Știri
Știri din categoria Externe
Un document confidențial al serviciilor militare ruse arată că Moscova lua în calcul un transfer masiv de drone către Iran, inclusiv circa 5.000 de aparate dificil de bruiat, într-un scenariu de escaladare militară cu SUA, potrivit The Economist. Informația este relevantă prin potențialul impact operațional: astfel de sisteme ar fi putut crește capacitatea Iranului de a lovi ținte americane în zona Golfului Persic și ar fi complicat apărarea prin mijloace de război electronic.
Planul descris include drone controlate prin fibră optică, prezentate ca fiind rezistente la bruiaj (interferențe electronice care pot „orbi” sau devia dronele), dar și UAV-uri (vehicule aeriene fără pilot) cu rază lungă de acțiune și ghidare prin satelit. Rusia ar fi oferit și instruire pentru operatori iranieni, inclusiv pentru studenți iranieni aflați la universități din Rusia.
Documentul citat de publicație descrie un posibil transfer „pe scară largă” de drone avansate către Iran, între care:
Potrivit relatării, planul ar fi apărut în primele săptămâni ale războiului dintre SUA și Iran, într-un moment în care Washingtonul lua în calcul o operațiune de invazie terestră.
Publicația notează că, în prezent, nu există confirmare că planul a fost pus în aplicare sau că Iranul a primit efectiv sistemele de arme menționate. Cu alte cuvinte, documentul indică intenții și planificare, nu o livrare demonstrată.
În context, este menționată și o întâlnire din aprilie în care Vladimir Putin i-ar fi transmis ministrului iranian de Externe Abbas Araghchi disponibilitatea de a sprijini Teheranul și ar fi lăudat „rezistența” poporului iranian față de SUA și Israel.
Recomandate
După 20 de runde de sancțiuni, Rusia arată semne de oboseală economică, dar nu de colaps , iar pentru UE miza se mută tot mai mult pe lovirea veniturilor din petrol – principalul amortizor al economiei de război, potrivit Antena 3 . Economia Rusiei s-a contractat cu 0,3% în primul trimestru (ianuarie–martie), iar deficitul public a urcat la 60 de miliarde de dolari (aprox. 276 miliarde lei), depășind ținta stabilită pentru întregul an. În paralel, inflația rămâne aproape de 6%, în condițiile unei dobânzi de politică monetară de 14,5%, iar banca centrală avertizează asupra unui deficit „sufocant” de forță de muncă. În acest context, chiar Vladimir Putin a cerut explicații privind faptul că „traiectoria indicatorilor macroeconomici nu corespunde în prezent așteptărilor” și a solicitat „măsuri suplimentare” pentru relansarea creșterii. De ce contează: UE încearcă să strângă șurubul pe petrol, dar șocurile din energie complică planul Pe fondul acestor semnale, lideri europeni susțin că sancțiunile își fac efectul. Ursula von der Leyen a spus că „sancțiunile au un efect care mușcă din economia rusă” și că „consecințele războiului ales de Rusia sunt plătite din buzunarele oamenilor”. În același registru, ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot a vorbit despre o economie care „se scufundă în criză”, iar ministra suedeză de finanțe Elisabeth Svantesson a concluzionat: „Sancțiunile funcționează.” Operațional, următoarea țintă discutată la nivel european este o interdicție coordonată în G7 – în special cu SUA – asupra serviciilor maritime pentru petrolierele rusești, menită să crească costurile de transport și să reducă profiturile Moscovei. Planul este însă „în așteptare”, după perturbările energetice generate de închiderea Strâmtorii Hormuz , care ar fi adus Rusiei venituri de 19 miliarde de dolari (aprox. 87 miliarde lei) din vânzări de petrol în martie, față de 9,7 miliarde de dolari (aprox. 