Știri
Știri din categoria Externe
China respinge amenințarea SUA de a sancționa cumpărătorii de petrol iranian, susținând că astfel de măsuri sunt „unilaterale” și fără bază în dreptul internațional, potrivit Global Times.
Declarația a fost făcută joi de purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, într-un briefing de presă, ca reacție la o întrebare legată de mesajul transmis cu o zi înainte de SUA, care ar fi spus că va sancționa cumpărătorii de petrol iranian.
Guo a afirmat că Beijingul „s-a opus în mod constant” sancțiunilor unilaterale pe care le consideră ilegale, atunci când acestea „nu sunt autorizate de Consiliul de Securitate al ONU” și „nu au o bază în dreptul internațional”.
Recomandate
China cere reluarea tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz , pe fondul blocajelor care pot afecta fluxurile globale de energie , într-un mesaj transmis direct Teheranului, relatează Economica , citând Agerpres. Într-o convorbire telefonică, ministrul de externe chinez Wang Yi i-a spus omologului iranian Abbas Araghchi că trebuie respectate și protejate „suveranitatea, securitatea, precum şi drepturile şi interesele legitime” ale Iranului, ca stat riveran strâmtorii, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe chinez. În același timp, Wang Yi a cerut garantarea „libertății și securității navigației internaționale” și a susținut că restabilirea tranzitului normal prin Ormuz este „un apel unanim al comunităţii internaţionale”. De ce contează: o rută critică pentru petrol și GNL, cu miză directă pentru China Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute pentru comerțul global cu petrol și gaze naturale lichefiate (GNL). Importanța este cu atât mai mare pentru China, deoarece o parte semnificativă din importurile sale de energie provine din Orientul Mijlociu. În plus, China a fost principalul cumpărător de petrol iranian transportat prin strâmtoare, notează dpa. Contextul escaladării: blocaje succesive și trafic încă perturbat Potrivit Agerpres, declarațiile vin pe fondul unei noi escaladări a tensiunilor în jurul strâmtorii, după conflictul legat de Iran. După începerea „ofensivei americano-israeliene” în 28 februarie, Teheranul ar fi blocat efectiv strâmtoarea prin amenințări și atacuri asupra petrolierelor și navelor de marfă. După discuțiile fără rezultat dintre Washington și Teheran din weekendul trecut, pe fondul unui armistițiu de două săptămâni, SUA au blocat, la rândul lor, de luni, traficul maritim iranian prin Strâmtoarea Ormuz. Chiar și așa, situația celorlalte nave „nu a revenit la normalitate” din cauza blocadei navale americane, conform aceleiași surse. [...]
Iranul testează o soluție de „dezescaladare” cu miză directă pe fluxurile de petrol și gaze : Teheranul a propus un coridor de siguranță în Strâmtoarea Ormuz , care ar permite navelor să tranziteze partea omaneză fără riscul de a fi atacate, în cadrul negocierilor cu SUA, potrivit Economedia . Propunerea a fost discutată în negocierile dintre Iran și Statele Unite și ar putea fi implementată dacă se ajunge la un acord care să prevină reluarea conflictului. Informația este relatată de Reuters, potrivit Mediafax. De ce contează: Strâmtoarea Ormuz, nod critic pentru energia globală Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime din lume, prin care trec aproximativ 20% din petrolul global și gazul natural lichefiat. Are o lățime de circa 34 de kilometri și leagă Golful Persic de Oceanul Indian. Potrivit Reuters, conflictul recent a perturbat sever transportul maritim, cu sute de nave și mii de marinari blocați în zonă, ceea ce amplifică riscurile operaționale pentru transportatori și cumpărătorii de energie. Cum ar arăta coridorul și ce rămâne neclar Surse apropiate discuțiilor susțin că Iranul ar putea permite navigația liberă prin apele teritoriale ale Omanului, pe un traseu care ar evita zona de control direct iranian, astfel încât navele să poată trece fără interferențe din partea Teheranului. Rămân însă puncte neclarificate: nu este clar dacă propunerea include eliminarea minelor maritime; nu se știe dacă toate navele ar urma să fie tratate la fel. Condiția politică: concesii din partea Washingtonului Iranul ar accepta această variantă doar în schimbul unor concesii din partea Washingtonului, condiție descrisă ca esențială pentru orice progres diplomatic. O sursă occidentală din domeniul securității a spus că propunerea este încă „în lucru”, iar SUA nu au oferit deocamdată un răspuns oficial. În paralel, Statele Unite au impus recent restricții asupra navelor petroliere care părăsesc porturile iraniene, pe fondul tensiunilor crescute din transportul maritim în contextul conflictului dintre Iran și Israel, cu implicarea SUA. Organizația Maritimă Internațională a respins, totodată, ideea taxării navelor care tranzitează zona, considerând măsura riscantă pentru comerțul global. Dacă va fi implementată, propunerea Iranului ar putea însemna o revenire parțială la reguli de navigație folosite de decenii, dar depinde de rezultatul negocierilor cu Washingtonul. [...]
