Știri
Știri din categoria Externe
Statele Unite amenință cu reluarea loviturilor și extind blocada navală a Iranului, într-o escaladare cu efect direct asupra fluxurilor energetice din regiune, potrivit Agerpres. Șeful Pentagonului, Pete Hegseth, a spus că forțele americane din Orientul Mijlociu sunt „în poziția de a relua operațiunile de luptă” dacă Iranul nu ajunge la o înțelegere privind un acord de pace.
Hegseth a prezentat alternativa ca pe o alegere între „un viitor prosper” și intensificarea presiunii militare, inclusiv asupra infrastructurii energetice.
„Dar dacă Iranul alege prost, atunci vor avea o blocadă și bombe care cad asupra infrastructurii energetice”, a declarat Pete Hegseth.
În cadrul campaniei de presiune asupra Teheranului pentru a ajunge la un acord, armata americană lansează o blocadă asupra tuturor navelor care încearcă să intre în Iran sau să părăsească Iranul, conform informațiilor transmise în briefing.
Generalul Dan Caine, președinte al statului major interarme, a declarat că SUA vor urmări „în mod activ”:
Navele care încearcă să spargă blocada vor fi interceptate și avertizate că, în lipsa conformării, SUA vor folosi forța, a precizat generalul Caine. Potrivit acestuia, aplicarea blocadei ar urma să se facă atât în apele teritoriale iraniene, cât și în apele internaționale.
În materialul citat nu sunt oferite detalii despre calendarul exact al posibilei reluări a operațiunilor de luptă sau despre parametrii acordului vizat.
Recomandate
Iran vrea să introducă taxe de până la 7% din valoarea mărfii pentru navele comerciale care tranzitează Strâmtoarea Hormuz , într-un plan aflat în analiza Parlamentului de la Teheran, cu potențial de a crește costurile de transport pe una dintre cele mai importante rute pentru petrol și gaze, potrivit NPR . Proiectul prevede și interzicerea tranzitului pentru nave asociate SUA, Israelului și altor „țări ostile”, până când Iranul ar fi „compensat pentru pagubele de război”, conform presei de stat iraniene citate de publicație. Planul ar introduce un mecanism de cost direct pentru companii: o taxă de până la 7% din valoarea încărcăturii pentru navele comerciale care trec prin strâmtoare. În plus, ar exista amenzi de 20% din valoarea mărfii pentru navele care ar încălca condițiile impuse de Iran. Rute „temporare” și disputa privind controlul strâmtorii Iranul a transmis miercuri că finalizează un acord privind rutele de navigație cu Oman , aliat al SUA aflat pe cealaltă parte a Strâmtorii Hormuz. Potrivit presei de stat iraniene, Ministerul de Externe de la Teheran ar fi indicat că navele ar urma să intre prin coridorul nordic, aproape de coasta iraniană, și să iasă prin coridorul sudic, aproape de coasta Omanului. Oman nu a comentat, notează NPR. Administrația Trump contestă însă această interpretare. Un oficial american, citat de NPR sub protecția anonimatului, a spus că eventualele rute temporare nu ar implica „aprobări sau permisiuni și nici taxe ori tarife”, argumentând că Strâmtoarea Hormuz este o cale navigabilă internațională. Ulterior, președintele Donald Trump a afirmat că SUA „controlează” în prezent strâmtoarea prin blocada navală asupra Iranului. Context: războiul și efectele economice ale închiderii Evoluția vine la peste cinci luni după ce SUA și Israel au început războiul împotriva Iranului, la 28 februarie, conform NPR. Strâmtoarea Hormuz a rămas deschisă pentru transportul maritim până la declanșarea conflictului, însă, după atacurile comune ale Israelului și SUA, Iranul a ripostat în regiune și a susținut că a preluat controlul asupra acestei rute critice. În acest context, SUA au impus o blocadă navală asupra Iranului în aprilie și din nou în iulie, pe care o mențin, potrivit aceleiași surse. NPR notează că închiderea strâmtorii a produs „o perturbare majoră” a aprovizionării cu combustibil și îngrășăminte, a împins prețurile în sus și a afectat economii din întreaga lume. Ce urmează: negocieri pentru redeschidere și presiune regională Președintele Trump a declarat joi că negocierile pentru redeschiderea strâmtorii avansează. Tot joi, ministrul de externe al Turciei, implicat în mediere, a spus că un acord temporar între SUA și Iran ar putea fi anunțat curând, potrivit NPR. Statele din Golf, expuse represaliilor iraniene asupra unor situri militare americane în timpul războiului, împing părțile către un acord interimar de detensionare, de teama unei noi escaladări care ar putea pune în pericol infrastructura lor petrolieră, vulnerabilă la atacuri cu drone și rachete, mai arată publicația. [...]
