Știri
Știri din categoria Externe
Vizita lui Marco Rubio la Vatican și în Italia ar urma să fie un demers de detensionare diplomatică după ce președintele SUA, Donald Trump, i-a criticat public pe papa Leon al XIV-lea și pe premierul italian Giorgia Meloni, potrivit Agerpres, care citează relatări din presa italiană.
Două cotidiene naționale, La Repubblica și Corriere della Sera, au scris că secretarul de stat american va avea întâlniri săptămâna viitoare la Vatican și în Italia. Publicațiile nu precizează dacă Rubio, care este catolic, se va întâlni direct cu suveranul pontif, însă notează că este de așteptat să discute cu cardinalul Pietro Parolin, principalul responsabil diplomatic al Vaticanului.
În plan bilateral, Rubio ar urma să aibă discuții și cu miniștrii italieni de externe și ai apărării. Potrivit acelorași relatări, miza vizitei este reducerea tensiunilor dintre SUA și Italia, după criticile directe lansate luna trecută de Trump la adresa Giorgiei Meloni, considerată unul dintre cei mai apropiați aliați europeni ai săi. Programul nu este încă finalizat, iar o întâlnire cu Meloni „nu este exclusă”, conform presei italiene.
Contextul este complicat și de evoluțiile militare din Europa: Pentagonul a anunțat vineri retragerea a 5.000 de soldați americani din Germania, pe fondul presiunilor suplimentare asupra relațiilor SUA–Europa, generate de divergențele legate de războiul din Iran și de tensiunile tarifare. Italia este între statele europene cu o prezență militară americană ridicată, cu aproape 13.000 de soldați activi la finalul lui 2025, repartizați în șase baze, potrivit datelor citate.
Departamentul de Stat al SUA, biroul de presă al Vaticanului și un purtător de cuvânt al guvernului italian nu au răspuns imediat solicitărilor legate de aceste informații, mai notează Agerpres.
Recomandate
La doar câteva zile după critici publice la adresa Israelului, Donald Trump a schimbat registrul și l-a lăudat pe Benjamin Netanyahu , pe fondul tensiunilor legate de luptele din Liban și al riscului ca acestea să afecteze negocierile SUA–Iran, potrivit Stirile Pro TV . Trump a făcut declarațiile la Baza Comună Andrews, în timpul unui discurs în care a prezentat un nou avion prezidențial oferit cadou de Qatar. În intervenția sa, președintele american l-a descris pe premierul israelian drept „un prim-ministru războinic” și a spus că ar trebui „să-i acorde credit”. Contextul: Libanul și negocierile SUA–Iran Potrivit materialului, laudele vin după o perioadă în care Trump și administrația sa au criticat „aspru și în mod repetat” oficiali israelieni, din cauza temerilor că operațiunile militare din Liban ar putea deraia negocierile dintre SUA și Iran. Cu o zi înainte, vicepreședintele JD Vance a stârnit reacții în Israel după ce a afirmat că Trump ar fi „singurul șef de stat din întreaga lume care simpatizează cu națiunea Israel” și a sugerat că, în locul guvernului israelian, nu ar „ataca singurul aliat puternic” rămas. Armistițiul Israel–Hezbollah și efectul imediat Israelul și Hezbollah au convenit ulterior să reînnoiască armistițiul, după o serie de atacuri mortale. În același context, Vance și-a anulat o călătorie planificată pentru semnarea oficială a acordului SUA–Iran. Materialul nu oferă detalii despre termenii armistițiului reînnoit sau despre calendarul următorilor pași în negocierile SUA–Iran. [...]
Retragerea unui Boeing 747 din flota Air Force One deschide o tranziție sensibilă, cu implicații de securitate și etică, după ce administrația americană se pregătește să introducă temporar un avion oferit de Qatar , potrivit Adevărul . Aeronava Boeing 747 aflată în serviciu din 1990 a efectuat recent ceea ce oficiali ai Casei Albe au descris drept ultimul zbor, după ce l-a adus pe Donald Trump înapoi în SUA de la summitul G7 din Franța . Steven Cheung, directorul de comunicare al Casei Albe, a publicat o fotografie și a numit zborul „ultima cursă”. „Și-a făcut datoria cu credință până la capăt.” Monica Crowley, șefa protocolului american, a spus că s-a aflat la bord la „ultimul său zbor” și a amintit că avionul a transportat președinți americani „începând cu George H.W. Bush”, timp de aproape 40 de ani, deși „nu era cel mai modern”. De ce contează: un „pod” oferit de un stat străin, între întârzierile Boeing și nevoile Casei Albe Retragerea treptată a vechilor aeronave VC-25A (două Boeing 747 modificate, intrate în serviciu în 1990) coincide cu pregătirea intrării în flotă a unui Boeing 747 oferit de Qatar administrației americane, relatează CNN și AFP , citate de Adevărul. Potrivit CNN, aparatul a fost modificat pentru a îndeplini cerințele de securitate și comunicații ale unui avion prezidențial și ar urma să fie folosit ca soluție temporară până la finalizarea altor două aeronave comandate de guvernul american de la Boeing. Forțele Aeriene ale SUA au confirmat că noul avion se va alătura în curând flotei utilizate pentru transportul președintelui și al altor oficiali de rang înalt. Controversa: cadou „de sute de milioane de dolari” și riscuri de securitate Aeronava oferită de Qatar a generat controverse încă de la anunțarea transferului. Parlamentari din ambele partide și experți în securitate au ridicat întrebări legate de acceptarea unui cadou „de sute de milioane de dolari” din partea unui stat străin și de posibilele riscuri de securitate asociate. Donald Trump a respins criticile și a declarat anul trecut că ar fi „stupid” să refuze o astfel de ofertă. Într-un scenariu aflat în analiză, președintele american ia în calcul, potrivit AFP, utilizarea noului avion la un eveniment programat luna viitoare, în cadrul manifestărilor dedicate aniversării a 250 de ani de la independența SUA. Context: programul noilor Air Force One rămâne în întârziere În paralel, Boeing continuă lucrările la două aeronave 747-8 care ar urma să devină viitoarele Air Force One. Programul a fost afectat de întârzieri și depășiri de costuri, iar livrarea este așteptată peste aproximativ doi ani, conform informațiilor din articol. Pentru detalii despre avionul oferit de Qatar și despre programul 747-8, Adevărul trimite și la materiale anterioare: aici și aici . [...]