Statele Unite amenință cu reluarea loviturilor și extind blocada navală a Iranului , într-o escaladare cu efect direct asupra fluxurilor energetice din regiune, potrivit Agerpres . Șeful Pentagonului, Pete Hegseth , a spus că forțele americane din Orientul Mijlociu sunt „în poziția de a relua operațiunile de luptă” dacă Iranul nu ajunge la o înțelegere privind un acord de pace. Hegseth a prezentat alternativa ca pe o alegere între „un viitor prosper” și intensificarea presiunii militare, inclusiv asupra infrastructurii energetice. „Dar dacă Iranul alege prost, atunci vor avea o blocadă și bombe care cad asupra infrastructurii energetice”, a declarat Pete Hegseth. Blocadă asupra navelor care intră sau ies din Iran În cadrul campaniei de presiune asupra Teheranului pentru a ajunge la un acord, armata americană lansează o blocadă asupra tuturor navelor care încearcă să intre în Iran sau să părăsească Iranul, conform informațiilor transmise în briefing. Generalul Dan Caine, președinte al statului major interarme, a declarat că SUA vor urmări „în mod activ”: orice vas sub pavilion iranian; orice vas care încearcă să furnizeze „sprijin material” Iranului. Cum va fi aplicată măsura Navele care încearcă să spargă blocada vor fi interceptate și avertizate că, în lipsa conformării, SUA vor folosi forța, a precizat generalul Caine. Potrivit acestuia, aplicarea blocadei ar urma să se facă atât în apele teritoriale iraniene, cât și în apele internaționale. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre calendarul exact al posibilei reluări a operațiunilor de luptă sau despre parametrii acordului vizat. [...]
Armistițiul de 10 zile dintre Israel și Liban deschide o fereastră scurtă pentru dezescaladare și ajutor umanitar , iar Comisia Europeană își leagă mesajul de condiția respectării suveranității Libanului, potrivit Agerpres . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a salutat armistițiul anunțat de președintele american Donald Trump și l-a descris drept „o ușurare”, în contextul în care conflictul „s-a soldat deja cu mult prea multe victime”, într-un mesaj publicat pe platforma X. În același mesaj, von der Leyen a reiterat că „Europa va continua să facă apel la respectarea deplină a suveranității și integrității teritoriale a Libanului” și că UE va continua să susțină populația libaneză „prin intermediul unui ajutor umanitar substanțial”. Ce prevede armistițiul și când începe Donald Trump a anunțat că liderii israelian și libanez au fost de acord cu un armistițiu de 10 zile, cu începere de la ora locală 17:00. El a precizat, într-o postare pe Truth Social, că a avut „discuții excelente” cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și cu președintele libanez Joseph Aoun. Trump a mai spus că le-a cerut vicepreședintelui JD Vance, secretarului de stat Marco Rubio și șefului statului major interarme Dan Caine să colaboreze cu cele două țări pentru a obține „o pace de durată”. De ce contează pentru UE Poziționarea Comisiei Europene indică faptul că UE vrea să folosească această pauză limitată a ostilităților pentru două obiective punctuale: menținerea presiunii politice pentru respectarea suveranității și integrității teritoriale a Libanului; continuarea sprijinului umanitar pentru populația libaneză, în condițiile în care armistițiul ar putea facilita accesul și operațiunile de asistență. Agerpres notează că informațiile sunt relatate de Reuters și AFP; detalii suplimentare despre mecanismul de monitorizare sau condițiile concrete ale armistițiului nu sunt precizate în material. [...]
Agenția Internațională pentru Energie Atomică avertizează că programul nuclear al Coreei de Nord se poate extinde rapid , pe fondul unor indicii că infrastructura-cheie funcționează la complexul de la Yongbyon și că o nouă clădire suspectată pentru îmbogățirea uraniului ar fi fost finalizată, potrivit CNN . Semnalele invocate de organismul de supraveghere vizează, în același loc, operarea reactoarelor, a activităților de reprocesare (separarea materialelor nucleare din combustibil uzat) și a facilităților de îmbogățire a uraniului. În plus, este menționată finalizarea unei clădiri „suspectate” a fi destinată îmbogățirii, ceea ce ar putea indica o creștere a capacității, dacă evaluarea se confirmă. Din perspectiva riscului de securitate și a reglementării internaționale, combinația dintre funcționarea mai multor componente ale lanțului nuclear și apariția unei noi facilități potențiale ridică miza pentru monitorizarea și răspunsul diplomatic, într-un context în care accesul și verificarea independentă în Coreea de Nord rămân limitate. Materialul CNN este un reportaj video realizat de corespondentul Will Ripley și nu oferă, în fragmentul disponibil, estimări cantitative sau un calendar al evoluțiilor, ci doar caracterizarea situației drept o posibilă „expansiune rapidă” pe baza observațiilor agenției. [...]
Armata SUA spune că blochează doar porturile iraniene, nu Strâmtoarea Hormuz , o nuanță cu potențial impact direct asupra riscului perceput pe rutele energetice din Golf, potrivit Al Jazeera . Generalul american Dan Caine a precizat că operațiunea militară americană vizează „doar” porturile Iranului, și nu întreaga Strâmtoare Hormuz, așa cum afirmase inițial președintele Donald Trump cu doar câteva zile înainte, conform materialului. Clarificarea contează pentru mediul de afaceri și piețele de energie deoarece o blocadă a întregii strâmtori ar implica o perturbare mult mai amplă a traficului maritim decât o măsură limitată la porturi. Al Jazeera nu oferă în acest material detalii suplimentare despre modul de implementare al blocadei sau despre efectele deja observate. [...]