Acordul Iran–Oman pentru un nou traseu prin Ormuz riscă să nu deblocheze rapid comerțul cu petrol , deoarece Teheranul condiționează înțelegerea de absența „părților terțe” și susține că factorii de insecuritate rămân, potrivit HotNews . Iranul a anunțat miercuri că a ajuns la un acord cu Sultanatul Oman privind „un nou traseu” pentru tranzitul navelor prin Strâmtoarea Ormuz , după ce „coordonatele geografice” ale rutei au fost aprobate de ambele părți, conform declarațiilor purtătorului de cuvânt al ministerului iranian de externe, Esmail Baghaei, citat de agenția Irna. Oficialul iranian a spus că cele două state lucrează la o „declarație comună”, dar a introdus o condiție explicită: „Părțile terțe să nu vină să împiedice procesul”. De ce contează: Ormuz rămâne blocată, iar riscul operațional persistă De la reluarea ostilităților cu Statele Unite la începutul lunii iulie, Iranul „blochează din nou” Strâmtoarea Ormuz, rută strategică prin care, înainte de război, trecea „o cincime din comerțul mondial cu hidrocarburi”, potrivit aceleiași surse. În acest context, chiar și un acord tehnic cu Omanul nu garantează automat o trecere sigură și predictibilă pentru nave. Baghaei a susținut că, inclusiv în scenariul unui acord, tranzitul nu ar deveni „lipsit de riscuri”, deoarece „factorii care fac ca Strâmtoarea Ormuz să fie nesigură” ar veni „din partea Statelor Unite”. El a invocat blocada navală impusă de Washington ca represalii, precum și „alte acțiuni agresive și amenințătoare” împotriva Iranului și intereselor sale. Negocieri paralele și mesaje contradictorii SUA–Iran Președintele american Donald Trump a afirmat în repetate rânduri că Teheranul ar dori un acord pentru redeschiderea rutei navale, însă Iranul neagă existența discuțiilor cu Washingtonul și indică drept alternativă o înțelegere cu Omanul. Vicepreședintele SUA, JD Vance, a declarat miercuri la Fox News că negocierile cu Iranul au fost dificile și că procesul va fi de durată: „Va fi complicat și va dura mult timp până se va ajunge la un acord”. Totodată, Trump a spus marți că strâmtoarea se va redeschide „foarte curând”, avertizând că, în caz contrar, Iranul ar urma să fie lovit „foarte puternic”, și a indicat că un acord ar putea fi încheiat până joi. Teheranul a negat însă orice discuție cu Washingtonul. (În context, HotNews trimite la un material anterior despre declarațiile lui Trump: HotNews .) Miza imediată: rute, taxe și dreptul mării Iranul nu vizează o revenire la situația de dinainte de război și permite, „deocamdată”, doar o singură rută, de-a lungul coastelor sale. În plus, Teheranul ia în calcul introducerea unor „taxe de serviciu”, idee respinsă de Statele Unite și de alte țări și care, potrivit sursei, contravine dreptului internațional al mării. Pe fondul tensiunilor, instituirea unei rute omaneze în luna iunie a provocat reacția Iranului și a fost urmată de „o serie de atacuri asupra navelor”, ceea ce amplifică incertitudinea pentru operatorii maritimi și pentru lanțurile de aprovizionare cu energie. [...]
