Știri
Știri din categoria Externe

Donald Trump le-a cerut unor lideri arabi și musulmani să se alăture Acordurilor Abraham după un eventual acord care să pună capăt războiului cu Iranul, potrivit Digi24. Miza este una de reconfigurare diplomatică în Orientul Mijlociu, cu efect direct asupra stabilității regionale și, implicit, asupra riscurilor geopolitice care influențează piețele energetice și fluxurile comerciale.
Într-o conferință telefonică, Trump a discutat cu liderii Arabiei Saudite, Emiratelor Arabe Unite, Qatarului, Pakistanului, Turciei, Egiptului, Iordaniei și Bahrainului, spunând că, odată cu încheierea războiului, se așteaptă ca aceștia să adere la Acordurile Abraham (setul de înțelegeri de normalizare a relațiilor cu Israelul).
Trump a anunțat că urma să discute ulterior cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și că Jared Kushner și Steve Witkoff vor urmări subiectul „în următoarele săptămâni”, conform informațiilor citate de Digi24 din Axios.
Potrivit aceleiași relatări, mesajul transmis în convorbire indică direcția pe care Trump ar vrea să o imprime politicii SUA în regiune după conflict: extinderea Acordurilor Abraham către state care fie nu sunt parte a acestui cadru, fie nu au acorduri de pace cu Israelul.
Trump a reiterat public ideea într-o postare pe Truth Social, în care a mulțumit țărilor din Orientul Mijlociu pentru sprijin și a legat consolidarea cooperării de aderarea la Acordurile Abraham.
Axios notează că prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman și-a exprimat disponibilitatea de a normaliza relațiile cu Israelul, însă „în ultimul an a scăzut entuziasmul” pentru acest pas. În plus, Trump ar viza în principal un acord de pace între Arabia Saudită și Israel, dar climatul politic din regiune și viitoarele alegeri din Israel ar face dificilă o realizare rapidă.
Digi24 mai relatează, citând doi oficiali americani, că liderii — în special cei din Arabia Saudită, Qatar și Pakistan, care nu au relații diplomatice oficiale cu Israelul — ar fi fost surprinși de solicitare. Unul dintre oficiali a descris momentul astfel:
„S-a făcut liniște la telefon, iar Trump a glumit și a întrebat dacă mai sunt acolo.”
Conform informațiilor prezentate, Trump le-a transmis liderilor că emisarii săi, Jared Kushner și Steve Witkoff, vor continua demersul în săptămânile următoare. În același timp, el a lansat și ideea ca Iranul să adere „într-o zi” la Acordurile Abraham, scenariu care ar presupune recunoașterea Israelului de către Teheran — lucru pe care regimul iranian l-a refuzat de decenii, potrivit textului citat.
Recomandate

Benjamin Netanyahu leagă negocierile SUA–Iran de „dezafectarea” capacităților nucleare iraniene , invocând asigurări primite de la Donald Trump că orice acord cu Teheranul ar trebui să ducă la eliminarea completă a programului nuclear al Iranului, potrivit Digi24 . Miza, din perspectiva Israelului, este una de securitate și de reglementare diplomatică: condițiile puse într-un eventual acord ar putea limita sau, dimpotrivă, ar putea lăsa loc pentru acțiuni unilaterale ale Israelului. Declarațiile premierului israelian vin pe fondul unor discuții „avansate” între Washington și Iran. Netanyahu susține că a primit garanții privind „libertatea de acțiune” a Israelului în fața amenințărilor de securitate, iar informația este atribuită de Digi24 publicației israeliene The Times of Israel . Într-o postare pe X, Netanyahu a spus că a discutat cu Trump despre un „memorandum de înțelegere” care vizează redeschiderea Strâmtorii Ormuz și despre viitoarele negocieri pentru un acord final privind programul nuclear iranian. Potrivit lui Netanyahu, cei doi ar fi convenit că orice acord final trebuie să „elimine pericolul nuclear”. Ce condiții spune Netanyahu că ar implica „eliminarea” programului nuclear Netanyahu a detaliat ce înțelege prin eliminarea riscului nuclear, indicând două elemente operaționale: „dezafectarea” instalațiilor de îmbogățire nucleară ale Iranului; îndepărtarea materialului nuclear îmbogățit de pe teritoriul iranian. Digi24 notează însă că nu este clar dacă Trump i-a oferit asigurări specifice privind aceste condiții. Contextul negocierilor și legătura cu Libanul Potrivit informațiilor prezentate, Iranul ar fi refuzat să includă problema nucleară în memorandumul de înțelegere care ar urma să fie semnat, fiind dispus să o discute doar în negocierile pentru un acord final. În același timp, presa israeliană este citată cu informația că un armistițiu inițial de 60 de zile, care ar urma să fie încheiat, ar include și un armistițiu cu Hezbollah , grupare susținută de Iran în Liban. Netanyahu a mai afirmat că Trump ar fi „reafirmat” dreptul Israelului de a se apăra „împotriva amenințărilor de pe toate fronturile, inclusiv din Liban”. Separat, liderul Hezbollah, Naim Qassem, a îndemnat guvernul libanez să renunțe la negocierile directe cu Israelul, iar aripa militară a grupării a transmis pe Telegram că dezarmarea Hezbollah este „inacceptabilă” și ar echivala cu „anihilarea”. Aceste poziții apar în contextul în care Libanul se pregătește pentru o nouă rundă de negocieri cu Israelul la Washington, la începutul lunii viitoare. [...]