Ungaria își schimbă regulile de guvernare printr-o limită de mandat care blochează revenirea lui Viktor Orbán după ce președintele Tamás Sulyok a promulgat un amendament constituțional ce plafonează mandatul de prim-ministru la maximum opt ani, potrivit Mediafax . Amendamentul a fost inițiat de partidul Tisza, aflat la putere, și a fost adoptat la începutul săptămânii în Parlamentul Ungariei cu 135 de voturi pentru, 50 împotrivă și 6 abțineri. Măsura a fost prezentată ca o promisiune electorală și, potrivit POLITICO, s-ar aplica și actualului premier, Péter Magyar. Ce înseamnă schimbarea: o limită constituțională pentru funcția de premier Prin plafonarea la opt ani a duratei mandatelor de prim-ministru, modificarea „schimbă condițiile de alegere a prim-ministrului pentru viitor”, conform comunicatului oficial citat în articol. În acest context, Viktor Orbán „nu mai poate reveni la putere”, după ce a avut în total cinci mandate, însumând 20 de ani (1998–2002, 2010–2026), și a pierdut alegerile parlamentare din aprilie. De ce a promulgat președintele fără trimitere la Curtea Constituțională Tamás Sulyok a semnat amendamentul în loc să îl trimită Curții Constituționale pentru examinare, argumentând că o astfel de trimitere ar „limita” voința poporului. În comunicatul Palatului Sandor, președintele susține că dreptul de a ocupa o funcție publică „nu este nelimitat din punct de vedere constituțional” și că durata mandatelor de premier de după schimbarea regimului este relevantă pentru aplicarea restricției. Amendamentul urmează să fie promulgat în Monitorul Oficial al Ungariei, conform deciziei anunțate. [...]
Teheran condiționează diplomația cu SUA de respectarea armistițiului din Liban , într-un moment în care loviturile israeliene raportate după intrarea în vigoare a încetării focului pun sub presiune atât înțelegerea Israel–Hezbollah, cât și eforturile mai largi de detensionare regională, potrivit Al Jazeera . Iranul spune că este pregătit să avanseze pe calea diplomației cu Statele Unite, dar insistă că Washingtonul „are angajamentul și responsabilitatea” de a se asigura că Israel respectă acordul de încheiere a războiului. Teheranul a repetat că înțelegerea ar presupune oprirea ostilităților în întreaga regiune, inclusiv în Liban. În paralel, un oficial american a declarat pentru Reuters că Israel și Hezbollah au convenit asupra unei încetări a focului în Liban, însă există relatări despre continuarea atacurilor israeliene. În acest context, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a legat explicit credibilitatea SUA ca garant de evoluțiile din Liban. Libanul, „testul” influenței SUA asupra Israelului Un analist citat de publicație, Muhanad Seloom (Doha Institute for Graduate Studies), spune că Teheranul vede Libanul drept un „test” al capacității SUA de a „controla sau tempera” partea israeliană. Argumentul iranian, în această logică, este că dacă Washingtonul nu poate opri atacurile asupra Libanului, nu ar exista garanții că Israel nu ar putea ataca Iranul în viitor. Pe de altă parte, fostul oficial american Mark Kimmitt avertizează că este „foarte, foarte neînțelept” ca Iranul să condiționeze acordul de oprirea războiului Israelului în Liban, susținând că nici Teheranul nu controlează acțiunile Hezbollah, nici SUA nu controlează deciziile Israelului, chiar dacă există interese „suprapuse”, nu „identice”. Miza pentru negocierile SUA–Iran și calendarul de 60 de zile Ali Vaez, directorul proiectului Iran la International Crisis Group, apreciază că memorandumul de înțelegere (MoU) ar putea rezista, dar transformarea lui într-un acord mai amplu ar fi „foarte dificilă” și „foarte ambițioasă” în intervalul de 60 de zile menționat, din cauza complexității tehnice și a neîncrederii profunde dintre Washington și Teheran. În evaluarea sa, ambele părți ar putea rămâne o perioadă în „zona MoU”, pentru că „nu există o alternativă mai bună”. Discuții Israel–Liban la Washington, pe fondul fragilității armistițiului Administrația Trump a anunțat o nouă rundă de discuții între oficiali israelieni și libanezi la Washington, programată pentru 23 și 25 iunie, cu obiectivul unei „păci durabile”. SUA descriu negocierile directe drept singura cale viabilă pentru reconstrucția Libanului și redresarea economică, însă procesul este complicat de respingerea discuțiilor de către Hezbollah și de divergențele privind dezarmarea grupării. Între timp, atacurile israeliene raportate în sudul Libanului după intrarea în vigoare a încetării focului ridică semne de întrebare asupra viabilității armistițiului. Acordul, mediat de Qatar, SUA și Iran, a fost gândit tocmai pentru a împiedica frontul libanez să submineze eforturile mai largi de pace SUA–Iran, însă loviturile ar fi continuat aproape imediat după termenul-limită, în pofida semnalelor de susținere din partea ambelor tabere. [...]
