Știri
Știri din categoria Externe
Statele Unite amenință cu reluarea loviturilor și extind blocada navală a Iranului, într-o escaladare cu efect direct asupra fluxurilor energetice din regiune, potrivit Agerpres. Șeful Pentagonului, Pete Hegseth, a spus că forțele americane din Orientul Mijlociu sunt „în poziția de a relua operațiunile de luptă” dacă Iranul nu ajunge la o înțelegere privind un acord de pace.
Hegseth a prezentat alternativa ca pe o alegere între „un viitor prosper” și intensificarea presiunii militare, inclusiv asupra infrastructurii energetice.
„Dar dacă Iranul alege prost, atunci vor avea o blocadă și bombe care cad asupra infrastructurii energetice”, a declarat Pete Hegseth.
În cadrul campaniei de presiune asupra Teheranului pentru a ajunge la un acord, armata americană lansează o blocadă asupra tuturor navelor care încearcă să intre în Iran sau să părăsească Iranul, conform informațiilor transmise în briefing.
Generalul Dan Caine, președinte al statului major interarme, a declarat că SUA vor urmări „în mod activ”:
Navele care încearcă să spargă blocada vor fi interceptate și avertizate că, în lipsa conformării, SUA vor folosi forța, a precizat generalul Caine. Potrivit acestuia, aplicarea blocadei ar urma să se facă atât în apele teritoriale iraniene, cât și în apele internaționale.
În materialul citat nu sunt oferite detalii despre calendarul exact al posibilei reluări a operațiunilor de luptă sau despre parametrii acordului vizat.
Recomandate
Armata SUA spune că blochează doar porturile iraniene, nu Strâmtoarea Hormuz , o nuanță cu potențial impact direct asupra riscului perceput pe rutele energetice din Golf, potrivit Al Jazeera . Generalul american Dan Caine a precizat că operațiunea militară americană vizează „doar” porturile Iranului, și nu întreaga Strâmtoare Hormuz, așa cum afirmase inițial președintele Donald Trump cu doar câteva zile înainte, conform materialului. Clarificarea contează pentru mediul de afaceri și piețele de energie deoarece o blocadă a întregii strâmtori ar implica o perturbare mult mai amplă a traficului maritim decât o măsură limitată la porturi. Al Jazeera nu oferă în acest material detalii suplimentare despre modul de implementare al blocadei sau despre efectele deja observate. [...]
Negocierile SUA–Iran pentru prelungirea armistițiului rămân fără calendar, iar incertitudinea menține presiunea pe rutele energetice și pe prețul petrolului , în condițiile în care Strâmtoarea Hormuz este un punct major de blocaj în discuții, potrivit Al Jazeera . Pakistanul, care mediază contactele, spune că părțile discută organizarea unei a doua întâlniri, dar „nu a fost stabilită o dată”. Armistițiul „fragil” anunțat pe 8 aprilie, după aproape șapte săptămâni de război, urmează să expire pe 22 aprilie. În paralel, blocadele navale și disputele politice nerezolvate complică reluarea negocierilor și cresc riscul unei reveniri la ostilități, cu efect direct asupra transportului maritim și a piețelor. Pakistanul: mediator, dar fără detalii despre formatul următoarei runde Ministerul de Externe pakistanez a confirmat că Washingtonul și Teheranul poartă discuții „prin Islamabad” pentru o a doua rundă, după întâlnirea din 12 aprilie, încheiată fără acord. Purtătorul de cuvânt Tahir Andrabi a spus că detalii precum componența delegațiilor țin de părți și a invocat confidențialitatea rolului de mediator. „Nu a existat nici un progres major, nici un eșec”, a declarat Andrabi despre prima rundă. El a confirmat că dosarul nuclear rămâne între subiectele-cheie, fără a intra în detalii. Armistițiul expiră pe 22 aprilie, iar blocadele rămân în vigoare Deși încetarea focului încă se menține, ea este descrisă ca fiind „sub presiune”. Al Jazeera notează că blocada navală a SUA asupra porturilor iraniene este încă în vigoare, iar Comandamentul Central al SUA a afirmat că a întors din drum nouă nave până miercuri. Pe fondul acestor tensiuni, analiștii citați anticipează scenarii diferite: jurnalistul Kamran Yousuf spune că s-ar mira ca armistițiul să nu fie prelungit, invocând „apetit redus” de ambele părți pentru reluarea războiului; Muhammad Faisal (University of Technology Sydney) avertizează că, dacă nu se ajunge rapid la o a doua rundă, rolul Pakistanului s-ar putea schimba din mediator în „manager de criză”. Strâmtoarea Hormuz, miza economică majoră din negocieri Un punct central rămâne Strâmtoarea Hormuz, rută prin care trece aproximativ o cincime din petrolul mondial în timp de pace, potrivit sursei. Al Jazeera relatează că Iranul a blocat „efectiv” strâmtoarea de la începutul războiului, cu excepția navelor aparținând unor țări care au încheiat înțelegeri