Știri
Știri din categoria Externe
Iranul ridică miza asupra Strâmtorii Ormuz ca instrument de presiune economică globală, după ce un consilier al liderului suprem a comparat importanța acestei rute maritime cu cea a unei arme strategice, potrivit Agerpres.
Mohammad Mokhber, consilier al Ghidului suprem Mojtaba Khamenei, a declarat într-un material video difuzat de agenția iraniană Mehr că Teheranul ar fi „neglijat ani de zile privilegiul” Strâmtorii Ormuz și că aceasta reprezintă „o oportunitate la fel de prețioasă ca și o bombă atomică”. Declarațiile vin în contextul în care strâmtoarea este prezentată ca una dintre mizele de negociere cu Statele Unite.
Mokhber a legat explicit controlul asupra strâmtorii de capacitatea de a influența economia mondială „printr-o singură decizie”, sugerând că poziția geografică poate fi folosită ca pârghie în conflict și în negocieri. El a adăugat că „în niciun caz” nu vor fi pierdute „câștigurile acestui război”, fără ca Agerpres să ofere detalii suplimentare despre ce include această formulare.
Consilierul a evocat și posibilitatea modificării regimului juridic al strâmtorii, fie „în temeiul dreptului internațional”, fie, „la nevoie”, pe baza „dreptului nostru național”. Materialul citat nu precizează ce măsuri concrete ar putea fi avute în vedere sau un calendar.
Întrebat despre Emiratele Arabe Unite, aliat al Washingtonului care susține că este în continuare atacat de Iran, Mokhber a afirmat că „au fost pedepsiți și vor fi și mai mult”. Tot el a susținut că, deși EAU au promovat ideea de „refugiu sigur pentru investiții”, „astăzi asistăm la cea mai mare fugă de capitaluri din această țară”.
Agerpres notează că informațiile sunt transmise de AFP, iar declarațiile sunt atribuite lui Mokhber, înregistrate într-un video difuzat de Mehr.
Recomandate
Iranul semnalează că poate folosi Strâmtoarea Ormuz ca pârghie asupra economiei globale , într-un context de negociere cu Statele Unite, potrivit Stirile Pro TV , care citează o declarație a unui consilier al Ghidului suprem iranian. Mohammad Mokhber , consilier al lui Mojtaba Khamenei, a spus într-un material video difuzat de agenția iraniană Mehr că strâmtoarea este „o oportunitate la fel de prețioasă ca și o bombă atomică” și că Teheranul ar fi „neglijat ani de zile” acest avantaj. În aceeași intervenție, el a susținut că o poziție care permite „influențarea economiei mondiale printr-o singură decizie” ar reprezenta o oportunitate majoră și a promis că nu vor fi pierdute „în niciun caz câștigurile acestui război”. Posibile schimbări de regim juridic și amenințări la adresa aliaților SUA Consilierul iranian a evocat și posibilitatea modificării regimului juridic al strâmtorii, „în temeiul dreptului internațional” sau, „la nevoie”, pe baza „dreptului nostru național”, fără să detalieze ce măsuri concrete ar urma. Întrebat despre Emiratele Arabe Unite, aliat al Washingtonului, Mokhber a afirmat că acestea „au fost pedepsiți și vor fi și mai mult”, pe fondul acuzațiilor că ar fi în continuare atacate de Iran. Mesaj economic: „cea mai mare fugă de capitaluri” În aceeași declarație, Mokhber a susținut că, deși Emiratele Arabe Unite „nu au încetat să clameze” că sunt un refugiu sigur pentru investiții, „astăzi asistăm la cea mai mare fugă de capitaluri din această țară”. Materialul citat nu oferă date sau surse independente care să cuantifice această afirmație. Știrea este atribuită de publicație agenției AFP, iar la final este menționată Agerpres ca sursă. [...]
