Știri
Știri din categoria Externe
Iran condiționează continuarea discuțiilor cu SUA de accesul imediat la 12 miliarde de dolari (aprox. 55 miliarde lei) blocați în Qatar, o cerere care riscă să transforme deblocarea activelor în principalul test de implementare și de încredere al negocierilor, potrivit The Jerusalem Post, care citează Iran International.
Publicația notează că, potrivit unei surse „informate, cu cunoaștere directă” a negocierilor, aceasta ar fi „singura” piedică imediată în calea avansării discuțiilor privind un posibil Memorandum de Înțelegere (MOU) între cele două părți. În plus, Teheranul ar urmări, ca obiectiv mai larg, deblocarea tuturor activelor iraniene în cadrul unui eventual acord cuprinzător.
În aprilie, o sursă iraniană de rang înalt a declarat pentru Reuters că SUA ar fi acceptat eliberarea unor active iraniene înghețate în Qatar, afirmație negată rapid de un oficial american. O a doua sursă iraniană a spus că Washingtonul ar fi fost de acord cu eliberarea a 6 miliarde de dolari (aprox. 27,5 miliarde lei) din fonduri iraniene blocate în Qatar, potrivit Reuters.
Documentul, numit „Declarația de la Islamabad” potrivit Al Arabiya, ar urma să pornească de la o prelungire a unui armistițiu pe 60 de zile și să lase deschisă posibilitatea extinderii și a unor discuții suplimentare în acest interval, mai scrie publicația. Dacă MOU-ul este aprobat de Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului, ar urma să ajungă la Mojtaba Khamenei pentru aprobarea finală.
Un element cu impact economic și logistic major ar fi redeschiderea Strâmtorii Hormuz. Potrivit Axios, proiectul actual ar prevedea:
Chestiunile legate de capacitățile nucleare ale Iranului și stocul de uraniu îmbogățit ar rămâne în mare parte în negociere, deși MOU-ul ar cere Iranului să înceteze orice demers privind obținerea de arme nucleare, potrivit articolului.
Tot Axios este citat cu privire la includerea în MOU a războiului din Liban dintre Israel și Hezbollah: documentul ar prevedea încetarea conflictului, iar un oficial american ar fi spus că nu va fi un armistițiu „unilateral” și că „dacă Hezbollah se comportă, Israelul se va comporta”.
În acest context, cererea Iranului privind accesul la cele 12 miliarde de dolari blocate în Qatar apare ca o condiție de deblocare a negocierilor, cu potențialul de a împinge discuțiile într-o zonă de „implementare” imediată, înaintea unui acord mai amplu.
Recomandate
Doborârea unei presupuse drone israeliene în Hormozgan adaugă presiune pe negocierile SUA–Iran , într-un moment în care la Washington și Teheran cresc așteptările privind un memorandum de înțelegere legat de un posibil acord, potrivit The Jerusalem Post . Armata iraniană ar fi doborât o „dronă de spionaj și supraveghere” israeliană în provincia Hormozgan, a relatat agenția iraniană Mehr. Conform aceleiași relatări, epava unei drone Orbiter – descrisă ca produs israelian – ar fi fost găsită „în cooperare cu forțele navale iraniene”. Context: discuții despre un armistițiu de 60 de zile și uraniu îmbogățit Incidentul este plasat de publicație în contextul negocierilor pentru un armistițiu de 60 de zile între SUA și Iran. Un oficial american a declarat duminică jurnaliștilor că Iranul „a acceptat în principiu” o propunere care ar include eliminarea uraniului puternic îmbogățit. Același oficial a vorbit despre un „angajament larg” asupra principiilor documentelor și a spus că echipa președintelui Donald Trump se declară optimistă în privința stadiului negocierilor. Ce urmează: aprobarea liderului suprem și riscul de blocaj Oficiali de la Casa Albă au indicat că nu se așteptau ca un acord să fie încheiat duminică și că liderul suprem iranian, Mojtaba Khamenei, ar putea avea nevoie de câteva zile pentru a aproba orice înțelegere. În paralel, agenția Tasnim, afiliată Gardienilor Revoluției (IRGC), a relatat despre negocieri, susținând că acestea ar rămâne expuse riscului de a se prăbuși. Tasnim a afirmat că Iranul nu va depăși „liniile roșii” pe care le consideră necesare pentru „realizarea drepturilor poporului”. [...]