Penuria de rachete riscă să blocheze opțiunile militare ale SUA și să împingă Pentagonul spre finanțări suplimentare , după ce președintele Donald Trump i-a cerut explicații secretarului apărării Pete Hegseth la o reuniune la Camp David , pe fondul îngrijorărilor privind epuizarea stocurilor, potrivit The Washington Post . Discuția ar fi avut loc în marja ședinței de vineri a Cabinetului, când Trump i-ar fi reproșat lui Hegseth că înțelesese că problema munițiilor „fusese rezolvată”, conform a două persoane familiarizate cu situația, citate de publicație sub protecția anonimatului. Miza, potrivit sursei, este una operațională: penuria extremă de muniție ar amenința să limiteze opțiunile militare ale SUA împotriva Iranului. Unul dintre motivele pentru care Trump s-ar fi abținut în ultimele zile de la atacuri masive suplimentare ar fi lipsa muniției, în special rachete ghidate cu rază lungă de acțiune și interceptori de apărare aeriană. În acest context, Trump a declarat luni că a ordonat și apoi a anulat „cel mai mare atac de după al Doilea Război Mondial”, în așteptarea unor noi negocieri privind Strâmtoarea Ormuz. Stocuri consumate rapid, refacere lentă Deși SUA au anunțat noi acorduri de producție pentru unele tipuri de muniție, inclusiv rachete de apărare aeriană Patriot, producția efectivă poate dura până la doi ani, iar o soluție imediată nu se întrevede, potrivit informațiilor citate. În prima lună de luptă, SUA ar fi lansat peste 850 de rachete de croazieră Tomahawk și ar fi folosit peste 1.000 de sisteme Patriot și Terminal High Altitude Area Defense (THAAD), conform relatărilor anterioare ale publicației. Un oficial american a mai declarat că, în primele săptămâni, SUA au folosit peste 1.300 de rachete balistice tactice. În plus, stocul de rachete ATACMS (rachete tactice cu rază scurtă, solicitate și de Ucraina) s-ar fi epuizat „în așa măsură, încât practic nu mai există niciuna”, potrivit uneia dintre persoanele familiarizate cu situația, care a invocat un material Reuters (linkul Reuters nu este furnizat în textul sursă). Efecte în lanț: Ucraina și schimbări de tactică Lipsa muniției defensive ar avea efecte dincolo de Orientul Mijlociu, în condițiile în care Ucraina rămâne fără sisteme de apărare aeriană, iar opțiunile de reaprovizionare din stocurile occidentale sunt limitate, ceea ce o expune atacurilor rusești de lungă distanță. Totodată, deficitul de interceptori ar modifica modul în care SUA decid folosirea muniției împotriva unei amenințări iminente, în funcție de traiectoria estimată și de faptul dacă amenințarea este sau nu „un factor”, a declarat oficialul american. Această schimbare de tactică ar fi fost relatată pentru prima dată de NBC News (fără URL în textul sursă). Dispută internă și reacții oficiale: „Știri false 100%” La Camp David, Hegseth s-ar fi apărat și ar fi pus lipsurile pe seama adjunctului său, Stephen Feinberg, acuzându-l că nu s-a asigurat că Trump este pe deplin informat, potrivit celor două surse citate. Casa Albă și Pentagonul contestă însă relatarea. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat: „Acestea sunt știri false 100%. Literalmente, nu s-a întâmplat niciodată. Iar președintele Trump are cea mai mare încredere în secretarul Hegseth.” La rândul său, purtătorul de cuvânt șef al Pentagonului, Sean Parnell, a spus: „Secretarul Hegseth nu a indus pe nimeni în eroare cu privire la stocul nostru de muniție și nu l-a învinuit pe secretarul adjunct Feinberg. Aceste afirmații despre stocurile epuizate, dezacordurile interne, poziția secretarului față de Iran sunt la fel de fictive.” Presiune bugetară: 67 mld. dolari suplimentar și un buget-record blocat Pe fondul consumului de muniție, Hegseth, Feinberg și generalul Dan Caine (președintele Comitetului Șefilor de Stat Major) au cerut Congresului 67 de miliarde de dolari (aprox. 308 miliarde lei) ca fonduri militare suplimentare pentru a acoperi costurile războiului cu Iranul și pentru refacerea stocurilor, descrisă ca nevoie „urgentă și necesară”. Republicanii din Senat nu au ajuns încă la un acord privind strategia pentru acest pachet. Separat, solicitarea generală a administrației pentru bugetul apărării pe următorul an fiscal este de 1,5 trilioane de dolari (aprox. 6.900 miliarde lei) și include zeci de miliarde de dolari pentru construirea de rachete, dar propunerea este în impas din cauza opoziției democraților, ceea ce lasă Pentagonul fără o cale clară de refacere a stocurilor esențiale. [...]
