Știri
Știri din categoria Externe
SUA lansează o nouă rundă de presiune economică asupra Iranului, prin operațiunea „Economic Fury”, care vizează direct „elitele regimului” și este dublată de menținerea blocadei asupra porturilor iraniene și a Strâmtorii Ormuz, potrivit Știrile Pro TV. Miza imediată este escaladarea constrângerilor economice și logistice asupra Teheranului, cu potențiale efecte în lanț asupra fluxurilor comerciale dintr-un coridor maritim strategic.
Secretarul Apărării al Statelor Unite, Pete Hegseth, a confirmat că Departamentul Trezoreriei (echivalentul Ministerului de Finanțe) inițiază operațiunea, care ar urma să „maximizeze presiunea economică asupra întregului guvern” iranian. În același mesaj, Hegseth a cerut Iranului să „aleagă cu înțelepciune” și a reiterat că armata SUA este pregătită să continue lupta dacă Teheranul „alege prost”.
Potrivit Trezoreriei americane, operațiunea are ca țintă „elitele regimului”, fiind menționată explicit familia Shamkhani, descrisă ca încercând „să profite pe seama poporului iranian”. Articolul nu oferă detalii despre instrumentele concrete (de exemplu, tipuri de sancțiuni sau măsuri financiare), dincolo de direcția generală a presiunii economice.
Pe componenta operațională, Hegseth a spus că blocarea porturilor iraniene și a Strâmtorii Ormuz va fi menținută „atât timp cât va fi necesar”, informație atribuită de Știrile Pro TV agenției de știri Baha. Formularea lasă deschis orizontul de timp și sugerează o strategie de presiune prelungită, nu o măsură punctuală.
În paralel, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a discutat la telefon cu omologul său chinez, Wang Yi, despre securitatea regională, potrivit agenției de știri iraniene Mehr. Araghchi a invocat în special prezența și activitățile forțelor americane în Orientul Mijlociu, cu accent pe Golful Persic și Strâmtoarea Ormuz, avertizând că acțiunile „provocatoare” ale SUA în aceste rute strategice ar avea „consecințe periculoase” și pot complica situația din regiune.
În același timp, „ultimele rapoarte” citate de Știrile Pro TV indică faptul că Washingtonul și Teheranul ar fi convenit o nouă rundă de negocieri de pace, așteptată să aibă loc din nou la Islamabad. Articolul nu precizează sursa acestor rapoarte și nici un calendar ferm, astfel că informația rămâne, deocamdată, la nivel de așteptare.
Recomandate
Donald Trump își apără public secretarul Apărării, Pete Hegseth , dar presiunea politică asupra conducerii Pentagonului crește după alegerile de la jumătatea mandatului, care au adus democraților controlul asupra ambelor camere ale Congresului, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională: capacitatea administrației de a împinge prin Congres un pachet major de cheltuieli pentru apărare, în condițiile în care Hegseth ar putea deveni ținta unor investigații și chiar a unor discuții interne privind înlocuirea sa. Trump a respins ideea schimbării lui Hegseth, întrebat dacă ia în calcul înlocuirea acestuia, și a spus că „face o treabă foarte bună”. Totuși, în același timp, surse citate în material afirmă că președintele SUA „l-ar putea înlocui totuși” pe Hegseth, pe măsură ce republicanii își evaluează pierderile electorale. De ce contează: pachetul de 1,5 trilioane de dolari pentru apărare Un punct central al tensiunilor este legat de relația lui Hegseth cu legislatorii și de impactul asupra agendei bugetare. Senatorul republican Thom Tillis a declarat pentru CBS News că Hegseth va avea de dat socoteală, iar relația sa tensionată cu Congresul subminează eforturile administrației de a promova un pachet de cheltuieli pentru apărare de 1,5 trilioane de dolari . Tillis a indicat și o fereastră de timp scurtă pentru decizii, afirmând că, după alegeri, trebuie stabilit dacă Hegseth este persoana potrivită pentru a susține aceste nevoi în fața Congresului, în condițiile în care sesiunea curentă ar mai avea „doar 60 de zile”. Războiul cu Iranul, cost politic și potențial „țap ispășitor” Contextul politic al apărării lui Hegseth este legat de nemulțumirea alegătorilor față de războiul cu Iranul, menționată ca factor în rezultatul alegerilor. Vicepreședintele JD Vance a pus public sub semnul întrebării dacă războiul „a meritat efortul” și a spus că acesta i-a costat pe republicani controlul asupra Congresului. Un