Donald Trump a condiționat orice acord cu Iranul de demontarea programului nuclear și scoaterea din țară a uraniului îmbogățit , mesaj transmis direct premierului israelian Benjamin Netanyahu într-o convorbire telefonică, potrivit The Jerusalem Post . Miza este una de reglementare și securitate regională: Washingtonul își fixează public „linia roșie” în negocieri, în timp ce Israelul cere să-și păstreze libertatea de acțiune militară împotriva amenințărilor „pe toate fronturile”. Un „sursă diplomatică” citată de publicație afirmă că SUA continuă să informeze Israelul despre negocierile privind un Memorandum de Înțelegere (MOU) care ar urmări „rezolvarea problemei nucleare iraniene”, redeschiderea Strâmtorii Hormuz și lansarea discuțiilor pentru un acord final asupra punctelor rămase în dispută. În convorbirea de sâmbătă seara, Netanyahu ar fi subliniat că Israelul își va păstra libertatea de acțiune împotriva amenințărilor, inclusiv din Liban. În replică, Trump „a făcut clar” că va rămâne ferm pe două cerințe în negocierile cu Iranul: demontarea programului nuclear iranian; eliminarea întregii cantități de uraniu îmbogățit de pe teritoriul Iranului. Context: semnale că Israelul ar fi ținut „în afara” discuțiilor Mesajul vine după relatări potrivit cărora Netanyahu ar fi „marginalizat” de Trump pe dosarul Iran, informație atribuită de The Jerusalem Post unei știri din The New York Times. Cotidianul american, citând doi oficiali israelieni din domeniul apărării rămași anonimi, a susținut că Israelul ar fi „aproape complet” în afara discuțiilor dintre SUA și Iran și ar fi fost nevoit să caute informații pe canale ocolite, inclusiv prin alte conexiuni diplomatice și surse de informații din interiorul Iranului. Separat, Axios a relatat anterior că o convorbire telefonică între Netanyahu și Trump pe tema negocierilor cu Iranul ar fi fost „deosebit de tensionată”, citând o sursă americană care a descris reacția premierului israelian. Ce urmează Din informațiile prezentate, SUA își mențin negocierile pe un cadru de tip MOU și pe discuții către un acord final, însă condițiile formulate de Trump ridică ștacheta: demontarea programului nuclear și scoaterea uraniului îmbogățit sunt cerințe maximaliste, cu implicații directe asupra oricărei formule de înțelegere cu Teheranul și asupra coordonării cu Israelul. Publicația nu oferă detalii despre calendarul negocierilor sau despre reacția Iranului la aceste condiții. [...]
Posibilele măsuri pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz ar putea reduce rapid riscul pe lanțurile energetice , după ce secretarul de stat american Marco Rubio a spus că s-au făcut „progrese semnificative” într-un cadru de negociere cu Iranul, potrivit Al Jazeera . Rubio a declarat la New Delhi că lumea ar putea auzi „vești bune” în următoarele ore, iar obiectivele includ împiedicarea Iranului de a dobândi arme nucleare și menținerea deschisă a Strâmtorii Hormuz. De ce contează: Hormuz, punct critic pentru transportul maritim În varianta descrisă de agenția iraniană Tasnim, apropiată de Gardienii Revoluției (IRGC), un potențial memorandum de înțelegere ar permite ca numărul navelor care tranzitează Strâmtoarea Hormuz să revină la nivelurile de dinaintea războiului în 30 de zile. Publicația notează că Iranul a blocat în mare parte strâmtoarea după declanșarea războiului SUA–Israel cu Iranul, început pe 28 februarie. Rubio a indicat că înțelegerea ar răspunde preocupărilor președintelui Donald Trump legate de Hormuz și ar iniția un proces care să ducă la „o lume care nu mai trebuie să se teamă” de o armă nucleară iraniană, însă a subliniat că nu este vorba despre un progres „final”. Ce ar include, potrivit Tasnim: termene și condiții Tasnim susține că proiectul de acord ar conține, între altele: revenirea, în 30 de zile, la niveluri „pre-război” ale traficului de nave prin Strâmtoarea Hormuz; ridicarea completă, în 30 de zile, a blocadei navale americane asupra porturilor iraniene; eliberarea, în prima etapă, a cel puțin unei părți din fondurile iraniene înghețate; încetarea războiului „pe toate fronturile”, inclusiv în Liban. În același cadru, măsurile privind Hormuz ar urma să se aplice pe parcursul a 30 de zile, în timp ce negocierile privind programul nuclear iranian ar continua încă 60 de zile după semnarea potențialei înțelegeri, potrivit aceleiași relatări. Negocierile rămân fragile: clauze în dispută și riscul de blocaj Tasnim relatează că persistă dezacorduri asupra „unuia sau a două” articole, iar o sursă iraniană a avertizat că, dacă SUA „continuă să creeze obstacole”, nu va exista „nicio posibilitate” de finalizare a memorandumului. În evaluarea transmisă de corespondenții Al Jazeera, discuțiile sunt „delicate”, în special pe componenta Strâmtorii Hormuz. Ulterior, ar urma să se treacă la faza negocierilor nucleare, un dosar cu istoric îndelungat și rezultate fluctuante. Profesorul Mohamad Elmasry (Doha Institute for Graduate Studies) a spus că potențiala înțelegere ar fi, în esență, una de încetare a ostilităților și de redeschidere a strâmtorii, în timp ce subiectele „mai importante”, precum dosarul nuclear, ar fi împinse în viitor, cu posibilitatea revenirii la acțiuni militare dacă părțile nu obțin ce își doresc. [...]
