Știri
Știri din categoria Externe
Iranul semnalează că poate folosi Strâmtoarea Ormuz ca pârghie asupra economiei globale, într-un context de negociere cu Statele Unite, potrivit Stirile Pro TV, care citează o declarație a unui consilier al Ghidului suprem iranian.
Mohammad Mokhber, consilier al lui Mojtaba Khamenei, a spus într-un material video difuzat de agenția iraniană Mehr că strâmtoarea este „o oportunitate la fel de prețioasă ca și o bombă atomică” și că Teheranul ar fi „neglijat ani de zile” acest avantaj. În aceeași intervenție, el a susținut că o poziție care permite „influențarea economiei mondiale printr-o singură decizie” ar reprezenta o oportunitate majoră și a promis că nu vor fi pierdute „în niciun caz câștigurile acestui război”.
Consilierul iranian a evocat și posibilitatea modificării regimului juridic al strâmtorii, „în temeiul dreptului internațional” sau, „la nevoie”, pe baza „dreptului nostru național”, fără să detalieze ce măsuri concrete ar urma.
Întrebat despre Emiratele Arabe Unite, aliat al Washingtonului, Mokhber a afirmat că acestea „au fost pedepsiți și vor fi și mai mult”, pe fondul acuzațiilor că ar fi în continuare atacate de Iran.
În aceeași declarație, Mokhber a susținut că, deși Emiratele Arabe Unite „nu au încetat să clameze” că sunt un refugiu sigur pentru investiții, „astăzi asistăm la cea mai mare fugă de capitaluri din această țară”. Materialul citat nu oferă date sau surse independente care să cuantifice această afirmație.
Știrea este atribuită de publicație agenției AFP, iar la final este menționată Agerpres ca sursă.
Recomandate
Iranul ridică miza asupra Strâmtorii Ormuz ca instrument de presiune economică globală , după ce un consilier al liderului suprem a comparat importanța acestei rute maritime cu cea a unei arme strategice, potrivit Agerpres . Mohammad Mokhber, consilier al Ghidului suprem Mojtaba Khamenei , a declarat într-un material video difuzat de agenția iraniană Mehr că Teheranul ar fi „neglijat ani de zile privilegiul” Strâmtorii Ormuz și că aceasta reprezintă „o oportunitate la fel de prețioasă ca și o bombă atomică”. Declarațiile vin în contextul în care strâmtoarea este prezentată ca una dintre mizele de negociere cu Statele Unite. De ce contează: semnal de risc pentru fluxurile comerciale și energetice Mokhber a legat explicit controlul asupra strâmtorii de capacitatea de a influența economia mondială „printr-o singură decizie”, sugerând că poziția geografică poate fi folosită ca pârghie în conflict și în negocieri. El a adăugat că „în niciun caz” nu vor fi pierdute „câștigurile acestui război”, fără ca Agerpres să ofere detalii suplimentare despre ce include această formulare. Posibile schimbări de regim juridic invocate de Teheran Consilierul a evocat și posibilitatea modificării regimului juridic al strâmtorii, fie „în temeiul dreptului internațional”, fie, „la nevoie”, pe baza „dreptului nostru național”. Materialul citat nu precizează ce măsuri concrete ar putea fi avute în vedere sau un calendar. Mesaj către Emiratele Arabe Unite și tema „fugii de capital” Întrebat despre Emiratele Arabe Unite, aliat al Washingtonului care susține că este în continuare atacat de Iran, Mokhber a afirmat că „au fost pedepsiți și vor fi și mai mult”. Tot el a susținut că, deși EAU au promovat ideea de „refugiu sigur pentru investiții”, „astăzi asistăm la cea mai mare fugă de capitaluri din această țară”. Agerpres notează că informațiile sunt transmise de AFP, iar declarațiile sunt atribuite lui Mokhber, înregistrate într-un video difuzat de Mehr. [...]
