potrivit The Jerusalem Post . Armata iraniană ar fi doborât o „dronă de spionaj și supraveghere” israeliană în provincia Hormozgan, a relatat agenția iraniană Mehr. Conform aceleiași relatări, epava unei drone Orbiter – descrisă ca produs israelian – ar fi fost găsită „în cooperare cu forțele navale iraniene”. Context: discuții despre un armistițiu de 60 de zile și uraniu îmbogățit Incidentul este plasat de publicație în contextul negocierilor pentru un armistițiu de 60 de zile între SUA și Iran. Un oficial american a declarat duminică jurnaliștilor că Iranul „a acceptat în principiu” o propunere care ar include eliminarea uraniului puternic îmbogățit. Același oficial a vorbit despre un „angajament larg” asupra principiilor documentelor și a spus că echipa președintelui Donald Trump se declară optimistă în privința stadiului negocierilor. Ce urmează: aprobarea liderului suprem și riscul de blocaj Oficiali de la Casa Albă au indicat că nu se așteptau ca un acord să fie încheiat duminică și că liderul suprem iranian, Mojtaba Khamenei, ar putea avea nevoie de câteva zile pentru a aproba orice înțelegere. În paralel, agenția Tasnim, afiliată Gardienilor Revoluției (IRGC), a relatat despre negocieri, susținând că acestea ar rămâne expuse riscului de a se prăbuși. Tasnim a afirmat că Iranul nu va depăși „liniile roșii” pe care le consideră necesare pentru „realizarea drepturilor poporului”. [...]
Blocada porturilor iraniene din Strâmtoarea Ormuz rămâne integral în vigoare până la semnarea unui acord cu Teheranul, o poziție care prelungește presiunea asupra unui punct-cheie pentru transportul global de energie, potrivit Agerpres , care citează AFP și Reuters. Donald Trump a transmis pe Truth Social că blocada va fi menținută „până la încheierea, certificarea și semnarea unui acord”, argumentând că „ambele părți trebuie să își facă timpul necesar” și că „nu pot exista greșeli”. Condițiile puse pentru acord: nuclearul, în centrul negocierii Într-o convorbire telefonică avută sâmbătă seara cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, Trump ar fi dat asigurări că orice acord final cu Iranul va include două condiții, potrivit unui oficial israelian citat sub anonimat: dezmembrarea programului nuclear al Iranului; transferul în afara țării al stocului de uraniu puternic îmbogățit. Aceeași sursă a susținut că președintele SUA nu va semna un acord final fără aceste condiții. Poziția Israelului și tensiunile de strategie În timpul discuției, Netanyahu a afirmat că Israelul își va păstra „libertatea de acțiune” în fața amenințărilor de pe mai multe fronturi, inclusiv din Liban, iar Trump și-ar fi reafirmat sprijinul pentru acest principiu, conform oficialului israelian. Pe fond, SUA și Iranul încearcă să finalizeze un acord pentru a pune capăt războiului din Orientul Mijlociu, însă instituții de presă iraniene și americane au indicat anterior că dosarul nuclear ar urma să fie amânat. În paralel, presa americană a relatat în ultimele zile despre strategii divergente între Trump și Netanyahu: liderul de la Washington ar insista pe o soluție diplomatică, în timp ce aliatul israelian ar prefera reluarea ostilităților. [...]
Statele Unite și Iranul au convenit, în principiu, asupra redeschiderii Strâmtorii Ormuz , un pas care ar putea reduce presiunea asupra fluxurilor de energie și a transportului maritim, dar care rămâne condiționat de aprobări politice și de detalii încă negociate, potrivit Mediafax . Un oficial american de rang înalt, citat de The New York Times, a spus că înțelegerea ar include și un angajament al Iranului de a elimina uraniul „puternic îmbogățit”, însă a subliniat că acordul nu a fost semnat, iar părțile descriu diferit termenii. Acordul nu este semnat și poate dura „câteva zile” până la o decizie finală Până acum, nu au existat declarații publice imediate din partea Iranului. În ultimele 24 de ore, oficiali iranieni și americani au oferit descrieri contradictorii despre conținutul posibilului acord. Oficialul american a precizat că documentul este încă supus aprobării finale atât din partea președintelui Donald Trump , cât și a liderului suprem al Iranului, proces care „ar putea dura câteva zile”. Uraniumul îmbogățit și blocada porturilor, puncte încă sensibile Mecanismul prin care Iranul ar elimina uraniul puternic îmbogățit este „încă în curs de negociere”, potrivit oficialului american. Mediafax notează că Trump a insistat ca Statele Unite să confiște materialul, în linie cu obiectivul său de a limita programul nuclear iranian. Într-o postare pe rețelele de socializare, Trump a transmis că le-a ordonat negociatorilor săi „să nu se grăbească să încheie un acord”, după ce cu o zi înainte afirmase că un acord preliminar a fost „în mare parte negociat”. Dacă acordul va fi „certificat”, Trump a spus că SUA ar putea pune capăt blocadei porturilor iraniene, folosită ca instrument de presiune asupra Teheranului pentru redeschiderea strâmtorii. Ce rămâne în afara cadrului inițial Trei oficiali iranieni au declarat sâmbătă că un potențial acord ar prevedea doar că dosarul nuclear va fi negociat în 30 până la 60 de zile. Atât oficialii americani, cât și cei iranieni ar fi descris înțelegerea ca pe un „cadru inițial” pentru negocieri ulterioare, nu ca pe o soluție finală. Potrivit oficialului american citat, cadrul nu ar aborda furnizarea de rachete de către Iran și nici nu ar include un moratoriu asupra îmbogățirii, urmând ca aceste teme să fie discutate în etape viitoare. [...]
