Știri
Știri din categoria Externe
SUA lansează o nouă rundă de presiune economică asupra Iranului, prin operațiunea „Economic Fury”, care vizează direct „elitele regimului” și este dublată de menținerea blocadei asupra porturilor iraniene și a Strâmtorii Ormuz, potrivit Știrile Pro TV. Miza imediată este escaladarea constrângerilor economice și logistice asupra Teheranului, cu potențiale efecte în lanț asupra fluxurilor comerciale dintr-un coridor maritim strategic.
Secretarul Apărării al Statelor Unite, Pete Hegseth, a confirmat că Departamentul Trezoreriei (echivalentul Ministerului de Finanțe) inițiază operațiunea, care ar urma să „maximizeze presiunea economică asupra întregului guvern” iranian. În același mesaj, Hegseth a cerut Iranului să „aleagă cu înțelepciune” și a reiterat că armata SUA este pregătită să continue lupta dacă Teheranul „alege prost”.
Potrivit Trezoreriei americane, operațiunea are ca țintă „elitele regimului”, fiind menționată explicit familia Shamkhani, descrisă ca încercând „să profite pe seama poporului iranian”. Articolul nu oferă detalii despre instrumentele concrete (de exemplu, tipuri de sancțiuni sau măsuri financiare), dincolo de direcția generală a presiunii economice.
Pe componenta operațională, Hegseth a spus că blocarea porturilor iraniene și a Strâmtorii Ormuz va fi menținută „atât timp cât va fi necesar”, informație atribuită de Știrile Pro TV agenției de știri Baha. Formularea lasă deschis orizontul de timp și sugerează o strategie de presiune prelungită, nu o măsură punctuală.
În paralel, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a discutat la telefon cu omologul său chinez, Wang Yi, despre securitatea regională, potrivit agenției de știri iraniene Mehr. Araghchi a invocat în special prezența și activitățile forțelor americane în Orientul Mijlociu, cu accent pe Golful Persic și Strâmtoarea Ormuz, avertizând că acțiunile „provocatoare” ale SUA în aceste rute strategice ar avea „consecințe periculoase” și pot complica situația din regiune.
În același timp, „ultimele rapoarte” citate de Știrile Pro TV indică faptul că Washingtonul și Teheranul ar fi convenit o nouă rundă de negocieri de pace, așteptată să aibă loc din nou la Islamabad. Articolul nu precizează sursa acestor rapoarte și nici un calendar ferm, astfel că informația rămâne, deocamdată, la nivel de așteptare.
Recomandate
Iran condiționează reluarea negocierilor cu SUA de deblocarea fondurilor și ridicarea blocadei navale , potrivit The Jerusalem Post , care citează o declarație a șefului securității iraniene, Mohsen Rezaei , preluată de Al Jazeera. Mesajul indică o încercare de a transforma discuțiile de încetare a războiului într-un pachet de măsuri cu efect imediat asupra capacității financiare și logistice a Teheranului. Condițiile transmise mediatorilor includ: încetarea războiului „pe toate fronturile”; deblocarea fondurilor iraniene înghețate; încetarea blocadei navale. Rezaei a spus că discuțiile cu mediatorii din Qatar și Pakistan continuă și că Teheranul așteaptă un răspuns de la președintele american Donald Trump. În același timp, oficialul iranian a susținut că ar fi în interesul Washingtonului să accepte termenii și a avertizat că amenințările SUA „nu vor produce progrese”, deoarece Iranul rămâne pregătit pentru un „război decisiv”. Informațiile sunt prezentate ca parte a unei știri în curs de dezvoltare, iar articolul nu oferă un răspuns oficial al părții americane sau detalii despre calendarul unei eventuale reluări a negocierilor. [...]
Qatar spune că mediatorii fac naveta între Teheran și Washington pentru a relansa discuțiile Iran–SUA , într-un demers care ar putea debloca un canal de negociere înghețat și ar reduce riscul de escaladare regională, potrivit Al Jazeera . Majed Al-Ansari , purtător de cuvânt al Ministerului de Externe din Qatar, a declarat pentru Bloomberg că mediatorii „fac naveta” între capitalele Iranului și SUA pentru a reporni discuțiile. În acest proces, „sunt schimbate mai multe propuneri” menite să reducă diferențele dintre părți. Materialul a fost publicat pe 20 septembrie 2026. Al Jazeera nu oferă detalii despre conținutul propunerilor sau despre un calendar al unor eventuale întâlniri, astfel că rămâne neclar cât de aproape sunt părțile de o reluare efectivă a negocierilor. [...]