Evaluările serviciilor secrete americane indică faptul că noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei , influențează direct strategia de război și negocierile cu SUA , într-un moment în care structura de putere de la Teheran este descrisă ca „divizată”, potrivit news.ro . Informațiile, atribuite de CNN mai multor surse familiarizate cu date clasificate, sugerează că rolul lui Khamenei ar fi esențial în coordonarea modului în care Iranul gestionează discuțiile cu Statele Unite pentru a pune capăt războiului. În același timp, rapoartele citate arată că „structura exactă a puterii” rămâne neclară, pe fondul incertitudinilor legate de starea sa de sănătate și de accesul real la lider. Administrația Trump ar continua să caute o soluție diplomatică pentru încetarea conflictului, în condițiile în care armistițiul se prelungește de peste o lună. Sursele citate indică faptul că Iranul încă se reface după campania de bombardamente a SUA, care ar fi lăsat intacte „capacități militare iraniene semnificative” și capacitatea țării de a rezista încă „câteva luni” unei blocade americane. Liderul, invizibil pentru confirmări „vizuale”, dar activ prin intermediari Potrivit surselor, Mojtaba Khamenei a fost numit lider suprem la câteva zile după atacul în care a fost rănit și în care au fost uciși tatăl său și mai mulți lideri militari de vârf, la începutul războiului. Totuși, serviciile de informații americane nu ar fi reușit până acum să confirme vizual unde se află acesta. O parte din dificultate ar proveni din faptul că nu folosește dispozitive electronice pentru comunicare, interacționând doar cu persoane care îl pot vizita sau trimițând mesaje prin curier, potrivit uneia dintre surse. Aceleași surse afirmă că liderul ar rămâne izolat și ar continua tratamentul medical, inclusiv pentru arsuri grave care i-ar afecta fața, brațul, trunchiul și piciorul. Mesaje oficiale de la Teheran și riscul de „capturare” a autorității Mazaher Hosseini, șeful protocolului din biroul liderului suprem, a declarat vineri că Mojtaba Khamenei se vindecă și „se află acum în stare perfectă de sănătate”, susținând că rănile au fost ușoare și că un fragment de șrapnel l-a lovit „în spatele urechii”. „Slavă Domnului, este sănătos. Inamicul răspândește tot felul de zvonuri și afirmații false. Vor să-l vadă și să-l găsească, dar oamenii ar trebui să aibă răbdare și să nu se grăbească. El vă va vorbi când va fi momentul potrivit.” Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a declarat presei de stat iraniene că a avut o întâlnire de două ore și jumătate cu Khamenei, descrisă drept prima întâlnire față în față raportată între un oficial iranian de rang înalt și noul lider suprem. În paralel, sursele citate arată că o parte din ceea ce știu oficialii americani despre statutul lui Khamenei se bazează pe informații obținute de la cei care comunică cu acesta. În rândul analiștilor de informații ar exista însă semne de întrebare privind posibilitatea ca unii actori din structura de putere iraniană să revendice acces la lider pentru a-i folosi autoritatea în promovarea propriilor agende. [...]