45 miliarde lei) în februarie. Bruxellesul urmărește revenirea la scăderea treptată a prețului petrolului Urals, observată înainte de acest episod, iar oficialii mizează pe un pachet de măsuri care să includă și acțiuni împotriva „flotei din umbră” (nave folosite pentru a ocoli restricțiile). „Economia de război” ține Rusia pe linia de plutire, cu costuri tot mai mari Materialul arată că, deși Rusia este cea mai sancționată țară din lume și are aproximativ 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.380 miliarde lei) în rezerve „imobilizate”, economia nu este aproape de colaps. Sunt menționate trei scenarii pesimiste pe care Moscova le-a evitat: recesiune prelungită, intrare în incapacitate de plată a datoriei suverane și revoltă populară pe fondul scăderii nivelului de trai. Explicația centrală este trecerea la o economie de război: cheltuielile militare au crescut de la 65 de miliarde de dolari în 2021 (3,6% din PIB) la 190 de miliarde de dolari anul trecut (7,5% din PIB). Această injecție bugetară a reconfigurat industrii, lanțuri de aprovizionare și piața muncii, susținând activitatea economică, chiar dacă „artificial” și cu costuri ridicate. În același timp, sancțiunile au împins Rusia spre finanțare internă, utilizarea yuanului și platforme de criptomonede pentru ocolirea restricțiilor, în timp ce interdicțiile comerciale au limitat accesul la produse sofisticate și tehnologie. Ce urmează: vulnerabilitatea crește pe măsură ce se erodează „tampoanele” Fondul Monetar Internațional estimează o creștere de 1,1% pentru economia Rusiei în 2026 (după 1% în 2025), peste proiecțiile pentru Germania (0,8%), Franța (0,9%) și Italia (0,5%), potrivit datelor citate. Totuși, analiza avertizează că „tampoanele” construite la începutul războiului s-au erodat după patru ani, ceea ce sporește vulnerabilitatea, mai ales dacă Strâmtoarea Hormuz se redeschide și prețurile petrolului scad. În esență, UE vede „fisuri” tot mai vizibile, dar eficiența sancțiunilor rămâne legată de capacitatea Occidentului de a reduce veniturile energetice ale Rusiei fără a provoca noi șocuri pe piața globală a petrolului. [...]
Iranul semnalează că poate folosi Strâmtoarea Ormuz ca pârghie asupra economiei globale , într-un context de negociere cu Statele Unite, potrivit Stirile Pro TV , care citează o declarație a unui consilier al Ghidului suprem iranian. Mohammad Mokhber , consilier al lui Mojtaba Khamenei, a spus într-un material video difuzat de agenția iraniană Mehr că strâmtoarea este „o oportunitate la fel de prețioasă ca și o bombă atomică” și că Teheranul ar fi „neglijat ani de zile” acest avantaj. În aceeași intervenție, el a susținut că o poziție care permite „influențarea economiei mondiale printr-o singură decizie” ar reprezenta o oportunitate majoră și a promis că nu vor fi pierdute „în niciun caz câștigurile acestui război”. Posibile schimbări de regim juridic și amenințări la adresa aliaților SUA Consilierul iranian a evocat și posibilitatea modificării regimului juridic al strâmtorii, „în temeiul dreptului internațional” sau, „la nevoie”, pe baza „dreptului nostru național”, fără să detalieze ce măsuri concrete ar urma. Întrebat despre Emiratele Arabe Unite, aliat al Washingtonului, Mokhber a afirmat că acestea „au fost pedepsiți și vor fi și mai mult”, pe fondul acuzațiilor că ar fi în continuare atacate de Iran. Mesaj economic: „cea mai mare fugă de capitaluri” În aceeași declarație, Mokhber a susținut că, deși Emiratele Arabe Unite „nu au încetat să clameze” că sunt un refugiu sigur pentru investiții, „astăzi asistăm la cea mai mare fugă de capitaluri din această țară”. Materialul citat nu oferă date sau surse independente care să cuantifice această afirmație. Știrea este atribuită de publicație agenției AFP, iar la final este menționată Agerpres ca sursă. [...]