Posibila reluare a unei operațiuni americane de protecție a navigației în Strâmtoarea Ormuz readuce în prim-plan riscul de perturbare a traficului maritim într-un punct-cheie pentru comerțul global , după ce președintele Donald Trump a sugerat că SUA ar putea reveni la „Proiectul Libertate”, potrivit news.ro . Trump le-a spus vineri reporterilor că inițiativa ar putea fi reluată dacă „lucrurile nu evoluează așa cum trebuie”, însă într-o variantă extinsă, pe care a numit-o „Proiectul Libertate plus”, adică operațiunea inițială „plus alte măsuri”. Ce este „Proiectul Libertate” și de ce contează Comandamentul Central al SUA anunțase operațiunea duminică, descriind-o drept un efort de „restabilire a libertății de navigație” în Strâmtoarea Ormuz. În același timp, detaliile au rămas neclare, iar un oficial american a declarat atunci că nu era vorba despre o misiune de escortă. Miza este una operațională: orice schimbare de postură militară într-o zonă unde traficul a fost deja afectat poate influența direct condițiile de tranzit pentru nave, inclusiv prin creșterea prudenței armatorilor și a costurilor asociate rutelor. De ce a fost suspendată operațiunea și ce urmează Trump a suspendat brusc operațiunea marți, susținând într-o postare pe Truth Social că s-au înregistrat „progrese semnificative” către un acord care să pună capăt războiului ce a paralizat traficul în strâmtoare. Atunci, el a spus că pauza va dura „o perioadă scurtă de timp”, pentru a vedea dacă acordul poate fi finalizat și semnat. Potrivit informațiilor citate, un astfel de acord nu a fost încheiat, iar SUA așteaptă o nouă propunere din partea Iranului. În acest context, Trump a lăsat deschisă opțiunea revenirii la operațiune, dar fără a oferi detalii despre ce ar include concret varianta „plus”. [...]
Un document confidențial al serviciilor militare ruse arată că Moscova lua în calcul un transfer masiv de drone către Iran, inclusiv circa 5.000 de aparate dificil de bruiat, într-un scenariu de escaladare militară cu SUA , potrivit The Economist . Informația este relevantă prin potențialul impact operațional: astfel de sisteme ar fi putut crește capacitatea Iranului de a lovi ținte americane în zona Golfului Persic și ar fi complicat apărarea prin mijloace de război electronic . Planul descris include drone controlate prin fibră optică, prezentate ca fiind rezistente la bruiaj (interferențe electronice care pot „orbi” sau devia dronele), dar și UAV-uri (vehicule aeriene fără pilot) cu rază lungă de acțiune și ghidare prin satelit. Rusia ar fi oferit și instruire pentru operatori iranieni, inclusiv pentru studenți iranieni aflați la universități din Rusia. Ce ar fi urmat să primească Iranul Documentul citat de publicație descrie un posibil transfer „pe scară largă” de drone avansate către Iran, între care: aproximativ 5.000 de drone controlate prin fibră optică, considerate greu de detectat și de bruiat; drone cu rază lungă de acțiune și ghidare prin satelit; sprijin pentru pregătirea operatorilor iranieni. Potrivit relatării, planul ar fi apărut în primele săptămâni ale războiului dintre SUA și Iran, într-un moment în care Washingtonul lua în calcul o operațiune de invazie terestră. Limitarea esențială: nu există confirmare că planul a fost aplicat Publicația notează că, în prezent, nu există confirmare că planul a fost pus în aplicare sau că Iranul a primit efectiv sistemele de arme menționate. Cu alte cuvinte, documentul indică intenții și planificare, nu o livrare demonstrată. În context, este menționată și o întâlnire din aprilie în care Vladimir Putin i-ar fi transmis ministrului iranian de Externe Abbas Araghchi disponibilitatea de a sprijini Teheranul și ar fi lăudat „rezistența” poporului iranian față de SUA și Israel. [...]
