Știri
Știri din categoria Externe
Pentagonul ar ajusta planuri de intervenție în Cuba, pe fondul presiunii SUA asupra importurilor de combustibil, într-un context în care blocajul petrolier din ultimele luni a adâncit criza economică a insulei, potrivit Euronews.
Informația apare pe filiera presei americane: publicația USA Today citează oficiali sub protecția anonimatului care susțin că Pentagonul își intensifică și ajustează planurile privind Cuba, în așteptarea unor ordine directe ale președintelui american Donald Trump.
Departamentul de Război a transmis, într-un răspuns pentru EFE, că nu dorește să facă speculații despre „scenarii ipotetice”, dar a precizat că forțele armate iau în calcul diverse situații de urgență și „rămân pregătite să execute ordinele președintelui”.
Escaladarea vine după ce tensiunile dintre Cuba și Statele Unite s-au accentuat în ianuarie și au crescut din nou în această săptămână. Ministrul cubanez de externe, Bruno Rodríguez, a acuzat Washingtonul că intimidează actorii care încearcă să facă comerț cu insula și a apărat dreptul Cubei de a importa combustibil.
În ianuarie, Donald Trump și-a intensificat presiunea asupra guvernului cubanez condus de Miguel Díaz-Canel, blocând trimiterea de petrol venezuelean după capturarea președintelui Nicolás Maduro, pe 3 ianuarie, la Caracas.
Blocajul petrolier impus de SUA în ultimele trei luni a agravat o criză structurală pe care Cuba o resimte de mai bine de șase ani, notează materialul. Potrivit EFE, economia Cubei s-a contractat cu 15% între 2020 și 2025.
Informațiile despre planurile Pentagonului rămân, deocamdată, la nivel de relatări bazate pe surse anonime, iar poziția oficială a Departamentului de Război evită confirmarea unor scenarii concrete.
Recomandate
Armistițiul de 10 zile dintre Israel și Liban deschide o fereastră scurtă pentru dezescaladare și ajutor umanitar , iar Comisia Europeană își leagă mesajul de condiția respectării suveranității Libanului, potrivit Agerpres . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a salutat armistițiul anunțat de președintele american Donald Trump și l-a descris drept „o ușurare”, în contextul în care conflictul „s-a soldat deja cu mult prea multe victime”, într-un mesaj publicat pe platforma X. În același mesaj, von der Leyen a reiterat că „Europa va continua să facă apel la respectarea deplină a suveranității și integrității teritoriale a Libanului” și că UE va continua să susțină populația libaneză „prin intermediul unui ajutor umanitar substanțial”. Ce prevede armistițiul și când începe Donald Trump a anunțat că liderii israelian și libanez au fost de acord cu un armistițiu de 10 zile, cu începere de la ora locală 17:00. El a precizat, într-o postare pe Truth Social, că a avut „discuții excelente” cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și cu președintele libanez Joseph Aoun. Trump a mai spus că le-a cerut vicepreședintelui JD Vance, secretarului de stat Marco Rubio și șefului statului major interarme Dan Caine să colaboreze cu cele două țări pentru a obține „o pace de durată”. De ce contează pentru UE Poziționarea Comisiei Europene indică faptul că UE vrea să folosească această pauză limitată a ostilităților pentru două obiective punctuale: menținerea presiunii politice pentru respectarea suveranității și integrității teritoriale a Libanului; continuarea sprijinului umanitar pentru populația libaneză, în condițiile în care armistițiul ar putea facilita accesul și operațiunile de asistență. Agerpres notează că informațiile sunt relatate de Reuters și AFP; detalii suplimentare despre mecanismul de monitorizare sau condițiile concrete ale armistițiului nu sunt precizate în material. [...]
Agenția Internațională pentru Energie Atomică avertizează că programul nuclear al Coreei de Nord se poate extinde rapid , pe fondul unor indicii că infrastructura-cheie funcționează la complexul de la Yongbyon și că o nouă clădire suspectată pentru îmbogățirea uraniului ar fi fost finalizată, potrivit CNN . Semnalele invocate de organismul de supraveghere vizează, în același loc, operarea reactoarelor, a activităților de reprocesare (separarea materialelor nucleare din combustibil uzat) și a facilităților de îmbogățire a uraniului. În plus, este menționată finalizarea unei clădiri „suspectate” a fi destinată îmbogățirii, ceea ce ar putea indica o creștere a capacității, dacă evaluarea se confirmă. Din perspectiva riscului de securitate și a reglementării internaționale, combinația dintre funcționarea mai multor componente ale lanțului nuclear și apariția unei noi facilități potențiale ridică miza pentru monitorizarea și răspunsul diplomatic, într-un context în care accesul și verificarea independentă în Coreea de Nord rămân limitate. Materialul CNN este un reportaj video realizat de corespondentul Will Ripley și nu oferă, în fragmentul disponibil, estimări cantitative sau un calendar al evoluțiilor, ci doar caracterizarea situației drept o posibilă „expansiune rapidă” pe baza observațiilor agenției. [...]