Blocada porturilor iraniene din Strâmtoarea Ormuz rămâne integral în vigoare până la semnarea unui acord cu Teheranul, o poziție care prelungește presiunea asupra unui punct-cheie pentru transportul global de energie, potrivit Agerpres , care citează AFP și Reuters. Donald Trump a transmis pe Truth Social că blocada va fi menținută „până la încheierea, certificarea și semnarea unui acord”, argumentând că „ambele părți trebuie să își facă timpul necesar” și că „nu pot exista greșeli”. Condițiile puse pentru acord: nuclearul, în centrul negocierii Într-o convorbire telefonică avută sâmbătă seara cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, Trump ar fi dat asigurări că orice acord final cu Iranul va include două condiții, potrivit unui oficial israelian citat sub anonimat: dezmembrarea programului nuclear al Iranului; transferul în afara țării al stocului de uraniu puternic îmbogățit. Aceeași sursă a susținut că președintele SUA nu va semna un acord final fără aceste condiții. Poziția Israelului și tensiunile de strategie În timpul discuției, Netanyahu a afirmat că Israelul își va păstra „libertatea de acțiune” în fața amenințărilor de pe mai multe fronturi, inclusiv din Liban, iar Trump și-ar fi reafirmat sprijinul pentru acest principiu, conform oficialului israelian. Pe fond, SUA și Iranul încearcă să finalizeze un acord pentru a pune capăt războiului din Orientul Mijlociu, însă instituții de presă iraniene și americane au indicat anterior că dosarul nuclear ar urma să fie amânat. În paralel, presa americană a relatat în ultimele zile despre strategii divergente între Trump și Netanyahu: liderul de la Washington ar insista pe o soluție diplomatică, în timp ce aliatul israelian ar prefera reluarea ostilităților. [...]

Donald Trump a condiționat orice acord cu Iranul de demontarea programului nuclear și scoaterea din țară a uraniului îmbogățit , mesaj transmis direct premierului israelian Benjamin Netanyahu într-o convorbire telefonică, potrivit The Jerusalem Post . Miza este una de reglementare și securitate regională: Washingtonul își fixează public „linia roșie” în negocieri, în timp ce Israelul cere să-și păstreze libertatea de acțiune militară împotriva amenințărilor „pe toate fronturile”. Un „sursă diplomatică” citată de publicație afirmă că SUA continuă să informeze Israelul despre negocierile privind un Memorandum de Înțelegere (MOU) care ar urmări „rezolvarea problemei nucleare iraniene”, redeschiderea Strâmtorii Hormuz și lansarea discuțiilor pentru un acord final asupra punctelor rămase în dispută. În convorbirea de sâmbătă seara, Netanyahu ar fi subliniat că Israelul își va păstra libertatea de acțiune împotriva amenințărilor, inclusiv din Liban. În replică, Trump „a făcut clar” că va rămâne ferm pe două cerințe în negocierile cu Iranul: demontarea programului nuclear iranian; eliminarea întregii cantități de uraniu îmbogățit de pe teritoriul Iranului. Context: semnale că Israelul ar fi ținut „în afara” discuțiilor Mesajul vine după relatări potrivit cărora Netanyahu ar fi „marginalizat” de Trump pe dosarul Iran, informație atribuită de The Jerusalem Post unei știri din The New York Times. Cotidianul american, citând doi oficiali israelieni din domeniul apărării rămași anonimi, a susținut că Israelul ar fi „aproape complet” în afara discuțiilor dintre SUA și Iran și ar fi fost nevoit să caute informații pe canale ocolite, inclusiv prin alte conexiuni diplomatice și surse de informații din interiorul Iranului. Separat, Axios a relatat anterior că o convorbire telefonică între Netanyahu și Trump pe tema negocierilor cu Iranul ar fi fost „deosebit de tensionată”, citând o sursă americană care a descris reacția premierului israelian. Ce urmează Din informațiile prezentate, SUA își mențin negocierile pe un cadru de tip MOU și pe discuții către un acord final, însă condițiile formulate de Trump ridică ștacheta: demontarea programului nuclear și scoaterea uraniului îmbogățit sunt cerințe maximaliste, cu implicații directe asupra oricărei formule de înțelegere cu Teheranul și asupra coordonării cu Israelul. Publicația nu oferă detalii despre calendarul negocierilor sau despre reacția Iranului la aceste condiții. [...]