Atacurile și contraatacurile din Golf cresc riscul de perturbare a rutelor petroliere , după ce SUA au lovit două petroliere iraniene sub pavilion iranian, iar Emiratele Arabe Unite au anunțat interceptarea unor rachete și drone lansate din Iran, potrivit The Jerusalem Post . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis vineri că forțele americane au „dezactivat” două petroliere – M/T Sea Star III și M/T Sevda – care ar fi încercat să încalce blocada americană, prin lovituri cu muniții de precizie în coșurile de fum. Navele încercau să intre într-un port iranian din Golful Oman, iar după atac „nu mai tranzitează către Iran”, conform CENTCOM. Publicația notează că petrolierele erau goale. EAU: interceptări și răniți după lansări din Iran Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite a anunțat, într-o postare pe X, că apărarea antiaeriană a angajat două rachete balistice și trei drone lansate din Iran, joi. Trei persoane au fost rănite moderat, iar numărul total al răniților în EAU de la începutul „atacurilor iraniene flagrante” a ajuns la 230, potrivit aceluiași comunicat. Mesaje politice: Araghchi contestă evaluarea SUA, Rubio cere răspuns la propunerea de încheiere a războiului Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a reacționat pe X la o analiză publicată din zona de informații a SUA, care ar fi susținut că, după război, capacitatea inventarului de rachete a Iranului este la 75% față de nivelul de dinainte de conflict. Araghchi a respins cifra și a acuzat Washingtonul că preferă escaladarea militară în locul unei soluții diplomatice. „De fiecare dată când o soluție diplomatică este pe masă, SUA optează pentru o aventură militară nesăbuită.” De partea americană, secretarul de stat Marco Rubio a declarat vineri, la Roma, că SUA ar trebui să primească în aceeași zi un răspuns din partea Iranului la propunerea de a pune capăt războiului și că speră într-un răspuns care să permită intrarea într-un proces serios de negociere. Rubio a mai spus că loviturile americane de joi noapte asupra unor facilități militare iraniene au fost „separate și distincte” de „Operation Epic Fury”, despre care a afirmat că fusese declarată încheiată, descriind incidentul de joi drept un răspuns defensiv pentru protecția SUA. De ce contează: presiune suplimentară pe securitatea transportului în zonă Succesiunea de acțiuni militare – inclusiv intervenția asupra navelor care ar fi încercat să ajungă în Iran și atacurile cu rachete și drone asupra EAU – menține tensiunea într-o zonă critică pentru transportul energetic. În același context, Rubio a avertizat că acceptarea controlului Iranului asupra Strâmtorii Hormuz ar putea crea un precedent global și a cerut sprijin internațional pentru o rezoluție a SUA la ONU privind această cale navigabilă. Reuters a contribuit la acest material, potrivit sursei. [...]
Aderarea accelerată a Ucrainei la UE riscă să slăbească presiunea pentru reforme și să alimenteze euroscepticismul , avertizează un expert ucrainean citat de Antena 3 . Dmitro Kornienko susține că intrarea „prea repede” ar fi „inutilă” atât pentru Uniune, cât și pentru Ucraina, iar un calendar realist ar împinge ținta spre finalul lui 2029. În analiza sa, Kornienko spune că aderarea înainte de 2027 este „nerealistă” și ar putea produce două efecte nedorite: pe de o parte, ar reduce motivația conducerii politice de la Kiev de a continua reformele; pe de altă parte, ar provoca „reacții amestecate” în societățile europene dacă Ucraina ar fi ajutată să „ardă pași” printr-o procedură accelerată. 