separate cu Teheranul. În plus, SUA au impus de luni o blocadă navală proprie, pentru a împiedica trecerea oricărei nave „legate de Iran”. Grace Wermenbol, fost oficial american pe securitate națională și visiting fellow la German Marshall Fund, spune că redeschiderea strâmtorii este „crucială” pentru reducerea presiunii de creștere asupra prețurilor petrolului și pentru încrederea piețelor, dar că nu există o soluție militară ușoară, iar ieșirea ar necesita un acord diplomatic. Dispute politice care blochează progresul: Libanul și dosarul nuclear Teheranul insistă ca Libanul să fie inclus în orice înțelegere, argumentând că loviturile israeliene de acolo nu pot fi separate de conflictul mai larg. Washingtonul respinge această legare a dosarelor și susține că un eventual acord privind Libanul trebuie să rămână separat de negocierile SUA–Iran. În acest context, SUA au organizat pe 14 aprilie o întâlnire trilaterală la Washington cu ambasadorii Israelului și Libanului, mediată de secretarul de stat Marco Rubio ; discuțiile au fost descrise drept „productive”, dar fără un armistițiu sau o întâlnire de follow-up agreată. Pakistanul s-a poziționat public mai aproape de perspectiva iraniană pe tema Libanului. Andrabi a spus că „pacea în Liban este esențială” pentru discuțiile SUA–Iran și a invocat „semne încurajatoare” recente pe frontul Israel–Liban. Ce urmează: diplomație intensă, dar fără garanții de calendar Pe teren, Islamabadul își intensifică efortul diplomatic: premierul Shehbaz Sharif este într-un tur regional (Jeddah, Doha, apoi Antalya), iar șeful forțelor de apărare Asim Munir a mers la Teheran. Iranul, prin ambasadorul său la Islamabad, a transmis că nu ia în calcul alt loc pentru discuții decât Pakistanul. Dinspre SUA și Iran, mesajele publice rămân prudent optimiste: Casa Albă a spus că noi discuții „foarte probabil” vor avea loc la Islamabad, iar Iranul afirmă că au fost schimbate mai multe mesaje prin Pakistan după 12 aprilie. Totuși, în lipsa unei date pentru runda a doua și cu armistițiul aproape de expirare, riscul de volatilitate rămâne ridicat, mai ales prin prisma blocajului din Hormuz și a disputelor legate de Liban și programul nuclear iranian. [...]
SUA lansează o nouă rundă de presiune economică asupra Iranului , prin operațiunea „Economic Fury”, care vizează direct „elitele regimului” și este dublată de menținerea blocadei asupra porturilor iraniene și a Strâmtorii Ormuz , potrivit Știrile Pro TV . Miza imediată este escaladarea constrângerilor economice și logistice asupra Teheranului, cu potențiale efecte în lanț asupra fluxurilor comerciale dintr-un coridor maritim strategic. Secretarul Apărării al Statelor Unite, Pete Hegseth , a confirmat că Departamentul Trezoreriei (echivalentul Ministerului de Finanțe) inițiază operațiunea, care ar urma să „maximizeze presiunea economică asupra întregului guvern” iranian. În același mesaj, Hegseth a cerut Iranului să „aleagă cu înțelepciune” și a reiterat că armata SUA este pregătită să continue lupta dacă Teheranul „alege prost”. Ce vizează „Economic Fury” Potrivit Trezoreriei americane, operațiunea are ca țintă „elitele regimului”, fiind menționată explicit familia Shamkhani, descrisă ca încercând „să profite pe seama poporului iranian”. Articolul nu oferă detalii despre instrumentele concrete (de exemplu, tipuri de sancțiuni sau măsuri financiare), dincolo de direcția generală a presiunii economice. Blocada în Ormuz rămâne, pe termen nedefinit Pe componenta operațională, Hegseth a spus că blocarea porturilor iraniene și a Strâmtorii Ormuz va fi menținută „atât timp cât va fi necesar”, informație atribuită de Știrile Pro TV agenției de știri Baha. Formularea lasă deschis orizontul de timp și sugerează o strategie de presiune prelungită, nu o măsură punctuală. Reacția Teheranului și canalul diplomatic În paralel, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a discutat la telefon cu omologul său chinez, Wang Yi, despre securitatea regională, potrivit agenției de știri iraniene Mehr. Araghchi a invocat în special prezența și activitățile forțelor americane în Orientul Mijlociu, cu accent pe Golful Persic și Strâmtoarea Ormuz, avertizând că acțiunile „provocatoare” ale SUA în aceste rute strategice ar avea „consecințe periculoase” și pot complica situația din regiune. În același timp, „ultimele rapoarte” citate de Știrile Pro TV indică faptul că Washingtonul și Teheranul ar fi convenit o nouă rundă de negocieri de pace, așteptată să aibă loc din nou la Islamabad. Articolul nu precizează sursa acestor rapoarte și nici un calendar ferm, astfel că informația rămâne, deocamdată, la nivel de așteptare. [...]
