Știri
Știri din categoria Externe

Washingtonul semnalează că își poate recalibra implicarea în medierea păcii dintre Rusia și Ucraina, după ce secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a spus că negocierile sunt „blocate” și că SUA nu vor să-și consume „timpul și energia” pe eforturi fără rezultate, potrivit Mediafax.
Rubio a afirmat că Washingtonul a încercat să intermedieze procesul de pace, însă demersurile „nu au produs rezultate semnificative din diverse motive”. Mesajul sugerează o condiționare mai strictă a implicării americane de existența unor semnale concrete de progres.
„Nu dorim să ne pierdem timpul și energia cu eforturi care nu duc la progrese. Dar, dacă vedem o oportunitate de a ajuta părțile să se apropie de pace, suntem pregătiți să o facem”, a spus secretarul de Stat al SUA.
În același material este menționat că, la începutul lunii martie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că discuțiile trilaterale dintre Ucraina, SUA și Rusia au încetat, pe fondul escaladării situației din Orientul Mijlociu.
Din informațiile prezentate nu reiese ce format de negocieri ar putea fi reluat sau în ce condiții ar apărea „o oportunitate” la care se referă Rubio, iar publicația nu indică un calendar pentru pașii următori.
Recomandate

Ucraina și Rusia au convenit asupra unui schimb de câte 1.000 de prizonieri de război de fiecare parte, iar înțelegerea este legată de un armistițiu temporar între 9 și 11 mai , într-un demers cu miză operațională imediată pentru ambele tabere, potrivit Kyiv Post . Acordul a fost obținut în urma unor negocieri mediate de SUA, iar pregătirile pentru schimb sunt deja în derulare, a transmis președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski într-o postare pe Telegram, citată de publicație. Dacă se concretizează, ar fi unul dintre cele mai mari schimburi de prizonieri de la începutul războiului. Ce presupune înțelegerea și calendarul Conform informațiilor prezentate, pachetul convenit include două elemente principale: schimb de prizonieri : 1.000 de deținuți de fiecare parte; încetarea temporară a focului : 9–11 mai , perioadă care coincide cu zilele în care Rusia marchează Ziua Victoriei . Zelenski a indicat că, deși deciziile Ucrainei privind securitatea și postura militară sunt ghidate de principiul reciprocității, prioritatea este repatrierea prizonierilor . „Piața Roșie este mai puțin importantă pentru noi decât viețile prizonierilor ucraineni care pot fi aduși acasă.” De ce contează operațional Dimensiunea schimbului (1.000 la 1.000) implică o logistică semnificativă și necesită coordonare între părți într-un interval scurt, ceea ce face ca armistițiul anunțat să fie relevant ca „fereastră” de implementare. Zelenski a spus că Ucraina „lucrează consecvent” pentru a-și recupera oamenii din captivitate și a prezentat componenta umanitară drept centrală în poziția Kievului. În același timp, acordul vine pe fondul unor atacuri recente: Kyiv Post notează că Zelenski a promis un răspuns „echitabil” după ce Ucraina a fost lovită joi de aproape 100 de drone și mai multe lovituri. Rolul SUA și ce urmează Zelenski a creditat medierea SUA pentru facilitarea acordului și a spus că speră ca Washingtonul să ajute la asigurarea respectării angajamentelor de către Rusia. Publicația mai arată că echipa de negociere a Ucrainei a primit instrucțiuni să finalizeze „de urgență” aranjamentele pentru schimb. Ca reper, un schimb anterior a avut loc în aprilie, când au fost eliberați 175 de militari ucraineni și șapte civili. În cazul actual, implementarea efectivă și respectarea armistițiului rămân de confirmat prin derularea schimbului în zilele anunțate. [...]