SUA își extind presiunea financiară asupra rețelelor care aprovizionează industria militară a Iranului , vizând inclusiv entități din China și Hong Kong, într-un semnal că Washingtonul este pregătit să lovească și mai dur lanțurile externe de aprovizionare și finanțare. Potrivit The Jerusalem Post , Trezoreria SUA a anunțat sancțiuni împotriva a 10 persoane și companii acuzate că au ajutat Iranul să obțină arme și materii prime necesare pentru dronele Shahed și rachetele balistice. Măsura vine cu câteva zile înainte ca președintele american Donald Trump să călătorească în China pentru o întâlnire cu președintele Xi Jinping, pe fondul blocajului eforturilor de a pune capăt războiului cu Iranul. Trezoreria a transmis că rămâne pregătită să ia „acțiuni economice” împotriva bazei industriale militare a Iranului, pentru a împiedica Teheranul să-și refacă capacitatea de producție. Amenințarea sancțiunilor secundare: presiune și asupra finanțării externe Un element cu impact operațional și de reglementare este avertismentul privind posibile sancțiuni secundare – adică măsuri care pot lovi companii și instituții financiare din afara SUA dacă sprijină activități considerate ilicite. Trezoreria a precizat că ar putea acționa împotriva oricărei companii străine care susține comerțul ilicit iranian, inclusiv companii aeriene, și că poate impune sancțiuni secundare instituțiilor financiare străine care ajută Iranul, inclusiv celor conectate la rafinăriile independente chineze de tip „teapot” (rafinerii mici, private). Context: Strâmtoarea Hormuz și efectele asupra energiei Brett Erickson, managing principal la Obsidian Risk Advisors, a spus că acțiunile Trezoreriei urmăresc să reducă abilitatea Iranului de a amenința navele care operează în Strâmtoarea Hormuz și aliații regionali. În articol se arată că Iranul a închis Strâmtoarea Hormuz – un punct de trecere îngust între Iran și Oman prin care trece aproximativ o cincime din țițeiul și gazul natural lichefiat la nivel global – după ce SUA și Israel au atacat numeroase ținte în Iran pe 28 februarie; de atunci, transportul maritim prin zonă a ajuns aproape la blocaj, iar prețurile energiei au crescut puternic. Cât de departe merge pachetul actual În același context, Erickson apreciază că sancțiunile rămân „înguste”, ceea ce ar putea oferi Iranului timp să se adapteze și să-și redirecționeze achizițiile către alți furnizori. El a mai spus că Trezoreria nu vizează încă băncile chineze care „țin economia Iranului în viață”. Separat, articolul notează că Iranul este un producător major de drone și are capacitatea industrială de a produce aproximativ 10.000 pe lună, potrivit Centre for Information Resilience, finanțat de guvernul britanic. [...]
Posibila reluare a unei operațiuni americane de protecție a navigației în Strâmtoarea Ormuz readuce în prim-plan riscul de perturbare a traficului maritim într-un punct-cheie pentru comerțul global , după ce președintele Donald Trump a sugerat că SUA ar putea reveni la „Proiectul Libertate”, potrivit news.ro . Trump le-a spus vineri reporterilor că inițiativa ar putea fi reluată dacă „lucrurile nu evoluează așa cum trebuie”, însă într-o variantă extinsă, pe care a numit-o „Proiectul Libertate plus”, adică operațiunea inițială „plus alte măsuri”. Ce este „Proiectul Libertate” și de ce contează Comandamentul Central al SUA anunțase operațiunea duminică, descriind-o drept un efort de „restabilire a libertății de navigație” în Strâmtoarea Ormuz. În același timp, detaliile au rămas neclare, iar un oficial american a declarat atunci că nu era vorba despre o misiune de escortă. Miza este una operațională: orice schimbare de postură militară într-o zonă unde traficul a fost deja afectat poate influența direct condițiile de tranzit pentru nave, inclusiv prin creșterea prudenței armatorilor și a costurilor asociate rutelor. De ce a fost suspendată operațiunea și ce urmează Trump a suspendat brusc operațiunea marți, susținând într-o postare pe Truth Social că s-au înregistrat „progrese semnificative” către un acord care să pună capăt războiului ce a paralizat traficul în strâmtoare. Atunci, el a spus că pauza va dura „o perioadă scurtă de timp”, pentru a vedea dacă acordul poate fi finalizat și semnat. Potrivit informațiilor citate, un astfel de acord nu a fost încheiat, iar SUA așteaptă o nouă propunere din partea Iranului. În acest context, Trump a lăsat deschisă opțiunea revenirii la operațiune, dar fără a oferi detalii despre ce ar include concret varianta „plus”. [...]