Avertismentul SUA către cetățenii din Orientul Mijlociu indică un risc crescut de escaladare , după ce Iranul a transmis că se așteaptă la un nou atac american și amenință cu represalii inclusiv împotriva aliaților regionali ai Washingtonului, potrivit Biziday . Comandamentul militar central al Iranului a comunicat, prin presa de stat iraniană și citat de agențiile internaționale, că orice nou atac ar declanșa lovituri de răspuns asupra bazelor și intereselor americane din regiune. În același mesaj, Teheranul avertizează că aliații regionali ai SUA vor fi considerați „părți implicate” în conflict. Conducerea iraniană nu a oferit detalii despre informațiile pe care susține că le deține. Pe acest fundal, Departamentul de Stat al SUA a emis sâmbătă un avertisment pentru cetățenii americani din Orientul Mijlociu, invocând riscul unei „escaladări neprevăzute”. Autoritățile le recomandă să fie vigilenți și să ia în calcul posibile anulări de zboruri sau închideri ale spațiului aerian. Presiune prelungită pe piețele energetice Conflictul SUA–Iran, început pe 28 februarie, continuă să mențină sub presiune piețele energetice globale, la aproape șapte luni de la debut, conform informațiilor citate. În paralel, războiul s-a extins și pe axa Yemen–Arabia Saudită, prin confruntările dintre rebelii houthi și Riad. Într-o analiză citată de Biziday, Reuters notează că intensificarea acțiunilor houthi pune Arabia Saudită într-o dilemă: să continue loviturile aeriene pentru a împiedica gruparea să ocupe noi teritorii sau să reducă intensitatea operațiunilor, pentru a limita riscul unor atacuri cu drone asupra infrastructurii critice (context detaliat de Biziday aici ). În lipsa unor detalii verificabile despre „informațiile” invocate de Iran, semnalul practic rămâne avertismentul emis de SUA: o deteriorare rapidă a situației de securitate ar putea afecta mobilitatea (zboruri, spațiu aerian) și ar menține volatilitatea în energie, cu efecte în lanț asupra costurilor de transport și aprovizionare. [...]
Diferența dintre bilanțul public și cel intern al victimelor ridică presiune pe transparența Pentagonului în contextul războiului SUA și Israel împotriva Iranului, potrivit Mediafax , care citează informații publicate de Washington Post și reacția secretarului american al Apărării, Pete Hegseth . Conform declarațiilor a cinci oficiali anonimi pentru Washington Post, în războiul din Iran ar fi murit 22 de soldați americani, cu patru mai mult decât cifra disponibilă în baza de date publică a Pentagonului. Un alt oficial american, citat sub anonimat, a spus că nu toate decesele nedivulgate ar fi fost legate direct de conflictul care durează de câteva luni, ci ar fi implicat personal american aflat în Orientul Mijlociu pe fondul ostilităților. În paralel, trei contractori americani cu sediul în regiune au murit de la începerea „Războiului din Orientul Mijlociu”, notează materialul. Baza de date DCAS a Pentagonului înregistra 18 victime militare americane (decese cauzate de acțiuni ostile și neostile) de la debutul conflictului din Iran. Detaliile privind decesele care nu ar fi fost făcute publice — inclusiv identitatea militarilor, precum și momentul, modul și locul în care au murit — rămân neclare, iar oficiali familiarizați cu numărul mai mare de victime și-au exprimat frustrarea că aceste pierderi suplimentare nu apar în portalul public al Pentagonului dedicat victimelor. Reacția conducerii Pentagonului și lipsa unui răspuns oficial Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a negat informația. Potrivit Reuters, într-o postare pe X, el a calificat relatarea despre morți nedivulgate drept „o minciună sfruntată”, însă postarea ar fi fost ștearsă ulterior. Într-un mesaj publicat vineri, Hegseth a criticat publicațiile independente care au relatat despre războiul din Iran și a susținut că acestea „au pus în pericol trupele” cu „știri false” și „scurgeri de informații”. Mesajul a fost prezentat în contextul în care președintele Donald Trump a anunțat că CNN, Politico și publicația MSNOW au fost interzise la Casa Albă. Pentagonul a refuzat, de asemenea, să răspundă întrebărilor Washington Post privind discrepanța dintre cifrele din baza de date publică și informațiile vehiculate de oficiali sub anonimat. [...]