Iranul testează o soluție de „dezescaladare” cu miză directă pe fluxurile de petrol și gaze : Teheranul a propus un coridor de siguranță în Strâmtoarea Ormuz , care ar permite navelor să tranziteze partea omaneză fără riscul de a fi atacate, în cadrul negocierilor cu SUA, potrivit Economedia . Propunerea a fost discutată în negocierile dintre Iran și Statele Unite și ar putea fi implementată dacă se ajunge la un acord care să prevină reluarea conflictului. Informația este relatată de Reuters, potrivit Mediafax. De ce contează: Strâmtoarea Ormuz, nod critic pentru energia globală Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime din lume, prin care trec aproximativ 20% din petrolul global și gazul natural lichefiat. Are o lățime de circa 34 de kilometri și leagă Golful Persic de Oceanul Indian. Potrivit Reuters, conflictul recent a perturbat sever transportul maritim, cu sute de nave și mii de marinari blocați în zonă, ceea ce amplifică riscurile operaționale pentru transportatori și cumpărătorii de energie. Cum ar arăta coridorul și ce rămâne neclar Surse apropiate discuțiilor susțin că Iranul ar putea permite navigația liberă prin apele teritoriale ale Omanului, pe un traseu care ar evita zona de control direct iranian, astfel încât navele să poată trece fără interferențe din partea Teheranului. Rămân însă puncte neclarificate: nu este clar dacă propunerea include eliminarea minelor maritime; nu se știe dacă toate navele ar urma să fie tratate la fel. Condiția politică: concesii din partea Washingtonului Iranul ar accepta această variantă doar în schimbul unor concesii din partea Washingtonului, condiție descrisă ca esențială pentru orice progres diplomatic. O sursă occidentală din domeniul securității a spus că propunerea este încă „în lucru”, iar SUA nu au oferit deocamdată un răspuns oficial. În paralel, Statele Unite au impus recent restricții asupra navelor petroliere care părăsesc porturile iraniene, pe fondul tensiunilor crescute din transportul maritim în contextul conflictului dintre Iran și Israel, cu implicarea SUA. Organizația Maritimă Internațională a respins, totodată, ideea taxării navelor care tranzitează zona, considerând măsura riscantă pentru comerțul global. Dacă va fi implementată, propunerea Iranului ar putea însemna o revenire parțială la reguli de navigație folosite de decenii, dar depinde de rezultatul negocierilor cu Washingtonul. [...]
Pentagonul ar ajusta planuri de intervenție în Cuba, pe fondul presiunii SUA asupra importurilor de combustibil , într-un context în care blocajul petrolier din ultimele luni a adâncit criza economică a insulei, potrivit Euronews . Informația apare pe filiera presei americane: publicația USA Today citează oficiali sub protecția anonimatului care susțin că Pentagonul își intensifică și ajustează planurile privind Cuba, în așteptarea unor ordine directe ale președintelui american Donald Trump . Departamentul de Război a transmis, într-un răspuns pentru EFE, că nu dorește să facă speculații despre „scenarii ipotetice”, dar a precizat că forțele armate iau în calcul diverse situații de urgență și „rămân pregătite să execute ordinele președintelui”. Presiunea pe energie, miza imediată Escaladarea vine după ce tensiunile dintre Cuba și Statele Unite s-au accentuat în ianuarie și au crescut din nou în această săptămână. Ministrul cubanez de externe, Bruno Rodríguez, a acuzat Washingtonul că intimidează actorii care încearcă să facă comerț cu insula și a apărat dreptul Cubei de a importa combustibil. În ianuarie, Donald Trump și-a intensificat presiunea asupra guvernului cubanez condus de Miguel Díaz-Canel, blocând trimiterea de petrol venezuelean după capturarea președintelui Nicolás Maduro, pe 3 ianuarie, la Caracas. Context economic: o criză prelungită, agravată de blocaj Blocajul petrolier impus de SUA în ultimele trei luni a agravat o criză structurală pe care Cuba o resimte de mai bine de șase ani, notează materialul. Potrivit EFE, economia Cubei s-a contractat cu 15% între 2020 și 2025. Informațiile despre planurile Pentagonului rămân, deocamdată, la nivel de relatări bazate pe surse anonime, iar poziția oficială a Departamentului de Război evită confirmarea unor scenarii concrete. [...]
China respinge amenințarea SUA de a sancționa cumpărătorii de petrol iranian , susținând că astfel de măsuri sunt „unilaterale” și fără bază în dreptul internațional, potrivit Global Times . Declarația a fost făcută joi de purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun , într-un briefing de presă, ca reacție la o întrebare legată de mesajul transmis cu o zi înainte de SUA, care ar fi spus că va sancționa cumpărătorii de petrol iranian. Guo a afirmat că Beijingul „s-a opus în mod constant” sancțiunilor unilaterale pe care le consideră ilegale, atunci când acestea „nu sunt autorizate de Consiliul de Securitate al ONU” și „nu au o bază în dreptul internațional”. [...]