consilier al lui Trump, citat în articol, a susținut că Hegseth „ar putea fi pe lista celor care vor fi dați afară” din cauza războiului, pe logica găsirii unui vinovat pentru costul politic al conflictului. Investigații și riscuri de demitere Pe lângă presiunea politică, Hegseth se confruntă cu riscuri de anchete și proceduri în Congres: un legislator republican, Thomas Massie, a depus la începutul anului o cerere de impeachment împotriva lui Hegseth, acuzându-l de abuz în serviciu prin declanșarea ostilităților împotriva Iranului fără aprobarea Congresului; democrații au promis să-l investigheze pe Hegseth și modul în care a condus Pentagonul, investigațiile putând viza, potrivit materialului, inclusiv gestionarea războiului cu Iranul și „epurările” unor ofițeri militari de rang înalt. Casa Albă a îndrumat Reuters către declarațiile publice ale lui Trump despre Hegseth, iar Departamentul Apărării a transmis că acesta este „100 la sută dedicat” conducerii Pentagonului până la finalul mandatului lui Trump, care se încheie pe 20 ianuarie 2029. [...]
Europa ar putea rămâne expusă la șocuri energetice și volatilitate a prețurilor dacă Washingtonul intră într-o perioadă de confruntare politică internă, iar Donald Trump își păstrează libertatea de manevră în politica externă, potrivit unei analize citate de Digi24 . Miza pentru economiile europene este dublă: riscul unui nou val de tensiuni comerciale și, mai ales, persistența presiunilor pe energie, cu efect direct asupra costului vieții și asupra industriei. După alegerile din SUA, democrații au câștigat controlul asupra Senatului și au obținut câștiguri decisive în Camera Reprezentanților, ceea ce deschide calea pentru anchete și audieri extinse asupra administrației Trump. În paralel, analiza notează că președintele SUA păstrează o marjă considerabilă de acțiune în domenii-cheie precum politica externă, securitatea națională și politica comercială, inclusiv prin decrete și veto. Energia: de ce Europa nu ar trebui să se aștepte la ieftiniri rapide Unul dintre punctele centrale pentru Europa este evoluția prețurilor la energie. Analiza avertizează că o scădere nu este un scenariu pe care să se poată „paria” ușor, în condițiile în care tensiunile din Orientul Mijlociu rămân un factor major. În acest context, POLITICO indică drept element critic Strâmtoarea Ormuz : fără un acord de pace cu Teheranul care să permită redeschiderea rutei, șocul energetic care împinge prețurile în sus în Europa ar putea continua, cu efecte negative asupra politicii europene și asupra crizei costului vieții. Sursa menționează și un reper de piață: țițeiul Brent se tranzacționa la 108 dolari pe baril (aprox. 497 lei), chiar dacă prețurile petrolului au înregistrat cea mai rapidă scădere din august. Efecte economice colaterale: aviația avertizează asupra unei „crize” Impactul nu se oprește la facturile la energie. Pentru transportul aerian și industria aeronautică, directorul general al Ryanair, Michael O’Leary, avertizează că, în lipsa unui acord, industria s-ar putea confrunta cu „o adevărată criză” până în martie sau aprilie anul viitor. Această presiune ar putea alimenta costuri mai mari de operare și, implicit, tensiuni suplimentare asupra prețurilor și cererii, într-un moment în care economiile europene sunt sensibile la noi șocuri. Context politic la Washington: risc de blocaj și efecte indirecte asupra Europei Analiza mai arată că SUA ar putea deveni atât de absorbită de „războiul politic” intern, încât politica externă să treacă pe plan secund. Într-un astfel de scenariu, incertitudinea ar crește, iar Europa ar putea rămâne fără un partener american previzibil în dosare care influențează direct economia – de la securitatea energetică la comerț. În paralel, există și riscul ca Trump să își intensifice confruntările cu Europa, un diplomat german avertizând că ar urma „mai multă acrimonie” și mai multe pretenții față de aliații europeni, în timp ce Casa Albă își poate folosi pârghiile pe tarife și acorduri comerciale. Pentru Europa, concluzia practică este că perioada următoare poate aduce mai degrabă volatilitate decât stabilizare: prețurile la energie rămân vulnerabile la decizii geopolitice, iar turbulențele politice din SUA pot întârzia sau complica răspunsurile coordonate cu impact economic. [...]