Trump i-a cerut lui Zelenski să oprească loviturile asupra rafinăriilor rusești, pe fondul scumpirii motorinei , înaintea unei întâlniri programate la New York, în marja Adunării Generale a ONU , potrivit Axios . Întâlnirea, care ar urma să aibă loc marți, vine în timp ce Casa Albă încearcă să intermedieze un acord prin care Rusia și Ucraina să facă pași reciproci de detensionare și să reia negocierile, însă luptele s-au intensificat în ultimele zile. Rustem Umerov , negociatorul-șef al lui Zelenski și șeful serviciului de informații externe al Ucrainei, a declarat pentru publicație că a lucrat în ultimele zile cu emisari ai Casei Albe pentru a organiza întrevederea. Miza imediată, dincolo de componenta diplomatică, ține de energie și prețuri: o sursă familiarizată cu convorbirea telefonică dintre Trump și Zelenski a spus că președintele american i-a cerut în repetate rânduri liderului ucrainean să înceteze atacurile asupra rafinăriilor rusești, întrucât aceste lovituri „ridică prețurile globale la motorină”. Sursa a adăugat că „cuvântul motorină” a apărut de multe ori în discuție. Context: sancțiuni și armament, înainte de întâlnirea de la ONU Întâlnirea are loc la câteva zile după ce Trump a semnat un proiect de lege privind sancțiuni împotriva Rusiei și a aprobat „cel mai mare acord de armament” dintre SUA și Ucraina de la preluarea mandatului, două măsuri pe care Ucraina le-a susținut luni la rând. Zelenski a prezentat convorbirea cu Trump drept un pas cu potențial major: „O conversație importantă și am trecut prin multe. Am convenit să ne întâlnim la New York, iar această întâlnire ar putea schimba multe. Există un impuls diplomatic.” Totodată, Zelenski a spus că Ucraina este pregătită „să facă pași cu adevărat serioși” pentru a ajunge la un acord de detensionare cu Rusia. Negocierile: „unul sau două” puncte rămase, dar escaladare pe teren Umerov a afirmat că s-au înregistrat progrese semnificative și că numărul blocajelor „s-a redus de la zeci la, în esență, una sau două chestiuni-cheie” rămase în negociere. El a mai spus că SUA sunt „super concentrate” pe oprirea războiului și că înțeleg situația de pe câmpul de luptă. În paralel, situația militară s-a deteriorat. Duminică, Ucraina a lansat un atac cu rachete asupra Moscovei și a lovit o rafinărie, iar Rusia a lansat rachete asupra Kievului și altor orașe mari „aproape în fiecare zi” în ultimele săptămâni. Deși Rusia ar fi semnalat disponibilitatea de a lua măsuri de detensionare înainte de iarnă și de a relua discuții trilaterale cu SUA și Ucraina, Axios notează că există puține progrese către un acord concret. Dispută de culise: frustrarea față de un emisar american, contestată de Kiev Publicația ucraineană Kyiv Independent a relatat că guvernul de la Kiev ar fi „tot mai frustrat” de emisarul Casei Albe Steve Witkoff, într-un context în care Witkoff și Jared Kushner au vizitat recent Kievul. Umerov a respins relatarea ca fiind falsă și a spus că lucrează zilnic cu Witkoff și Kushner de aproape un an, insistând că echipa americană „nu pierde timp” și rămâne concentrată pe soluții pentru încheierea războiului, garanții de securitate și prosperitate pentru ucraineni. Pentru piețe, semnalul cheie este că discuțiile politice și militare sunt tot mai strâns legate de costurile energetice: dacă atacurile asupra infrastructurii de rafinare continuă, presiunea asupra prețurilor la motorină poate rămâne un factor de risc, chiar și în scenariul în care negocierile avansează. [...]
Prezența lui Nicușor Dan la New York pentru Adunarea Generală a ONU capătă și o dimensiune de securitate , prin mesajul de solidaritate cu SUA și angajamentul de a continua sprijinul în lupta împotriva terorismului, potrivit Agerpres . Președintele României, Nicușor Dan, și Mirabela Grădinaru au depus flori, duminică, la Memorialul 9/11 din New York, în memoria victimelor atentatelor teroriste din 11 septembrie 2001. Într-o postare pe platforma X, șeful statului a spus că a omagiat „toți cei care și-au pierdut viața în acea zi”, inclusiv cetățenii români care nu s-au mai întors acasă. „Ne amintim viețile lor. Le onorăm memoria. Nu îi vom uita niciodată.” Mesajul politic: continuitate în sprijinul pentru SUA În același mesaj, Nicușor Dan a evidențiat solidaritatea dintre România și Statele Unite, afirmând că România a fost alături de aliatul american după atacurile din 11 septembrie și „va continua să sprijine SUA în lupta împotriva terorismului”. Context: agenda ONU Potrivit informațiilor transmise, președintele se află la New York pentru a participa la Săptămâna la Nivel Înalt a celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU , unde lideri și reprezentanți ai statelor membre dezbat principalele probleme internaționale. [...]