Polonia vrea să reducă riscul unor decizii-șoc privind trupele SUA și propune construirea unei infrastructuri permanente – „un mic oraș” – pentru găzduirea militarilor americani, pe fondul confuziei create de anularea unei rotații de rutină, potrivit Digi24 . Oferta Varșoviei vizează o prezență americană pe termen lung, cu facilități care ar include și spații de cazare pentru familiile soldaților. Viceministrul polonez al Apărării, Paweł Zalewski , a declarat într-un interviu pentru The Washington Times că discuțiile cu Washingtonul urmăresc „clarificarea situației” și consolidarea parteneriatului dintre cele două țări. „Va trebui să construim un mic oraș, cu o infrastructură complet autonomă pentru această prezență permanentă. Suntem gata să facem asta.” De unde a pornit „confuzia” și ce a anunțat Trump Contextul imediat este o schimbare bruscă de poziție la Washington: președintele Donald Trump a anulat o decizie a secretarului american al apărării, Pete Hegseth, care anulase la rândul său o desfășurare de 4.000 de soldați. Ulterior, Trump a spus că SUA vor furniza 5.000 de soldați suplimentari Poloniei. Zalewski a afirmat că procesul de clarificare cu partea americană ar urma să dureze până la patru săptămâni și că Polonia va fi consultată pe parcurs. „Ne-am concentrat pe clarificarea situației, deoarece eram dezorientați. Acest proces va dura până la patru săptămâni și vom fi consultați pe parcurs.” Miza pentru NATO : presiune pe europeni și predictibilitate mai mică Polonia găzduiește în prezent aproximativ 10.000 de soldați americani, dintr-o prezență totală a SUA în Europa de aproximativ 100.000, potrivit informațiilor citate. În același timp, incertitudinea planează asupra NATO, pe fondul semnalelor repetate ale lui Trump că statele europene ar trebui să-și asume mai mult din responsabilitatea pentru propria securitate și că SUA își vor reevalua rolul pe continent. Zalewski a mai spus că oficialii americani au dat asigurări că modificările privind mișcările de trupe în Europa nu vor submina declarația lui Trump de a nu reduce angajamentul american față de Polonia. [...]

Statele Unite și Iranul au convenit, în principiu, asupra redeschiderii Strâmtorii Ormuz , un pas care ar putea reduce presiunea asupra fluxurilor de energie și a transportului maritim, dar care rămâne condiționat de aprobări politice și de detalii încă negociate, potrivit Mediafax . Un oficial american de rang înalt, citat de The New York Times, a spus că înțelegerea ar include și un angajament al Iranului de a elimina uraniul „puternic îmbogățit”, însă a subliniat că acordul nu a fost semnat, iar părțile descriu diferit termenii. Acordul nu este semnat și poate dura „câteva zile” până la o decizie finală Până acum, nu au existat declarații publice imediate din partea Iranului. În ultimele 24 de ore, oficiali iranieni și americani au oferit descrieri contradictorii despre conținutul posibilului acord. Oficialul american a precizat că documentul este încă supus aprobării finale atât din partea președintelui Donald Trump , cât și a liderului suprem al Iranului, proces care „ar putea dura câteva zile”. Uraniumul îmbogățit și blocada porturilor, puncte încă sensibile Mecanismul prin care Iranul ar elimina uraniul puternic îmbogățit este „încă în curs de negociere”, potrivit oficialului american. Mediafax notează că Trump a insistat ca Statele Unite să confiște materialul, în linie cu obiectivul său de a limita programul nuclear iranian. Într-o postare pe rețelele de socializare, Trump a transmis că le-a ordonat negociatorilor săi „să nu se grăbească să încheie un acord”, după ce cu o zi înainte afirmase că un acord preliminar a fost „în mare parte negociat”. Dacă acordul va fi „certificat”, Trump a spus că SUA ar putea pune capăt blocadei porturilor iraniene, folosită ca instrument de presiune asupra Teheranului pentru redeschiderea strâmtorii. Ce rămâne în afara cadrului inițial Trei oficiali iranieni au declarat sâmbătă că un potențial acord ar prevedea doar că dosarul nuclear va fi negociat în 30 până la 60 de zile. Atât oficialii americani, cât și cei iranieni ar fi descris înțelegerea ca pe un „cadru inițial” pentru negocieri ulterioare, nu ca pe o soluție finală. Potrivit oficialului american citat, cadrul nu ar aborda furnizarea de rachete de către Iran și nici nu ar include un moratoriu asupra îmbogățirii, urmând ca aceste teme să fie discutate în etape viitoare. [...]