Ucraina și Rusia au convenit un armistițiu de trei zile și un schimb de câte 1.000 de prizonieri , în cadrul demersurilor SUA de a negocia încheierea războiului, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat vineri seară, într-o postare pe Telegram, că încetarea focului a fost convenită cu Rusia și că va avea loc un schimb de prizonieri de război „câte 1.000 de fiecare parte”. În același timp, Zelenski a emis vineri un decret care „permite” desfășurarea paradei militare de Ziua Victoriei în Rusia și garantează că niciun armament ucrainean nu va fi îndreptat spre Piața Roșie din Moscova. Confirmări de la Moscova și calendarul armistițiului Potrivit agenției Interfax, preluată de Reuters, Kremlinul a anunțat la rândul său că Rusia a acceptat încetarea focului propusă de președintele american Donald Trump și a confirmat schimbul de prizonieri. Trump a anunțat vineri seară că armistițiul va fi în vigoare de sâmbătă, 9 mai, până luni, 11 mai, și că include suspendarea „oricăror acțiuni cinetice” (operațiuni militare) și schimbul de prizonieri. Moscova decretase anterior o încetare unilaterală a focului înainte de marcarea, pe 9 mai, a Zilei Victoriei asupra Germaniei naziste. De ce contează: un test operațional pentru reducerea temporară a riscurilor Dincolo de durata limitată, armistițiul și schimbul de prizonieri sunt un test practic al capacității celor două părți de a implementa măsuri verificabile pe termen scurt, într-un moment cu sensibilitate politică și militară ridicată (Ziua Victoriei în Rusia). În același timp, includerea explicită a unui schimb de amploare indică o componentă operațională concretă a înțelegerii, nu doar o pauză declarativă a luptelor. Trump a susținut că există „progrese constante” în discuțiile pentru încheierea conflictului, fără a oferi detalii suplimentare. [...]

Donald Trump a anunțat un armistițiu de trei zile între Rusia și Ucraina, cu suspendarea „tuturor activităților kinetice” și un schimb de câte 1.000 de prizonieri din fiecare parte, o formulă care ar putea reduce temporar riscurile operaționale pe front, dar care vine pe fondul unor încetări ale focului contestate și al negocierilor blocate , potrivit Reuters . Armistițiul ar urma să fie în vigoare între 9 și 11 mai, fiind prezentat de Trump ca un gest legat de marcarea, în Rusia, a finalului celui de-al Doilea Război Mondial. Președintele SUA a spus într-o postare pe Truth Social că pauza va include atât oprirea acțiunilor militare, cât și un schimb de prizonieri la scară mare. „Sperăm că este începutul sfârșitului unui război foarte lung, mortal și greu”, a transmis Trump, adăugând că există „progrese constante” în discuțiile pentru încheierea conflictului. Negocieri blocate și încetări ale focului fără consens Reuters notează că Trump afirmase, după o convorbire telefonică cu Vladimir Putin din 29 aprilie, că se lucrează la un armistițiu temporar. Putin anunțase anul trecut o încetare a focului de trei zile, însă fără acordul Kievului. În paralel, Rusia a anunțat o încetare a focului pentru 8-9 mai, pentru a coincide cu comemorările victoriei sovietice asupra Germaniei naziste și parada militară din Piața Roșie . Ucraina a venit cu o propunere separată de armistițiu pe termen nedeterminat, care ar fi urmat să înceapă la miezul nopții de marți (ora 00:00 în România), cerând Rusiei să răspundă în oglindă. Miza practică: un „test” de implementare, nu o soluție Chiar dacă pauza anunțată de Trump ar reduce temporar intensitatea luptelor și ar permite un schimb de prizonieri, contextul rămâne fragil: Moscova și Kievul s-au acuzat reciproc, în repetate rânduri, că au încălcat încetări ale focului declarate unilateral. În plus, discuțiile intermediate de SUA sunt descrise ca fiind în impas, în special din cauza divergențelor privind regiunea Donețk. Rusia cere ca Ucraina să își retragă trupele din părți ale regiunii pe care Moscova nu a reușit să le cucerească în cei patru ani de invazie la scară largă, în timp ce Ucraina spune că nu va ceda teritorii pe care le controlează. Separat, HotNews a relatat că anunțul a fost preluat de AFP și a inclus detalii suplimentare despre acuzații reciproce de încălcare a încetării focului și despre un decret semnat de Volodimir Zelenski, însă aceste elemente nu apar în materialul Reuters. [...]