Donald Trump a condiționat orice acord cu Iranul de demontarea programului nuclear și scoaterea din țară a uraniului îmbogățit , mesaj transmis direct premierului israelian Benjamin Netanyahu într-o convorbire telefonică, potrivit The Jerusalem Post . Miza este una de reglementare și securitate regională: Washingtonul își fixează public „linia roșie” în negocieri, în timp ce Israelul cere să-și păstreze libertatea de acțiune militară împotriva amenințărilor „pe toate fronturile”. Un „sursă diplomatică” citată de publicație afirmă că SUA continuă să informeze Israelul despre negocierile privind un Memorandum de Înțelegere (MOU) care ar urmări „rezolvarea problemei nucleare iraniene”, redeschiderea Strâmtorii Hormuz și lansarea discuțiilor pentru un acord final asupra punctelor rămase în dispută. În convorbirea de sâmbătă seara, Netanyahu ar fi subliniat că Israelul își va păstra libertatea de acțiune împotriva amenințărilor, inclusiv din Liban. În replică, Trump „a făcut clar” că va rămâne ferm pe două cerințe în negocierile cu Iranul: demontarea programului nuclear iranian; eliminarea întregii cantități de uraniu îmbogățit de pe teritoriul Iranului. Context: semnale că Israelul ar fi ținut „în afara” discuțiilor Mesajul vine după relatări potrivit cărora Netanyahu ar fi „marginalizat” de Trump pe dosarul Iran, informație atribuită de The Jerusalem Post unei știri din The New York Times. Cotidianul american, citând doi oficiali israelieni din domeniul apărării rămași anonimi, a susținut că Israelul ar fi „aproape complet” în afara discuțiilor dintre SUA și Iran și ar fi fost nevoit să caute informații pe canale ocolite, inclusiv prin alte conexiuni diplomatice și surse de informații din interiorul Iranului. Separat, Axios a relatat anterior că o convorbire telefonică între Netanyahu și Trump pe tema negocierilor cu Iranul ar fi fost „deosebit de tensionată”, citând o sursă americană care a descris reacția premierului israelian. Ce urmează Din informațiile prezentate, SUA își mențin negocierile pe un cadru de tip MOU și pe discuții către un acord final, însă condițiile formulate de Trump ridică ștacheta: demontarea programului nuclear și scoaterea uraniului îmbogățit sunt cerințe maximaliste, cu implicații directe asupra oricărei formule de înțelegere cu Teheranul și asupra coordonării cu Israelul. Publicația nu oferă detalii despre calendarul negocierilor sau despre reacția Iranului la aceste condiții. [...]
Războiul din Iran a generat pentru SUA o factură de 29 mld. dolari și un șoc pe energie , cu efecte care se văd deja în inflație și în costurile economiei americane, potrivit unei prime evaluări prezentate de Focus . Pe lângă pierderile umane și militare, blocarea Strâmtorii Hormuz a împins în sus prețul petrolului, alimentând presiuni inflaționiste. Conform publicației, un proiect de înțelegere ar prevedea prelungirea armistițiului cu 60 de zile, timp în care Strâmtoarea Hormuz – rută critică pentru economia globală – ar urma să fie navigabilă fără taxe. Iranul s-ar angaja să curețe minele amplasate acolo și să promită că nu va urmări obținerea de arme nucleare, iar SUA ar ridica blocada porturilor iraniene. Costul direct pentru SUA: 29 miliarde de dolari Costurile războiului sunt estimate la 29 miliarde de dolari (aprox. 131 miliarde lei), potrivit lui Jules W. Hurst III, prezentat drept angajat al Pentagonului, care a menționat cifra recent în fața Camerei Reprezentanților. Pierderi umane și degradarea capacității militare Pe partea de personal, CBS News este citat cu un bilanț de 13 militari americani uciși de la începutul războiului, la 28 februarie. Detaliile menționate includ: șase membri ai unei unități de rezervă uciși pe 1 martie într-un atac în Kuweit; un militar ucis tot pe 1 martie într-un atac asupra unei baze aeriene din Arabia Saudită; alți șase militari uciși pe 12 martie, în urma prăbușirii unui avion cisternă american deasupra Irakului. În plus, presa americană ar fi relatat despre peste 500 de militari răniți, potrivit aceleiași sinteze. La nivel de echipamente, The Hill este citat cu informația că cel puțin 42 de aeronave militare ale Forțelor Aeriene ale SUA au fost avariate, iar „o mare parte” ar fi fost pierdute (adică scoase din uz operațional). Conform sursei, cel puțin două avioane de luptă ar fi fost complet distruse și cel puțin trei ar fi fost avariate semnificativ. Efectul economic: petrol mai scump, inflație mai mare Pe fondul blocadei Strâmtorii Hormuz și al scumpirii petrolului, inflația anuală în SUA a urcat la 3,8%, potrivit datelor citate de la Trading Economics , cel mai ridicat nivel din mai 2023. Înainte de război, inflația era la 2,4%, conform aceleiași surse. În piața petrolului, prețul Brent a coborât cu circa 0,5% la 110,76 dolari pe baril (aprox. 500 lei), dar rămâne la un nivel ridicat; de la începutul războiului, petrolul s-a scumpit cu 50%, potrivit datelor prezentate în articol. Bilanțul civil Pentru populația civilă, organizația pentru drepturile omului HRAI este citată cu o estimare de aproximativ 1.700 de civili uciși, dintre care 254 de copii. În plan politic, Focus notează că președintele Donald Trump ar fi anunțat un „progres” în conflict, însă costurile economice și militare acumulate cresc presiunea pentru o soluție negociată, mai ales prin prisma riscului ca perturbările din Hormuz să continue să se reflecte în prețurile la energie și în inflație. [...]