Semnalele privind o posibilă redeschidere a Strâmtorii Ormuz pun în joc riscuri și oportunități pentru piața petrolului , însă escaladarea din Liban și atacurile revendicate asupra navelor comerciale mențin prima de risc ridicată, potrivit Mediafax , care citează AP. Președintele SUA Donald Trump spune că un acord ar putea fi anunțat „chiar în această săptămână”, iar Iranul afirmă că discuțiile mediate de Oman au ajuns în „etapa finală”. Miza economică este directă: Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru exporturile globale de petrol, iar o eventuală reluare a traficului ar putea reduce presiunea asupra piețelor energetice. În același timp, negocierile rămân complicate, deoarece Iranul insistă să păstreze un anumit grad de control asupra căii maritime, în timp ce Washingtonul a respins anterior orice înțelegere care ar întări influența Teheranului asupra acestei rute strategice. Escaladarea din sudul Libanului complică eforturile diplomatice Pe teren, tensiunile cresc după ce armata israeliană a emis un ordin de evacuare pentru locuitorii satului Mansouri din sudul Libanului, invocând o „încălcare flagrantă” a armistițiului de către Hezbollah, grupare susținută de Iran. Ulterior, Israelul a anunțat că desfășoară „lovituri precise” în sudul Libanului. Ministerul Sănătății libanez a transmis că o persoană a murit și alte 12 au fost rănite într-un atac asupra orașului Tebnine. Escaladarea are loc în timp ce delegații din Israel și Liban s-au întâlnit pentru a doua zi consecutiv la Roma, în negocieri privind aplicarea acordului care prevede retragerea trupelor israeliene din sudul Libanului în schimbul dezarmării Hezbollah. Potrivit unui oficial american, discuțiile s-au încheiat mai devreme decât era programat din cauza evoluțiilor din teren, însă ar putea continua. Atacuri revendicate asupra petrolierelor și semnale mixte din SUA În Yemen, rebelii houthi, susținuți de Iran, au afirmat că au lansat atacuri cu rachete balistice asupra a două petroliere saudite, unul în Marea Roșie și altul în Golful Aden. Revendicările nu au fost confirmate independent, iar autoritățile saudite nu au comentat. Centrul britanic pentru operațiuni comerciale maritime a anunțat, în schimb, că o navă din Golful Aden a raportat o explozie în apropiere, însă echipajul este în siguranță. Atacurile vin după ce houthii au anunțat în iulie o blocadă asupra transportului maritim saudit prin strâmtoarea Bab el-Mandeb, o altă rută importantă pentru comerțul internațional. Separat, Statele Unite au anunțat ridicarea sancțiunilor pentru trei companii cu legături cu Iranul, inclusiv compania aeriană Fly Baghdad Airlines . Un oficial al Departamentului Trezoreriei a precizat că decizia a fost luată în urma unei proceduri de apel și „nu reprezintă o schimbare a politicii” Washingtonului față de Iran. În ansamblu, semnalele despre Ormuz pot tempera o parte din presiunea pe energie, dar succesiunea de incidente din Liban, Golful Persic și Marea Roșie indică o volatilitate care poate reveni rapid în prețuri și în costurile de transport maritim, dacă negocierile se blochează sau apar noi atacuri. [...]