Polonia vrea să reducă riscul unor decizii-șoc privind trupele SUA și propune construirea unei infrastructuri permanente – „un mic oraș” – pentru găzduirea militarilor americani, pe fondul confuziei create de anularea unei rotații de rutină, potrivit Digi24 . Oferta Varșoviei vizează o prezență americană pe termen lung, cu facilități care ar include și spații de cazare pentru familiile soldaților. Viceministrul polonez al Apărării, Paweł Zalewski , a declarat într-un interviu pentru The Washington Times că discuțiile cu Washingtonul urmăresc „clarificarea situației” și consolidarea parteneriatului dintre cele două țări. „Va trebui să construim un mic oraș, cu o infrastructură complet autonomă pentru această prezență permanentă. Suntem gata să facem asta.” De unde a pornit „confuzia” și ce a anunțat Trump Contextul imediat este o schimbare bruscă de poziție la Washington: președintele Donald Trump a anulat o decizie a secretarului american al apărării, Pete Hegseth, care anulase la rândul său o desfășurare de 4.000 de soldați. Ulterior, Trump a spus că SUA vor furniza 5.000 de soldați suplimentari Poloniei. Zalewski a afirmat că procesul de clarificare cu partea americană ar urma să dureze până la patru săptămâni și că Polonia va fi consultată pe parcurs. „Ne-am concentrat pe clarificarea situației, deoarece eram dezorientați. Acest proces va dura până la patru săptămâni și vom fi consultați pe parcurs.” Miza pentru NATO : presiune pe europeni și predictibilitate mai mică Polonia găzduiește în prezent aproximativ 10.000 de soldați americani, dintr-o prezență totală a SUA în Europa de aproximativ 100.000, potrivit informațiilor citate. În același timp, incertitudinea planează asupra NATO, pe fondul semnalelor repetate ale lui Trump că statele europene ar trebui să-și asume mai mult din responsabilitatea pentru propria securitate și că SUA își vor reevalua rolul pe continent. Zalewski a mai spus că oficialii americani au dat asigurări că modificările privind mișcările de trupe în Europa nu vor submina declarația lui Trump de a nu reduce angajamentul american față de Polonia. [...]