Ucraina și Rusia au convenit asupra unui schimb de câte 1.000 de prizonieri de război de fiecare parte, iar înțelegerea este legată de un armistițiu temporar între 9 și 11 mai , într-un demers cu miză operațională imediată pentru ambele tabere, potrivit Kyiv Post . Acordul a fost obținut în urma unor negocieri mediate de SUA, iar pregătirile pentru schimb sunt deja în derulare, a transmis președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski într-o postare pe Telegram, citată de publicație. Dacă se concretizează, ar fi unul dintre cele mai mari schimburi de prizonieri de la începutul războiului. Ce presupune înțelegerea și calendarul Conform informațiilor prezentate, pachetul convenit include două elemente principale: schimb de prizonieri : 1.000 de deținuți de fiecare parte; încetarea temporară a focului : 9–11 mai , perioadă care coincide cu zilele în care Rusia marchează Ziua Victoriei . Zelenski a indicat că, deși deciziile Ucrainei privind securitatea și postura militară sunt ghidate de principiul reciprocității, prioritatea este repatrierea prizonierilor . „Piața Roșie este mai puțin importantă pentru noi decât viețile prizonierilor ucraineni care pot fi aduși acasă.” De ce contează operațional Dimensiunea schimbului (1.000 la 1.000) implică o logistică semnificativă și necesită coordonare între părți într-un interval scurt, ceea ce face ca armistițiul anunțat să fie relevant ca „fereastră” de implementare. Zelenski a spus că Ucraina „lucrează consecvent” pentru a-și recupera oamenii din captivitate și a prezentat componenta umanitară drept centrală în poziția Kievului. În același timp, acordul vine pe fondul unor atacuri recente: Kyiv Post notează că Zelenski a promis un răspuns „echitabil” după ce Ucraina a fost lovită joi de aproape 100 de drone și mai multe lovituri. Rolul SUA și ce urmează Zelenski a creditat medierea SUA pentru facilitarea acordului și a spus că speră ca Washingtonul să ajute la asigurarea respectării angajamentelor de către Rusia. Publicația mai arată că echipa de negociere a Ucrainei a primit instrucțiuni să finalizeze „de urgență” aranjamentele pentru schimb. Ca reper, un schimb anterior a avut loc în aprilie, când au fost eliberați 175 de militari ucraineni și șapte civili. În cazul actual, implementarea efectivă și respectarea armistițiului rămân de confirmat prin derularea schimbului în zilele anunțate. [...]
Vizita lui Robert Fico la Moscova testează linia UE față de Rusia , după ce mai multe state europene au blocat survolul avionului oficial slovac, obligând delegația să aleagă o rută ocolitoare, potrivit Adevărul . Premierul Slovaciei a ajuns vineri, 8 mai, în capitala Rusiei pentru o întâlnire cu Vladimir Putin, într-un context în care războiul din Ucraina menține relațiile Rusia–Europa la un nivel ridicat de tensiune. Fico se află la Moscova înaintea ceremoniei de 9 mai din Piața Roșie, însă oficialii slovaci spun că nu va participa la parada militară de Ziua Victoriei. Programul său ar include doar depunerea de flori la mormântul soldatului necunoscut. Blocaj aerian și semnal politic în interiorul UE Călătoria a fost complicată de decizia mai multor state europene de a nu permite traversarea spațiului lor aerian de către aeronava oficială slovacă. În consecință, avionul a urmat o rută ocolitoare prin Republica Cehă, Germania, Suedia și Finlanda. Anterior, Lituania și Letonia anunțaseră că nu vor permite survolul, iar Robert Fico a confirmat că ambele state au notificat oficial Bratislava. Ulterior, și Estonia a anunțat închiderea spațiului său aerian pentru zborul delegației slovace. Posibil rol de intermediar informal între Moscova și Kiev Secretarul de stat din Ministerul slovac de Externe, Rastislav Chovanec, a declarat într-o ședință a Comisiei pentru afaceri europene din Parlamentul slovac că vizita are ca scop principal comemorarea sfârșitului celui de-Al Doilea Război Mondial, dar include și întâlnirea cu Vladimir Putin. „Vizita premierului la Moscova are ca scop principal comemorarea sfârșitului celui de-Al Doilea Război Mondial. Nu va participa la parada militară, va depune doar flori la mormântul soldatului necunoscut. Dar da, în paralel va avea și o întâlnire cu președintele rus, căruia îi poate transmite mesaje din partea președintelui ucrainean, cu care a avut contact de două ori în ultima săptămână. De asemenea, poate obține informații valoroase de la președintele rus despre modul în care acesta vede eforturile pentru încheierea războiului.” Chovanec a mai spus, citat de publicația slovacă Teraz , că în această perioadă ar fi necesară comunicarea „cu toate părțile implicate” și că politicienii europeni ar trebui să fie interesați să fie prezenți la negocierile care ar putea duce la un acord de pace. Critici politice la Bratislava și în Europa Deplasarea lui Fico a generat reacții critice atât în Slovacia, cât și în alte state europene. Beáta Jurík (PS), vicepreședinta comisiei parlamentare pentru afaceri europene, a afirmat că vizita nu ar trebui să devină „o tradiție” și a susținut că partenerii europeni privesc deplasarea „foarte critic”, nu ca pe o contribuție diplomatică din care să rezulte informații importante. Alți parlamentari slovaci au criticat, la rândul lor, vizita, considerând că transmite un semnal politic greșit în contextul războiului din Ucraina. Context: o paradă de 9 Mai „redusă” la Moscova Vizita are loc pe fondul pregătirilor pentru parada militară de 9 Mai , însă autoritățile ruse au decis ca ediția din acest an să fie una redusă, fără demonstrațiile ample de tehnică militară. Potrivit informațiilor apărute în presa internațională, decizia ar fi fost luată din cauza temerilor privind posibile atacuri ucrainene asupra Moscovei. [...]