Un acord pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz ar putea fi anunțat chiar azi, dar ar repoziționa controlul operațional al traficului maritim în favoarea Iranului , potrivit Daily Mail . Înțelegerea ar prelungi încetarea focului dintre SUA și Iran și ar deschide calea unor discuții privind un acord nuclear, însă ar include o schemă de tranzit care ar direcționa navele ce intră în Golf prin apele iraniene. Strâmtoarea Hormuz este un punct critic pentru piețele energetice, fiind ruta prin care trece aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol și gaze naturale lichefiate (GNL). Orice schimbare de regim de navigație sau de securitate în zonă are efect direct asupra riscului perceput de transportatori și, implicit, asupra costurilor de transport și a prețurilor la energie. Cum ar funcționa aranjamentul temporar Conform publicației, un raport din SUA (Axios) susține că acordul ar putea fi anunțat „cel mai devreme azi”. Două surse regionale citate indică un aranjament temporar de 60 de zile între Oman și Iran, care ar putea fi prelungit. Elementele operaționale descrise includ: traficul spre interiorul Golfului ar urma să se desfășoare prin apele iraniene ; traficul la ieșirea din Golf ar urma să se desfășoare prin apele Omanului ; nu ar fi percepute taxe în perioada de 60 de zile; minele navale ar urma să fie curățate în 30 de zile , pentru a redeschide restul canalului. Fond „voluntar” și costuri de administrare Daily Mail notează că The Telegraph a relatat despre posibilitatea creării unui „fond voluntar” pentru întreținerea căii navigabile, cu state europene care ar acoperi costurile. Contribuțiile ar veni din taxe voluntare plătite de țări din Golf și de unele state europene membre ale Organizației Maritime Internaționale (IMO), pentru finanțarea navigației, protecției mediului, căutare și salvare și alte servicii. Potrivit unei surse ONU citate, propunerea nu a fost încă înaintată celor 176 de state membre ale IMO. Context politic și reacția piețelor Informațiile apar după ce președintele SUA, Donald Trump , a avertizat că strâmtoarea se va redeschide „foarte curând” sau Iranul va fi lovit „foarte dur”, iar ulterior a spus că a renunțat la un atac planificat pentru a permite reluarea negocierilor. Iranul, la rândul său, a refuzat discuții directe cu SUA și a indicat că lucrează cu Oman ca mediator, adăugând că redeschiderea depinde de ridicarea blocadei navale americane. Publicația mai arată că bursele au urcat la maxime istorice marți, după ce secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a sugerat la CNBC că un acord este iminent, pe fondul unor luni de turbulențe economice alimentate de creșterea prețului petrolului. Ce rămâne neclar Deși scenariul descris ar reduce presiunea imediată asupra fluxurilor energetice, detaliile-cheie rămân incerte: acordul este prezentat ca posibil și „ar putea fi anunțat” azi, iar mecanismele de implementare (inclusiv rolul efectiv al Iranului în controlul traficului) depind de confirmări oficiale și de acceptarea aranjamentelor de către actorii implicați. [...]
Un sondaj Socis indică o vulnerabilitate politică majoră pentru Zelenski dacă Ucraina ar organiza alegeri imediat după ridicarea legii marțiale, într-un moment în care cadrul legal blochează scrutinul, iar presiunea publică pentru reluarea procesului electoral crește, potrivit G4Media . Datele, preluate de publicație dintr-o relatare BBC și din presa ucraineană, provin dintr-un sondaj realizat la finalul lunii iulie și începutul lunii august de centrul sociologic ucrainean Socis. Concluzia principală: Volodimir Zelenski ar ieși pe primul loc în primul tur, însă ar pierde în turul al doilea în fața unor contracandidați cu profil de securitate și administrație. Ce arată scenariile de tur doi Într-un duel direct cu Valeri Zalujnîi (fost comandant-șef al Forțelor Armate Ucrainene, în prezent ambasador în Marea Britanie), sondajul indică o diferență foarte mare în defavoarea lui Zelenski: Zelenski: 33,8% Zalujnîi: 66,2% Același sondaj arată că Zelenski ar fi învins și de: Mhailo Fedorov , ministrul Apărării recent demis (conform textului citat de G4Media); Kirilo Budanov , fost șef al informațiilor militare, actualmente șef al Biroului Prezidențial. Publicația notează că, în primul tur, Zelenski ar putea câștiga, dar „cu o marjă foarte mică” față de Zalujnîi. De ce contează: alegeri interzise acum, dar cerute după legea marțială Organizarea de alegeri este în prezent interzisă de lege în Ucraina, din cauza legii marțiale instituite după invazia Rusiei. Totuși, potrivit aceluiași sondaj, 61,7% dintre respondenți se declară în favoarea organizării alegerilor imediat după ridicarea legii marțiale . În acest context, cifrele sugerează că, odată ce cadrul legal va permite reluarea alegerilor, competiția ar putea fi dominată de figuri asociate cu aparatul de securitate și cu conducerea din timpul războiului, ceea ce ar schimba semnificativ calculele politice de la Kiev. [...]