Liderul suprem al Iranului transmite că schimbarea majorității în Congresul SUA nu va modifica linia Washingtonului față de Teheran , într-un mesaj care sugerează continuitate în tensiunile geopolitice cu potențial efect direct asupra riscului regional și, implicit, asupra piețelor energetice, potrivit Digi24 . Mojtaba Khamenei a declarat că „oricine crede că rezultatele alegerilor de la jumătatea mandatului vor schimba poziţia Washingtonului faţă de Teheran se înşală amarnic”, într-o intervenție preluată de CNN și Reuters, potrivit News.ro. În același mesaj, liderul iranian a respins ideea că eventuale concesii către SUA ar reduce ostilitatea față de Iran. „Oricine se agaţă încă de o speranţă, oricât de mică, că sistemul de dominaţie şi-ar putea schimba comportamentul (...) se înşală profund.” Mesajul Teheranului: presiune și descurajare, nu detensionare În declarațiile citate, Khamenei a invocat drept elemente ale unei „campanii împotriva hegemoniei SUA” atât distrugerea de către Teheran a bazelor americane din regiune, cât și controlul asupra Strâmtorii Ormuz — un punct-cheie pentru tranzitul petrolului la nivel global. „SUA consideră că sfârşitul hegemoniei lor este îndepărtat; noi îl vedem ca fiind aproape.” Din perspectiva impactului economic, referirea la Strâmtoarea Ormuz menține în prim-plan riscul de perturbare a fluxurilor energetice, într-un context în care războiul din regiune a fost asociat deja cu scumpiri la benzină și motorină pentru consumatori, inclusiv în SUA. Contextul politic din SUA: războiul, costul vieții și schimbarea majorității Materialul notează că războiul comun al SUA și Israelului împotriva Iranului a devenit un subiect central în campania pentru alegerile de la jumătatea mandatului, pe fondul nemulțumirilor legate de conflict și de costul ridicat al vieții. În același context, președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a scris pe X că „americanii au spus NU războiului”. Totodată, Donald Trump a recunoscut că războiul din Iran a afectat candidații republicani, dar și-a menținut decizia de a începe conflictul. Potrivit informațiilor prezentate, democrații au preluat controlul atât asupra Senatului, cât și asupra Camerei Reprezentanților, iar rezultatul deschide o perioadă de „guvernare divizată” la Washington. Ce urmează și de ce contează Mesajul liderului suprem iranian indică faptul că Teheranul nu se așteaptă la o recalibrare a politicii SUA după schimbarea echilibrului politic din Congres. În termeni practici, asta înseamnă că riscul geopolitic asociat conflictului și tensiunilor din jurul Strâmtorii Ormuz rămâne ridicat, iar volatilitatea din energie poate continua să fie alimentată de evoluțiile din regiune. [...]
Donald Trump ia în calcul schimbarea conducerii Pentagonului după eșecul electoral al republicanilor , un scenariu care ar putea adânci incertitudinea asupra direcției politicii de apărare a SUA și a gestionării războiului cu Iranul, potrivit Digi24 , care citează surse CBS News . Conform CBS News , Trump și-a întrebat consilierii și interlocutori cu care a vorbit la telefon dacă secretarul Apărării, Pete Hegseth, ar trebui să rămână în funcție, în urma „pierderilor catastrofale” suferite de republicani la alegerile de la jumătatea mandatului. Aceleași surse spun însă că președintele nu a luat încă o decizie privind înlocuirea lui Hegseth. Presiune politică după alegeri și risc de proceduri în Congres Înainte de alegeri, democrații încercau deja să-l pună sub acuzare pe Hegseth, iar probabilitatea unei proceduri de destituire ar putea crește în contextul în care democrații au „majorități solide” în ambele camere ale Congresului, potrivit informațiilor citate. În paralel, unii consilieri de la Casa Albă ar anticipa că o parte din vină pentru înfrângerile electorale va fi aruncată asupra unor lideri militari implicați în coordonarea războiului cu Iranul, respectiv amiralul Brad Cooper (șeful Comandamentului Central al SUA) și generalul Dan Caine (președintele Comitetului Șefilor de Stat Major). Posibil înlocuitor: Ron DeSantis , potrivit unei surse O sursă citată de