Iranul ridică miza asupra Strâmtorii Ormuz ca instrument de presiune economică globală , după ce un consilier al liderului suprem a comparat importanța acestei rute maritime cu cea a unei arme strategice, potrivit Agerpres . Mohammad Mokhber, consilier al Ghidului suprem Mojtaba Khamenei , a declarat într-un material video difuzat de agenția iraniană Mehr că Teheranul ar fi „neglijat ani de zile privilegiul” Strâmtorii Ormuz și că aceasta reprezintă „o oportunitate la fel de prețioasă ca și o bombă atomică”. Declarațiile vin în contextul în care strâmtoarea este prezentată ca una dintre mizele de negociere cu Statele Unite. De ce contează: semnal de risc pentru fluxurile comerciale și energetice Mokhber a legat explicit controlul asupra strâmtorii de capacitatea de a influența economia mondială „printr-o singură decizie”, sugerând că poziția geografică poate fi folosită ca pârghie în conflict și în negocieri. El a adăugat că „în niciun caz” nu vor fi pierdute „câștigurile acestui război”, fără ca Agerpres să ofere detalii suplimentare despre ce include această formulare. Posibile schimbări de regim juridic invocate de Teheran Consilierul a evocat și posibilitatea modificării regimului juridic al strâmtorii, fie „în temeiul dreptului internațional”, fie, „la nevoie”, pe baza „dreptului nostru național”. Materialul citat nu precizează ce măsuri concrete ar putea fi avute în vedere sau un calendar. Mesaj către Emiratele Arabe Unite și tema „fugii de capital” Întrebat despre Emiratele Arabe Unite, aliat al Washingtonului care susține că este în continuare atacat de Iran, Mokhber a afirmat că „au fost pedepsiți și vor fi și mai mult”. Tot el a susținut că, deși EAU au promovat ideea de „refugiu sigur pentru investiții”, „astăzi asistăm la cea mai mare fugă de capitaluri din această țară”. Agerpres notează că informațiile sunt transmise de AFP, iar declarațiile sunt atribuite lui Mokhber, înregistrate într-un video difuzat de Mehr. [...]
Washingtonul semnalează că își poate recalibra implicarea în medierea păcii dintre Rusia și Ucraina , după ce secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , a spus că negocierile sunt „blocate” și că SUA nu vor să-și consume „timpul și energia” pe eforturi fără rezultate, potrivit Mediafax . Rubio a afirmat că Washingtonul a încercat să intermedieze procesul de pace, însă demersurile „nu au produs rezultate semnificative din diverse motive”. Mesajul sugerează o condiționare mai strictă a implicării americane de existența unor semnale concrete de progres. „Nu dorim să ne pierdem timpul și energia cu eforturi care nu duc la progrese. Dar, dacă vedem o oportunitate de a ajuta părțile să se apropie de pace, suntem pregătiți să o facem”, a spus secretarul de Stat al SUA. Contextul blocajului invocat În același material este menționat că, la începutul lunii martie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că discuțiile trilaterale dintre Ucraina, SUA și Rusia au încetat, pe fondul escaladării situației din Orientul Mijlociu. Din informațiile prezentate nu reiese ce format de negocieri ar putea fi reluat sau în ce condiții ar apărea „o oportunitate” la care se referă Rubio, iar publicația nu indică un calendar pentru pașii următori. [...]