Un document confidențial al serviciilor militare ruse arată că Moscova lua în calcul un transfer masiv de drone către Iran, inclusiv circa 5.000 de aparate dificil de bruiat, într-un scenariu de escaladare militară cu SUA , potrivit The Economist . Informația este relevantă prin potențialul impact operațional: astfel de sisteme ar fi putut crește capacitatea Iranului de a lovi ținte americane în zona Golfului Persic și ar fi complicat apărarea prin mijloace de război electronic . Planul descris include drone controlate prin fibră optică, prezentate ca fiind rezistente la bruiaj (interferențe electronice care pot „orbi” sau devia dronele), dar și UAV-uri (vehicule aeriene fără pilot) cu rază lungă de acțiune și ghidare prin satelit. Rusia ar fi oferit și instruire pentru operatori iranieni, inclusiv pentru studenți iranieni aflați la universități din Rusia. Ce ar fi urmat să primească Iranul Documentul citat de publicație descrie un posibil transfer „pe scară largă” de drone avansate către Iran, între care: aproximativ 5.000 de drone controlate prin fibră optică, considerate greu de detectat și de bruiat; drone cu rază lungă de acțiune și ghidare prin satelit; sprijin pentru pregătirea operatorilor iranieni. Potrivit relatării, planul ar fi apărut în primele săptămâni ale războiului dintre SUA și Iran, într-un moment în care Washingtonul lua în calcul o operațiune de invazie terestră. Limitarea esențială: nu există confirmare că planul a fost aplicat Publicația notează că, în prezent, nu există confirmare că planul a fost pus în aplicare sau că Iranul a primit efectiv sistemele de arme menționate. Cu alte cuvinte, documentul indică intenții și planificare, nu o livrare demonstrată. În context, este menționată și o întâlnire din aprilie în care Vladimir Putin i-ar fi transmis ministrului iranian de Externe Abbas Araghchi disponibilitatea de a sprijini Teheranul și ar fi lăudat „rezistența” poporului iranian față de SUA și Israel. [...]
Germania riscă să piardă teren industrial din cauza costurilor , iar diferența față de alte state din UE ajunge „până la 50%” la costul de producție pe unitate, potrivit unei analize semnate de antreprenorul Reinhold Würth și preluate de Antena 3 . Omul de afaceri avertizează că produsele fabricate în Germania nu mai sunt competitive pe piața globală, iar închiderea unităților de producție duce la pierderi de locuri de muncă. Reinhold Würth, care a transformat Grupul Würth într-un lider global pe piața materialelor de asamblare și fixare, descrie perioada 1945–2026 drept „cei 80 de ani de aur ai Germaniei”, caracterizați de prosperitate și stabilitate, dar pe care îi consideră încheiați. Textul este prezentat ca articol de opinie pentru Euronews, menționat în material. Costurile și presiunea pe competitivitate În evaluarea sa, una dintre cauzele principale ale pierderii de competitivitate ține de costuri, inclusiv de ceea ce el numește „cerințe salariale excesive ale sindicatelor”. Würth susține că, în alte țări din Uniunea Europeană, costurile de producție pe unitate „sunt cu până la 50% mai mici decât în Germania”, ceea ce ar împinge economia spre dezindustrializare. „Dezindustrializarea Germaniei este o spirală spre subsol.” Context: schimbare de mentalitate și efecte în piața muncii Antreprenorul leagă începutul mileniului de o schimbare de mentalitate: pe fondul unui nivel ridicat de trai și al unei prosperități generalizate, interesul pentru „etapele ulterioare de carieră” ar fi scăzut, iar accentul s-ar fi mutat spre un viitor „cât mai lipsit de stres”. În acest cadru, el afirmă că „vinerea după-amiaza face acum parte din weekend”, spre deosebire de trecut. Würth folosește metafora unui „sistem imunitar” care „nu mai este antrenat” și care ar trebui „revitalizat cu eforturi nesfârșite”, în contextul în care Germania ar avea nevoie de o mobilizare mai mare pentru a-și menține baza industrială. Unde vede oportunități: electronică, IT și inteligență artificială Deși diagnosticul este sever, Würth indică și direcții de creștere: electronica, IT-ul și inteligența artificială. El spune că Germania ar trebui să concureze cu giganți americani precum Google și Apple, să își creeze „cloud-uri naționale” (infrastructuri de stocare și procesare a datelor) și să accelereze inovarea în inteligența artificială. În același registru, antreprenorul îndeamnă la unitate socială, invocând reunificarea Germaniei ca model și criticând ideea de greve pentru pensii mai mari, în contextul unor riscuri geopolitice pe care le consideră în creștere. [...]