Armata SUA spune că blochează doar porturile iraniene, nu Strâmtoarea Hormuz , o nuanță cu potențial impact direct asupra riscului perceput pe rutele energetice din Golf, potrivit Al Jazeera . Generalul american Dan Caine a precizat că operațiunea militară americană vizează „doar” porturile Iranului, și nu întreaga Strâmtoare Hormuz, așa cum afirmase inițial președintele Donald Trump cu doar câteva zile înainte, conform materialului. Clarificarea contează pentru mediul de afaceri și piețele de energie deoarece o blocadă a întregii strâmtori ar implica o perturbare mult mai amplă a traficului maritim decât o măsură limitată la porturi. Al Jazeera nu oferă în acest material detalii suplimentare despre modul de implementare al blocadei sau despre efectele deja observate. [...]
Un proiect de lege din Rusia ar putea lărgi baza legală pentru operațiuni militare în afara granițelor , alimentând îngrijorările privind o posibilă escaladare cu NATO, potrivit Daily Mail . Inițiativa, deja aprobată în prima lectură în parlamentul de la Moscova, i-ar oferi lui Vladimir Putin autoritate extinsă să trimită trupe în străinătate sub un pretext nou, legat de protecția cetățenilor ruși. Proiectul ar permite desfășurarea de forțe „în cazul reținerii sau urmăririi penale” a cetățenilor ruși. Deși mai are de trecut prin încă două lecturi și camera superioară, publicația notează că sunt puține îndoieli că va fi adoptat, în contextul unui sistem parlamentar descris drept unul de tip „rubber-stamp” (validare formală). Ce schimbă, concret, proiectul de lege Din perspectiva impactului de reglementare, miza este extinderea cadrului juridic care poate justifica intervenții externe. Daily Mail arată că măsurile ar întări legi existente care deja îi oferă lui Putin o marjă largă de utilizare a forței militare „în apărarea intereselor Rusiei” – justificare invocată și la declanșarea invaziei Ucrainei în 2022, sub argumentul protejării etnicilor ruși. Președintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, a motivat inițiativa printr-o critică la adresa sistemelor occidentale de justiție, fără a oferi detalii suplimentare: „Justiția occidentală a devenit, în fapt, un instrument de represiune. În aceste condiții, este important să facem tot posibilul pentru a ne proteja cetățenii.” De ce contează pentru NATO și pentru securitatea regională Publicația notează că oficiali occidentali se tem că legislația ar putea pregăti terenul pentru o viitoare mișcare militară pe flancul estic al NATO, care ar testa Articolul 5 (clauza de apărare colectivă). În același timp, Daily Mail subliniază că forțele ruse rămân puternic angajate în Ucraina, însă evaluări de informații au avertizat în mod repetat că Kremlinul ar putea viza o altă țară europeană „în următorii ani”. În text este menționată și Estonia ca posibil punct sensibil, pe fondul existenței unei populații numeroase vorbitoare de rusă, care ar putea fi folosită drept pretext de intervenție – o ipoteză atribuită unor analiști, fără ca Daily Mail să indice nume sau documente. Legătura cu ICC și cu „ flota din umbră ” a Rusiei Daily Mail arată că proiectul de lege ar putea permite, teoretic, trimiterea de trupe pentru a elibera ruși reținuți în baza unor ordine ale Curții Penale Internaționale (ICC). Contextul invocat este emiterea, în 2023, a mandatelor de arestare pe numele lui Putin și al Mariei Lvova-Belova, pentru deportarea forțată a mii de copii ucraineni. Un alt efect posibil, potrivit aceleiași surse, este folosirea inițiativei ca semnal de intimidare către statele occidentale care vizează „flota din umbră” – petroliere vechi utilizate pentru a ocoli sancțiunile. În acest registru, Daily Mail citează opinia jurnalistei ruse din opoziție Farida Rustamova, care susține că scopul ar fi mai degrabă descurajarea „țărilor neprietenoase” prin perspectiva unor operațiuni ale serviciilor și armatei, decât acordarea unor puteri suplimentare reale. În același context, articolul menționează creșterea tensiunilor maritime și faptul că Estonia ar fi renunțat să mai rețină nave suspectate că aparțin „flotei din umbră”, invocând riscul de represalii; șeful marinei estoniene, Ivo Vark, a declarat pentru Reuters că riscul de escaladare militară este prea mare. Context: precedentul „acoperirii legale” pentru acțiuni militare Daily Mail amintește că Putin a mai căutat acoperire juridică pentru acțiuni militare, inclusiv în 2014, când a obținut aprobări parlamentare înainte de trimiterea trupelor în Ucraina, urmată de anexarea Crimeei și sprijinirea separatiștilor din est. Totodată, publicația reamintește modificările constituționale care îi permit să rămână la putere până cel puțin în 2036. La final, articolul face o paralelă cu cadrul legal american din 2002, supranumit „Hague Invasion Act”, care ar permite președintelui SUA să folosească forța pentru a recupera personal american reținut de instanțe internaționale precum ICC – instituție a cărei autoritate Washingtonul nu o recunoaște. [...]