Abu Dhabi alocă 1,7 miliarde de dolari (aprox. 7,8 miliarde lei) pentru un nou „Sphere”, mizând pe turism ca alternativă la petrol , într-un moment în care conflictul din regiune a lovit percepția de siguranță și a tras în jos indicatori precum ocuparea hotelurilor, potrivit Antena 3 . Proiectul, operat de compania americană Sphere Entertainment Co, replică modelul centrului deschis la Las Vegas în 2023, care a găzduit concerte ale U2 și Phish. În Abu Dhabi, „Sphere” este gândit ca un centru de experiențe imersive (show-uri și evenimente cu tehnologie audio-video avansată), cu o capacitate de 20.000 de locuri. Ce se construiește și când ar urma să fie gata Sphere Abu Dhabi ar urma să se deschidă până în 2029 și este descris ca un spațiu pentru „povestiri multisenzoriale”, rezidențe de concerte și evenimente de brand. Emiratul își anunțase pentru prima dată intenția de a construi un astfel de centru în octombrie 2024, iar investiția a fost anunțată la 14 mai. Mohamed Khalifa Al Mubarak , președintele Departamentului pentru Cultură și Turism din Abu Dhabi, a spus că obiectivul este consolidarea „întregului sistem turistic”. „Ne consolidăm întregul sistem turistic.” De ce contează investiția: pariu pe turism, în pofida șocului de securitate Abu Dhabi a investit masiv în turism pentru a-și reduce dependența economică de petrol, iar Sphere se adaugă unei liste de proiecte mari, inclusiv Districtul Cultural de pe Insula Saadiyat (unde există o filială a Muzeului Luvru), în timp ce o filială a Muzeului Guggenheim este aproape de finalizare. Țintele oficiale sunt ambițioase: în 2025, Abu Dhabi a raportat 26,6 milioane de vizitatori și 5,9 milioane de turiști cazați în hoteluri, iar până în 2030 vrea să ajungă la 39,3 milioane de vizitatori anual și să ducă aportul turismului la PIB la 90 de miliarde de dirhami (24,5 miliarde de dolari, aprox. 113 miliarde lei). Contextul operațional: scădere la hoteluri și zboruri încă sub nivelul de dinaintea conflictului Materialul notează că Emiratele Arabe Unite au fost vizate de atacuri cu rachete și drone, ceea ce a pus sub semnul întrebării imaginea de destinație sigură pentru turiști. În acest context: gradul de ocupare a hotelurilor din Abu Dhabi în perioada Eid al-Fitr (la jumătatea lunii martie) a scăzut cu 45% față de anul trecut, potrivit CoStar; Etihad operează la aproximativ 80% din capacitate; traficul pe Aeroportul Internațional Zayed a coborât de la circa 250 de zboruri pe zi (27 februarie, înainte de izbucnirea războiului) la aproximativ 200 de zboruri pe zi spre finalul săptămânii menționate în articol, conform Flightradar24; unele companii aeriene nu și-au reluat încă zborurile, iar Lufthansa a suspendat cursele spre Abu Dhabi până la sfârșitul lunii octombrie. Un atac cu dronă care a provocat un incendiu în apropierea unei instalații nucleare a „amenințat siguranța nucleară”, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică; autoritățile din Abu Dhabi au spus că nu au existat scurgeri radioactive și nici riscuri pentru populație sau mediu. Ce urmează: revenirea depinde de durata conflictului și de recâștigarea încrederii Un economist senior specializat în turism la Oxford Economics, Aaron Goldring, spune că percepția privind siguranța este esențială și se așteaptă la campanii de marketing și inițiative pentru îmbunătățirea acestei percepții. „Durata conflictului va influența perioada necesară pentru revenire.” În paralel, Abu Dhabi continuă strategia pe termen lung: în 2024 a fost lansată Strategia pentru Turism Abu Dhabi 2030 , cu cheltuieli de miliarde de dolari pentru infrastructură și promovare, iar în mai 2025 Disney a anunțat un nou parc tematic în Abu Dhabi, conform informațiilor citate în material. [...]