Atacurile israeliene din sudul Libanului pun sub semnul întrebării aplicarea armistițiului , după ce cel puțin cinci persoane au fost ucise în lovituri aeriene și atacuri cu drone, la doar câteva ore de la intrarea în vigoare a încetării focului, potrivit Reuters . Agenția de stat libaneză NNA a relatat că avioane de război și drone israeliene au desfășurat o serie de atacuri în zona Nabatieh , peste noapte și sâmbătă dimineață, distrugând clădiri rezidențiale și locuințe. Înainte de zorii zilei, artileria israeliană a bombardat Nabatieh și împrejurimile. Încetarea focului dintre Israel și gruparea Hezbollah, susținută de Iran, a fost convenită vineri, după o escaladare a ostilităților în Liban, potrivit unui oficial american citat de Reuters . Acordul a fost confirmat pentru Reuters de un oficial israelian de rang înalt și de două surse din Hezbollah. Oficialul american a precizat că armistițiul urma să înceapă vineri, la ora 16:00 (ora locală; 16:00 în România). Reuters notează că atacurile raportate de presa de stat libaneză au avut loc la câteva ore după acest moment, ceea ce ridică semne de întrebare privind respectarea și mecanismele de implementare ale înțelegerii. [...]
Germania riscă să nu-și poată acoperi cu voluntari brigada planificată în Lituania, iar Berlinul ia în calcul completarea recrutării cu „măsuri obligatorii”, inclusiv serviciu militar obligatoriu , pe fondul unui deficit de personal calificat, potrivit Antena 3 . Miza este una operațională: forțele terestre germane vor să atingă „anul viitor” capacitatea completă de intervenție a brigăzii din Lituania, a spus inspectorul general al forțelor terestre, general-locotenent Christian Freuding , citat de Welt. El a indicat că principiul voluntariatului ar urma să fie păstrat, dar „acolo unde este necesar” completat cu serviciu obligatoriu, într-un proces care ar urma să se facă „în dialog” cu cei vizați. De ce se schimbă abordarea: deficit de personal și specializări greu de acoperit Germania are dificultăți în a recruta suficienți militari pentru brigada planificată în Lituania, iar publicația Der Spiegel (citată de Antena 3) notează că lipsurile persistă mai ales în rândul soldaților bine pregătiți. Sunt menționate, în special, zone precum: IT; apărare chimică, biologică sau radiologică; recunoaștere; unități de sprijin. Cifrele exacte privind voluntarii pentru Lituania sunt secrete, însă, potrivit aceleiași surse, dacă deficitul nu este acoperit până în toamnă, armata germană intenționează să renunțe la principiul voluntariatului. Context: promisiunea din 2023 și presiunea de a livra pe flancul estic Pentru ministrul apărării Boris Pistorius și inspectorul general Carsten Breuer, o astfel de schimbare ar însemna o recul politic, după ce în 2023 au anunțat dislocarea permanentă în Lituania a aproximativ 5.000 de soldați și au susținut că vor găsi suficienți voluntari pentru misiune. În paralel, forțele terestre au lansat una dintre cele mai mari campanii de recrutare de până acum, inclusiv prin trimiterea unor militari cu experiență în Lituania într-un „turneu” prin cazărmi, pentru a prezenta misiunea într-o lumină favorabilă. Antena 3 mai relatează că armata germană a transportat cu avioane militare sute de soldați și familiile acestora în țările baltice, pentru a vedea noile facilități, inclusiv cazărmi și o școală construită special. În esență, discuția despre obligativitate indică faptul că, în lipsa unei baze suficiente de voluntari, Germania ar putea fi nevoită să schimbe regulile de personal pentru a-și respecta calendarul de operaționalizare a brigăzii din Lituania. [...]