Negocierile SUA–Iran pentru prelungirea armistițiului rămân fără calendar, iar incertitudinea menține presiunea pe rutele energetice și pe prețul petrolului , în condițiile în care Strâmtoarea Hormuz este un punct major de blocaj în discuții, potrivit Al Jazeera . Pakistanul, care mediază contactele, spune că părțile discută organizarea unei a doua întâlniri, dar „nu a fost stabilită o dată”. Armistițiul „fragil” anunțat pe 8 aprilie, după aproape șapte săptămâni de război, urmează să expire pe 22 aprilie. În paralel, blocadele navale și disputele politice nerezolvate complică reluarea negocierilor și cresc riscul unei reveniri la ostilități, cu efect direct asupra transportului maritim și a piețelor. Pakistanul: mediator, dar fără detalii despre formatul următoarei runde Ministerul de Externe pakistanez a confirmat că Washingtonul și Teheranul poartă discuții „prin Islamabad” pentru o a doua rundă, după întâlnirea din 12 aprilie, încheiată fără acord. Purtătorul de cuvânt Tahir Andrabi a spus că detalii precum componența delegațiilor țin de părți și a invocat confidențialitatea rolului de mediator. „Nu a existat nici un progres major, nici un eșec”, a declarat Andrabi despre prima rundă. El a confirmat că dosarul nuclear rămâne între subiectele-cheie, fără a intra în detalii. Armistițiul expiră pe 22 aprilie, iar blocadele rămân în vigoare Deși încetarea focului încă se menține, ea este descrisă ca fiind „sub presiune”. Al Jazeera notează că blocada navală a SUA asupra porturilor iraniene este încă în vigoare, iar Comandamentul Central al SUA a afirmat că a întors din drum nouă nave până miercuri. Pe fondul acestor tensiuni, analiștii citați anticipează scenarii diferite: jurnalistul Kamran Yousuf spune că s-ar mira ca armistițiul să nu fie prelungit, invocând „apetit redus” de ambele părți pentru reluarea războiului; Muhammad Faisal (University of Technology Sydney) avertizează că, dacă nu se ajunge rapid la o a doua rundă, rolul Pakistanului s-ar putea schimba din mediator în „manager de criză”. Strâmtoarea Hormuz, miza economică majoră din negocieri Un punct central rămâne Strâmtoarea Hormuz, rută prin care trece aproximativ o cincime din petrolul mondial în timp de pace, potrivit sursei. Al Jazeera relatează că Iranul a blocat „efectiv” strâmtoarea de la începutul războiului, cu excepția navelor aparținând unor țări care au încheiat înțelegeri separate cu Teheranul. În plus, SUA au impus de luni o blocadă navală proprie, pentru a împiedica trecerea oricărei nave „legate de Iran”. Grace Wermenbol, fost oficial american pe securitate națională și visiting fellow la German Marshall Fund, spune că redeschiderea strâmtorii este „crucială” pentru reducerea presiunii de creștere asupra prețurilor petrolului și pentru încrederea piețelor, dar că nu există o soluție militară ușoară, iar ieșirea ar necesita un acord diplomatic. Dispute politice care blochează progresul: Libanul și dosarul nuclear Teheranul insistă ca Libanul să fie inclus în orice înțelegere, argumentând că loviturile israeliene de acolo nu pot fi separate de conflictul mai larg. Washingtonul respinge această legare a dosarelor și susține că un eventual acord privind Libanul trebuie să rămână separat de negocierile SUA–Iran. În acest context, SUA au organizat pe 14 aprilie o întâlnire trilaterală la Washington cu ambasadorii Israelului și Libanului, mediată de secretarul de stat Marco Rubio ; discuțiile au fost descrise drept „productive”, dar fără un armistițiu sau o întâlnire de follow-up agreată. Pakistanul s-a poziționat public mai aproape de perspectiva iraniană pe tema