Benjamin Netanyahu leagă negocierile SUA–Iran de „dezafectarea” capacităților nucleare iraniene , invocând asigurări primite de la Donald Trump că orice acord cu Teheranul ar trebui să ducă la eliminarea completă a programului nuclear al Iranului, potrivit Digi24 . Miza, din perspectiva Israelului, este una de securitate și de reglementare diplomatică: condițiile puse într-un eventual acord ar putea limita sau, dimpotrivă, ar putea lăsa loc pentru acțiuni unilaterale ale Israelului. Declarațiile premierului israelian vin pe fondul unor discuții „avansate” între Washington și Iran. Netanyahu susține că a primit garanții privind „libertatea de acțiune” a Israelului în fața amenințărilor de securitate, iar informația este atribuită de Digi24 publicației israeliene The Times of Israel . Într-o postare pe X, Netanyahu a spus că a discutat cu Trump despre un „memorandum de înțelegere” care vizează redeschiderea Strâmtorii Ormuz și despre viitoarele negocieri pentru un acord final privind programul nuclear iranian. Potrivit lui Netanyahu, cei doi ar fi convenit că orice acord final trebuie să „elimine pericolul nuclear”. Ce condiții spune Netanyahu că ar implica „eliminarea” programului nuclear Netanyahu a detaliat ce înțelege prin eliminarea riscului nuclear, indicând două elemente operaționale: „dezafectarea” instalațiilor de îmbogățire nucleară ale Iranului; îndepărtarea materialului nuclear îmbogățit de pe teritoriul iranian. Digi24 notează însă că nu este clar dacă Trump i-a oferit asigurări specifice privind aceste condiții. Contextul negocierilor și legătura cu Libanul Potrivit informațiilor prezentate, Iranul ar fi refuzat să includă problema nucleară în memorandumul de înțelegere care ar urma să fie semnat, fiind dispus să o discute doar în negocierile pentru un acord final. În același timp, presa israeliană este citată cu informația că un armistițiu inițial de 60 de zile, care ar urma să fie încheiat, ar include și un armistițiu cu Hezbollah , grupare susținută de Iran în Liban. Netanyahu a mai afirmat că Trump ar fi „reafirmat” dreptul Israelului de a se apăra „împotriva amenințărilor de pe toate fronturile, inclusiv din Liban”. Separat, liderul Hezbollah, Naim Qassem, a îndemnat guvernul libanez să renunțe la negocierile directe cu Israelul, iar aripa militară a grupării a transmis pe Telegram că dezarmarea Hezbollah este „inacceptabilă” și ar echivala cu „anihilarea”. Aceste poziții apar în contextul în care Libanul se pregătește pentru o nouă rundă de negocieri cu Israelul la Washington, la începutul lunii viitoare. [...]
Iran ar fi folosit o firmă din Emiratele Arabe Unite pentru a ocoli controale comerciale și a importa din China echipamente satelitare cu utilizare militară , într-o achiziție legată de programul său de drone, potrivit The Jerusalem Post , care citează o investigație Financial Times bazată pe contracte comerciale și documente de transport scurse. Financial Times relatează că Forța Aerospațială a Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) ar fi cumpărat la finalul lui 2025 o antenă satelitară motorizată de 4,5 metri, produsă în China de StarWin. Tehnologia ar fi fost expediată din Shanghai către portul iranian Bandar Abbas , pe nava chineză de containere Zhong Gu Yin Chuan. Potrivit aceleiași investigații, după o escală în Dubai la 28 august 2025, nava ar fi lăsat un container care a fost ridicat ulterior, la 23 noiembrie 2025, de vasul iranian Rama III. Datele GPS ale navei ar fi indicat o rută din Golful Persic, cu o oprire scurtă în largul Omanului, însă analiza imaginilor satelitare din aceeași zi ar fi arătat că vasul nu se afla în poziția raportată, ceea ce ar sugera o posibilă „falsificare” a semnalului (spoofing). Traseu și documente: ce arată investigația La patru zile după ridicarea containerului, pe 29 noiembrie, imagini satelitare ale portului Bandar Abbas ar fi surprins o navă de dimensiuni și culoare similare cu Rama III intrând în port, potrivit Financial Times. Transportul, datat octombrie 2025 și descris în documente vamale ca „antenă și accesorii”, ar fi cântărit aproape 1,8 tone, împărțite în șase colete. Contractele văzute de Financial Times ar indica faptul că Telesun, companie care se descrie drept furnizor din EAU de sisteme de comunicații prin satelit fixe și mobile în Orientul Mijlociu și Africa de Nord, ar fi achiziționat echipamentul în numele Ertebatat Faragostar Kish (EFK), o companie iraniană de telecomunicații implicată într-un proiect pentru Saman Industrial Group din Iran. Telesun, Ministerul de Externe al EAU și ambasada Iranului la Londra nu au răspuns solicitărilor de comentarii ale Financial Times, mai notează materialul. Context: suspiciuni mai largi privind livrări mascate Într-un context separat, The New York Times a relatat recent, citând oficiali americani, că firme chineze ar fi planificat vânzări clandestine de armament către Iran, cu transport prin țări terțe pentru a ascunde originea. Potrivit NYT, nu este clar dacă au fost expediate arme sau câte tranzacții ar fi fost aprobate, iar oficialii americani citați ar avea opinii divergente asupra acestor detalii. Pentru mediul de afaceri și zona de conformitate (compliance), cazul descris de Financial Times ridică miza asupra riscurilor de intermediere și a verificărilor de lanț logistic în regiune, în condițiile în care echipamentele de comunicații satelitare pot avea utilizare duală (civilă și militară), iar rutele și documentația de transport pot fi folosite pentru a masca destinația reală sau utilizatorul final. [...]