Volodimir Zelenski acuză că Rusia nu respectă armistițiul de 48 de ore , susținând că atacurile asupra pozițiilor ucrainene au continuat în prima zi a pauzei de foc anunțate de Kremlin, potrivit Agerpres . Declarația a fost făcută vineri, în timpul unei vizite pe frontul din sectorul Oleksandrivka (sud-est), în contextul armistițiului declarat de Rusia pentru 8 și 9 mai, cu ocazia Zilei Victoriei. Ce spune Kievul despre armistițiu Zelenski a transmis pe rețelele sociale că, deși armistițiul a fost anunțat oficial, intensitatea atacurilor ruse nu ar fi scăzut. „În pofida armistițiului anunțat, inamicul nu a redus intensitatea atacurilor sale.” Potrivit informațiilor citate de Agerpres, armistițiul este unul de 48 de ore și ar fi intrat în vigoare de la miezul nopții precedente. Vizita pe front și temele discutate cu militarii În timpul deplasării, Zelenski a fost informat de militari despre situația din teren și a discutat cu unitățile vizitate despre mai multe aspecte operaționale, inclusiv: situația combatanților străini din rândurile forțelor ucrainene; utilizarea vehiculelor terestre fără pilot pentru protejarea soldaților; livrările de vehicule blindate și muniție pentru artilerie. Președintele ucrainean a decorat militari din Brigăzile mecanizate autonome nr. 31 și nr. 67, două dintre unitățile vizitate. Context: contraofensivă locală și câștiguri teritoriale raportate În ultimele săptămâni, potrivit RBC.ua, forțele ucrainene ar fi desfășurat acțiuni contraofensive reușite în acest sector și ar fi preluat controlul asupra a 12 așezări ocupate anterior de trupele ruse. Agerpres notează că informațiile sunt relatate de EFE și RBC.ua. [...]

Aderarea accelerată a Ucrainei la UE riscă să slăbească presiunea pentru reforme și să alimenteze euroscepticismul , avertizează un expert ucrainean citat de Antena 3 . Dmitro Kornienko susține că intrarea „prea repede” ar fi „inutilă” atât pentru Uniune, cât și pentru Ucraina, iar un calendar realist ar împinge ținta spre finalul lui 2029. În analiza sa, Kornienko spune că aderarea înainte de 2027 este „nerealistă” și ar putea produce două efecte nedorite: pe de o parte, ar reduce motivația conducerii politice de la Kiev de a continua reformele; pe de altă parte, ar provoca „reacții amestecate” în societățile europene dacă Ucraina ar fi ajutată să „ardă pași” printr-o procedură accelerată. 2029, țintă „probabil” mai realistă decât 2027 Expertul estimează că „spre sfârșitul lui 2029” Ucraina ar putea ajunge la un nivel de aliniere instituțională comparabil cu cel al României sau Ungariei la momentul aderării lor. În același timp, el leagă apariția țintei 2027 de declarații ale Casei Albe și de calcule politice interne în Ucraina, pe fondul oboselii sociale generate de război și al nevoii unui reper psihologic. Kornienko subliniază însă o limitare majoră: nu se știe când se va încheia războiul sau în ce condiții, iar acest lucru rămâne „punctul esențial”. Totuși, el argumentează că ostilitățile active nu ar trebui, în sine, să împiedice aderarea, odată ce criteriile necesare sunt îndeplinite. Obstacole politice în UE: după Orban, climatul se poate relaxa Contextul discutat în material este schimbarea de la Budapesta, după ieșirea din prim-plan a lui Viktor Orban , descris ca un factor de blocaj pentru parcursul european al Ucrainei. Potrivit textului, relațiile Ucraina–Ungaria s-ar fi încălzit rapid: Peter Magyar ar fi anunțat intenția de a se întâlni cu Volodimir Zelenski în vestul Ucrainei, iar Ungaria și-ar fi anulat veto-ul față de împrumutul european pentru Ucraina. În același timp, materialul notează că Ungaria ar primi din nou petrol rusesc, după deblocarea conductei Drujba, și că Budapesta ar fi returnat Ucrainei „35 de milioane de euro și aurul” confiscate anterior. Teritoriile ocupate și precedentul Ciprului Pe tema integrității teritoriale, Kornienko invocă precedentul Ciprului, membru UE în pofida problemei Ciprului de Nord, și menționează că, în trecut, și cazul Georgiei (Osetia de Sud și Abhazia) nu a blocat, în sine, parcursul european, înainte ca actualul guvern de la Tbilisi să se îndepărteze de orientarea pro-europeană. De ce contează pentru UE: miza e și de reglementare, nu doar geopolitică Dincolo de argumentul geopolitic, expertul enumeră elemente pe care Ucraina le-ar putea aduce Uniunii: „cea mai puternică și mai experimentată armată”, tehnologii și experiență de pe câmpul de luptă, securitate alimentară și acces la materiale „valoroase și critice”, de la uraniu la litiu. În această logică, mesajul central rămâne că extinderea ar trebui să fie condiționată de îndeplinirea criteriilor și de menținerea stimulentelor pentru reforme, nu de un calendar accelerat. [...]