2029, țintă „probabil” mai realistă decât 2027 Expertul estimează că „spre sfârșitul lui 2029” Ucraina ar putea ajunge la un nivel de aliniere instituțională comparabil cu cel al României sau Ungariei la momentul aderării lor. În același timp, el leagă apariția țintei 2027 de declarații ale Casei Albe și de calcule politice interne în Ucraina, pe fondul oboselii sociale generate de război și al nevoii unui reper psihologic. Kornienko subliniază însă o limitare majoră: nu se știe când se va încheia războiul sau în ce condiții, iar acest lucru rămâne „punctul esențial”. Totuși, el argumentează că ostilitățile active nu ar trebui, în sine, să împiedice aderarea, odată ce criteriile necesare sunt îndeplinite. Obstacole politice în UE: după Orban, climatul se poate relaxa Contextul discutat în material este schimbarea de la Budapesta, după ieșirea din prim-plan a lui Viktor Orban , descris ca un factor de blocaj pentru parcursul european al Ucrainei. Potrivit textului, relațiile Ucraina–Ungaria s-ar fi încălzit rapid: Peter Magyar ar fi anunțat intenția de a se întâlni cu Volodimir Zelenski în vestul Ucrainei, iar Ungaria și-ar fi anulat veto-ul față de împrumutul european pentru Ucraina. În același timp, materialul notează că Ungaria ar primi din nou petrol rusesc, după deblocarea conductei Drujba, și că Budapesta ar fi returnat Ucrainei „35 de milioane de euro și aurul” confiscate anterior. Teritoriile ocupate și precedentul Ciprului Pe tema integrității teritoriale, Kornienko invocă precedentul Ciprului, membru UE în pofida problemei Ciprului de Nord, și menționează că, în trecut, și cazul Georgiei (Osetia de Sud și Abhazia) nu a blocat, în sine, parcursul european, înainte ca actualul guvern de la Tbilisi să se îndepărteze de orientarea pro-europeană. De ce contează pentru UE: miza e și de reglementare, nu doar geopolitică Dincolo de argumentul geopolitic, expertul enumeră elemente pe care Ucraina le-ar putea aduce Uniunii: „cea mai puternică și mai experimentată armată”, tehnologii și experiență de pe câmpul de luptă, securitate alimentară și acces la materiale „valoroase și critice”, de la uraniu la litiu. În această logică, mesajul central rămâne că extinderea ar trebui să fie condiționată de îndeplinirea criteriilor și de menținerea stimulentelor pentru reforme, nu de un calendar accelerat. [...]
Ucraina și Rusia au convenit asupra unui schimb de câte 1.000 de prizonieri de război de fiecare parte, iar înțelegerea este legată de un armistițiu temporar între 9 și 11 mai , într-un demers cu miză operațională imediată pentru ambele tabere, potrivit Kyiv Post . Acordul a fost obținut în urma unor negocieri mediate de SUA, iar pregătirile pentru schimb sunt deja în derulare, a transmis președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski într-o postare pe Telegram, citată de publicație. Dacă se concretizează, ar fi unul dintre cele mai mari schimburi de prizonieri de la începutul războiului. Ce presupune înțelegerea și calendarul Conform informațiilor prezentate, pachetul convenit include două elemente principale: schimb de prizonieri : 1.000 de deținuți de fiecare parte; încetarea temporară a focului : 9–11 mai , perioadă care coincide cu zilele în care Rusia marchează Ziua Victoriei . Zelenski a indicat că, deși deciziile Ucrainei privind securitatea și postura militară sunt ghidate de principiul reciprocității, prioritatea este repatrierea prizonierilor . „Piața Roșie este mai puțin importantă pentru noi decât viețile prizonierilor ucraineni care pot fi aduși acasă.” De ce contează operațional Dimensiunea schimbului (1.000 la 1.000) implică o logistică semnificativă și necesită coordonare între părți într-un interval scurt, ceea ce face ca armistițiul anunțat să fie relevant ca „fereastră” de implementare. Zelenski a spus că Ucraina „lucrează consecvent” pentru a-și recupera oamenii din captivitate și a prezentat componenta umanitară drept centrală în poziția Kievului. În același timp, acordul vine pe fondul unor atacuri recente: Kyiv Post notează că Zelenski a promis un răspuns „echitabil” după ce Ucraina a fost lovită joi de aproape 100 de drone și mai multe lovituri. Rolul SUA și ce urmează Zelenski a creditat medierea SUA pentru facilitarea acordului și a spus că speră ca Washingtonul să ajute la asigurarea respectării angajamentelor de către Rusia. Publicația mai arată că echipa de negociere a Ucrainei a primit instrucțiuni să finalizeze „de urgență” aranjamentele pentru schimb. Ca reper, un schimb anterior a avut loc în aprilie, când au fost eliberați 175 de militari ucraineni și șapte civili. În cazul actual, implementarea efectivă și respectarea armistițiului rămân de confirmat prin derularea schimbului în zilele anunțate. [...]