CBS News afirmă că guvernatorul republican al Floridei, Ron DeSantis, este vehiculat ca posibil înlocuitor al lui Hegseth. Argumentul invocat este că DeSantis ar putea trece prin procedura de confirmare în Senat în perioada de tranziție și ar putea prelua funcția după expirarea mandatului său de guvernator, pe 5 ianuarie. Casa Albă: „încredere deplină” în Hegseth Întrebată despre informațiile privind viitorul lui Hegseth, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a transmis într-un comunicat că Trump „are încredere deplină” în secretarul Apărării. În același mesaj, Kelly a lăudat operațiunile militare din Iran și Venezuela și eforturile lui Hegseth de a inversa prioritățile Pentagonului din perioada Biden legate de „DEI și ideologia woke” (DEI se referă la politici de diversitate, echitate și incluziune). JD Vance pune înfrângerea pe seama războiului Vicepreședintele JD Vance a atribuit eșecul republicanilor războiului, într-o postare amplă pe X, publicată miercuri dimineață, în care susține că problema nu a fost prezența la vot, ci faptul că o parte dintre votanții Trump/Vance din 2024 au ales democrații în 2026. Postarea este disponibilă aici: X . În mesaj, Vance mai indică drept teme care au contat pentru electorat: încheierea războiului, costul vieții și relația SUA–Israel, și cere o schimbare de priorități în administrație după pierderea controlului asupra Camerei Reprezentanților și Senatului. Trump: îl apără public pe Hegseth, dar scenariul rămâne deschis Separat de discuțiile relatate pe surse, Trump a declarat presei, întrebat despre o posibilă înlocuire a lui Hegseth, că vrea să-l păstreze în funcție. În același timp, materialul menționează că numele lui Hegseth este vehiculat ca posibil succesor al senatoarei republicane Marsha Blackburn, aleasă guvernatoare a statului Tennessee, ceea ce ar putea deschide o altă pistă pentru viitorul său politic. Marsha Blackburn nu și-a anunțat însă intențiile, potrivit informațiilor citate. [...]
Tensiunile din Strâmtoarea Hormuz cresc riscul de șoc pe piața petrolului , după ce Iranul a catalogat drept „neconvingător” răspunsul SUA la condițiile pentru redeschiderea rutei, iar președintele american Donald Trump a confirmat lovituri asupra unei insule iraniene din apropiere, potrivit Al Jazeera . Iranul poartă discuții indirecte cu SUA pe baza unei propuneri de redeschidere a strâmtorii în două zile, dacă Washingtonul acceptă șapte cerințe ale Teheranului, inclusiv ridicarea sancțiunilor și încetarea unei blocade navale americane. În pofida unor semnale de progres în ultimele zile, Mohsen Rezaei, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, a spus că răspunsul SUA „nu a fost convingător” și a cerut ca cele șapte condiții să fie abordate „pe deplin și explicit” și puse în aplicare, avertizând că doar atunci Strâmtoarea Hormuz va fi redeschisă. Diplomație sub presiune, cu Qatar în rol de intermediar Pe fondul riscului de escaladare, Qatarul și-a intensificat eforturile diplomatice. Majed al-Ansari, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe din Qatar, a declarat că discuțiile continuă și că ambele părți „rămân angajate în procesul de negociere”, Doha facilitând schimbul „în timp real” de propuneri între SUA și Iran. Lovituri confirmate de Trump și avertismente privind noi acțiuni La Washington, Trump a confirmat că SUA au lovit Iranul marți dimineață, spunând pentru Fox News că ținta a fost o instalație antiaeriană. El a descris operațiunea drept un „atac minor” și a susținut că „nu a fost război”. Presa iraniană a relatat că loviturile au vizat insula Qeshm, în Golful Persic, lângă Strâmtoarea Hormuz. În paralel, oficiali americani citați de presa din SUA au spus că loviturile ar fi fost „defensive” și ar fi urmat unor focuri iraniene asupra unei aeronave americane. Totodată, Trump a repetat avertismentele privind posibile acțiuni militare suplimentare, afirmând că nu urmărește „să omoare mulți oameni”, dar că „dacă va trebui, va trebui”. Atacuri asupra navelor comerciale și acuzații reciproce Riscul operațional pentru transportul de țiței a fost accentuat de noi incidente pe mare. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a susținut că patru petroliere au fost distruse după ce ar fi lovit mine navale în timp ce încercau să tranziteze o rută „interzisă” la sud de strâmtoare; alte două nave ar fi fost reținute pentru încălcarea restricțiilor de navigație, potrivit unei declarații preluate de agenția oficială IRNA. Separat, United Kingdom Maritime Trade Operations (UKMTO) a raportat că două proiectile neidentificate au lovit camera motoarelor unui petrolier la circa 14 mile marine (aprox. 26 km) nord-est de satul de coastă Limah din Oman, fără victime. Publicația notează că nu a putut fi verificat independent dacă incidentul descris de UKMTO are legătură cu afirmațiile IRGC. IRGC a mai afirmat că a doborât o dronă MQ-9 de fabricație americană deasupra strâmtorii la 4:30 ora locală (01:00 GMT), prezentând-o drept a 56-a aeronavă de acest tip doborâtă. De ce contează: riscul de escaladare se mută direct pe ruta energetică Combinația dintre negocieri blocate, lovituri confirmate de SUA și atacuri asupra transportului comercial amplifică riscul ca tensiunile să se traducă în perturbări ale tranzitului prin Hormuz, un punct critic pentru fluxurile energetice globale. În material, politologul american John Mearsheimer avertizează că o nouă campanie de bombardamente ar putea să nu atingă obiectivele Washingtonului și că o ripostă iraniană ar putea împinge SUA într-o confruntare mai lungă, cu efecte mai mari asupra economiei globale. [...]
Mesajul negociatorului-șef iranian sugerează că Teheranul vede un spațiu de presiune politică asupra Washingtonului după votul din SUA , pe fondul nemulțumirilor legate de războiul cu Iranul și de costul vieții, potrivit Digi24 . Mohammad Bagher Ghalibaf , prezentat drept negociatorul-șef al Iranului în discuțiile cu Statele Unite și președinte al Parlamentului iranian, a afirmat că americanii au spus „NU RĂZBOIULUI” la alegerile de la jumătatea mandatului prezidențial, după înfrângerea Partidului Republican condus de Donald Trump în fața democraților. Într-o postare pe X, Ghalibaf a legat rezultatul electoral de două teme interne: conștiința alegătorilor și presiunea costului vieții. „Fie din conştiinţă, fie din cauza costului vieţii, americanii au spus NU RĂZBOIULUI, iar noi susţinem acest mesaj.” Tot el a adăugat un avertisment la adresa administrației SUA, susținând că, dacă guvernul „trădează voința poporului” pentru a servi interesele unor „finanțatori și șantajiști internaționali”, răspunsul Iranului va fi un „NU” care „vine însoțit de un coșmar”, formulare pe care Digi24 o descrie drept „misterioasă”. De ce contează: războiul și costul vieții, transformate în pârghii de negociere Din perspectiva Teheranului, mesajul încearcă să capitalizeze politic pe schimbarea de raport de forțe din Congresul SUA. Digi24 notează că democrații au preluat controlul atât asupra Senatului, cât și asupra Camerei Reprezentanților , obținând victorii inclusiv în zone tradițional republicane. În același timp, contextul intern american descris în articol indică o combinație de factori care au alimentat votul: frustrarea față de războiul nepopular cu Iranul, îngrijorările privind costul ridicat al vieții și nemulțumirea față de modul în care Donald Trump a condus țara. Contextul politic din SUA invocat în articol Potrivit informațiilor prezentate, democrații și-au construit campania pe două direcții principale: corupția; accesibilitatea prețurilor, cu acuzații că politica tarifară a lui Trump și războiul cu Iranul au dus la creșterea costurilor. Articolul mai menționează că democrații au subliniat și „miliardele de dolari” pe care familia Trump le-ar fi câștigat de la revenirea acestuia la Casa Albă, fără a oferi însă o cifră exactă. Ce urmează Din datele disponibile în material, nu rezultă măsuri concrete anunțate de SUA sau Iran imediat după alegeri. Semnalul principal rămâne unul politic: Teheranul încearcă să lege continuarea războiului de costuri electorale interne pentru Washington, într-un moment în care Congresul a trecut sub control democrat. [...]