Libanului. Andrabi a spus că „pacea în Liban este esențială” pentru discuțiile SUA–Iran și a invocat „semne încurajatoare” recente pe frontul Israel–Liban. Ce urmează: diplomație intensă, dar fără garanții de calendar Pe teren, Islamabadul își intensifică efortul diplomatic: premierul Shehbaz Sharif este într-un tur regional (Jeddah, Doha, apoi Antalya), iar șeful forțelor de apărare Asim Munir a mers la Teheran. Iranul, prin ambasadorul său la Islamabad, a transmis că nu ia în calcul alt loc pentru discuții decât Pakistanul. Dinspre SUA și Iran, mesajele publice rămân prudent optimiste: Casa Albă a spus că noi discuții „foarte probabil” vor avea loc la Islamabad, iar Iranul afirmă că au fost schimbate mai multe mesaje prin Pakistan după 12 aprilie. Totuși, în lipsa unei date pentru runda a doua și cu armistițiul aproape de expirare, riscul de volatilitate rămâne ridicat, mai ales prin prisma blocajului din Hormuz și a disputelor legate de Liban și programul nuclear iranian. [...]
Publicarea de către Rusia a unei liste cu firme europene implicate în producția de drone pentru Ucraina ridică riscul operațional pentru companiile vizate , prin expunerea publică a unor adrese și locații prezentate drept „posibile ținte”, potrivit Știrile Pro TV . Ministerul rus al Apărării a publicat pe 15 aprilie, pe canalul său de Telegram, liste cu companii din mai multe țări, inclusiv din Europa, despre care susține că ar fi implicate în producția de drone de atac pentru Ucraina. În material este citată publicația Meduza, care indică existența a două liste distincte. Ce conțin listele și ce problemă apare la nivel de acuratețe Prima listă, intitulată „Sucursale ale companiilor ucrainene în Europa”, include 11 firme, cu locații menționate în orașe precum Londra, München, Riga, Vilnius și Praga. A doua listă, „Companii străine care produc componente”, cuprinde 10 firme, unele aflate în Madrid, Veneția și Haifa, potrivit Meduza. Tot Meduza notează un exemplu care pune sub semnul întrebării acuratețea informațiilor: un cititor al publicației a observat că pe prima listă apare adresa Lerchenauer Strasse 28 din München, unde se află o clădire rezidențială. Mesajul Moscovei: presiune publică și avertisment explicit Ministerul rus al Apărării își justifică demersul prin ideea că „publicul european trebuie să înțeleagă” nu doar „cauzele reale” ale amenințărilor la adresa securității, ci și „adresele și locațiile” întreprinderilor descrise ca „ucrainene” și „mixte” care ar produce UAV-uri (vehicule aeriene fără pilot) și componente pentru Ucraina pe teritoriul țărilor europene. În același context, Dmitri Medvedev , vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a comentat pe platforma X că lista ar reprezenta „posibile ținte pentru forțele armate ruse”. „Când loviturile vor deveni realitate depinde de ceea ce se va întâmpla în continuare. Dormiți liniștiți, parteneri europeni!” Contextul imediat: discuții la Berlin și un pachet de apărare Declarația Ministerului rus al Apărării vine după întâlnirea de la Berlin, din 14 aprilie, dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cancelarul german Friedrich Merz. Înaintea întâlnirii au fost prezentate șapte modele de drone produse în cadrul unor întreprinderi mixte ucraineano-germane, potrivit biroului lui Zelenski. În aceeași zi, Germania și Ucraina au convenit asupra unui pachet de apărare în valoare de patru miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei), care include finanțarea de către Germania a unui contract pentru câteva sute de rachete destinate sistemului de apărare antiaeriană Patriot. [...]