Vizita lui Robert Fico la Moscova testează linia UE față de Rusia , după ce mai multe state europene au blocat survolul avionului oficial slovac, obligând delegația să aleagă o rută ocolitoare, potrivit Adevărul . Premierul Slovaciei a ajuns vineri, 8 mai, în capitala Rusiei pentru o întâlnire cu Vladimir Putin, într-un context în care războiul din Ucraina menține relațiile Rusia–Europa la un nivel ridicat de tensiune. Fico se află la Moscova înaintea ceremoniei de 9 mai din Piața Roșie, însă oficialii slovaci spun că nu va participa la parada militară de Ziua Victoriei. Programul său ar include doar depunerea de flori la mormântul soldatului necunoscut. Blocaj aerian și semnal politic în interiorul UE Călătoria a fost complicată de decizia mai multor state europene de a nu permite traversarea spațiului lor aerian de către aeronava oficială slovacă. În consecință, avionul a urmat o rută ocolitoare prin Republica Cehă, Germania, Suedia și Finlanda. Anterior, Lituania și Letonia anunțaseră că nu vor permite survolul, iar Robert Fico a confirmat că ambele state au notificat oficial Bratislava. Ulterior, și Estonia a anunțat închiderea spațiului său aerian pentru zborul delegației slovace. Posibil rol de intermediar informal între Moscova și Kiev Secretarul de stat din Ministerul slovac de Externe, Rastislav Chovanec, a declarat într-o ședință a Comisiei pentru afaceri europene din Parlamentul slovac că vizita are ca scop principal comemorarea sfârșitului celui de-Al Doilea Război Mondial, dar include și întâlnirea cu Vladimir Putin. „Vizita premierului la Moscova are ca scop principal comemorarea sfârșitului celui de-Al Doilea Război Mondial. Nu va participa la parada militară, va depune doar flori la mormântul soldatului necunoscut. Dar da, în paralel va avea și o întâlnire cu președintele rus, căruia îi poate transmite mesaje din partea președintelui ucrainean, cu care a avut contact de două ori în ultima săptămână. De asemenea, poate obține informații valoroase de la președintele rus despre modul în care acesta vede eforturile pentru încheierea războiului.” Chovanec a mai spus, citat de publicația slovacă Teraz , că în această perioadă ar fi necesară comunicarea „cu toate părțile implicate” și că politicienii europeni ar trebui să fie interesați să fie prezenți la negocierile care ar putea duce la un acord de pace. Critici politice la Bratislava și în Europa Deplasarea lui Fico a generat reacții critice atât în Slovacia, cât și în alte state europene. Beáta Jurík (PS), vicepreședinta comisiei parlamentare pentru afaceri europene, a afirmat că vizita nu ar trebui să devină „o tradiție” și a susținut că partenerii europeni privesc deplasarea „foarte critic”, nu ca pe o contribuție diplomatică din care să rezulte informații importante. Alți parlamentari slovaci au criticat, la rândul lor, vizita, considerând că transmite un semnal politic greșit în contextul războiului din Ucraina. Context: o paradă de 9 Mai „redusă” la Moscova Vizita are loc pe fondul pregătirilor pentru parada militară de 9 Mai , însă autoritățile ruse au decis ca ediția din acest an să fie una redusă, fără demonstrațiile ample de tehnică militară. Potrivit informațiilor apărute în presa internațională, decizia ar fi fost luată din cauza temerilor privind posibile atacuri ucrainene asupra Moscovei. [...]