Știri
Știri din categoria Externe
Prelungirea conflictului dintre SUA și Iran riscă să devină o vulnerabilitate economică pe care Beijingul o poate exploata în negocierile cu Washingtonul, în condițiile în care China importă aproximativ o treime din petrolul și gazele sale prin Strâmtoarea Hormuz, iar perspectiva ca această rută să rămână închisă planează asupra summitului Xi–Trump, potrivit CNN.
Întâlnirea rară față în față dintre liderul chinez Xi Jinping și președintele american Donald Trump, amânată anterior din cauza războiului SUA–Israel cu Iranul, este programată acum pentru 14–15 mai, conform Casei Albe. Surse chineze familiarizate cu discuțiile spun că Beijingul rămâne angajat în organizarea summitului „indiferent de situația din Orientul Mijlociu”, dar evaluează cu prudență faptul că un conflict prelungit ar putea slăbi poziția de negociere a SUA.
Miza pentru China este dublă: pe de o parte, summitul este văzut ca o ocazie rară de a obține o relație mai stabilă pe termen lung cu principalul rival economic și militar; pe de altă parte, războiul a „perturbat serios” planificarea și a adus Iranul – un partener apropiat al Beijingului – în centrul relației SUA–China, potrivit lui Cui Hongjian, fost diplomat și cercetător la Beijing Foreign Studies University.
Potrivit surselor citate, în interiorul aparatului guvernamental chinez există opinii împărțite despre cum ar trebui gestionate complicațiile generate de conflict, inclusiv riscul ca Strâmtoarea Hormuz să rămână închisă la momentul vizitei lui Trump la Beijing. Pentru China, aceasta este o vulnerabilitate directă: prin Hormuz trece circa o treime din importurile sale de petrol și gaze, ceea ce amplifică riscurile de aprovizionare și presiunile asupra costurilor energetice.
Un consilier din Ministerul chinez de Externe, Wu Xinbo (membru al comitetului consultativ de politică externă), susține că războiul nu a decurs conform planului pentru SUA și că, în loc să proiecteze putere, a atras Washingtonul într-o confruntare nepopulară și greu de încheiat, cu consecințe economice globale. În această logică, Trump ar fi interesat „să întoarcă pagina” cât mai repede, iar lipsa unui avantaj clar în Iran i-ar fi slăbit poziția relativă în negocierile cu China, potrivit lui Wu.
Sursele CNN indică faptul că Beijingul ar fi pregătit să folosească atât dimensiunea pieței interne, cât și poziția sa în lanțul de aprovizionare cu pământuri rare (materii prime critice pentru industria tehnologică) pentru a obține concesii. Printre obiectivele menționate:
În paralel, sursele descriu o abordare prudentă: China ar fi evitat să îl critice direct pe Trump în timpul războiului, în încercarea de a reduce tensiunile înaintea summitului, în timp ce Trump ar fi gestionat cu atenție potențiale puncte de escaladare (inclusiv atunci când a avertizat asupra unor „consecințe” dacă Beijingul ar livra sisteme noi de apărare antiaeriană către Iran, fără a-l nominaliza pe Xi).
Nu toți observatorii văd o schimbare materială a pârghiilor. William Klein, diplomat american retras (implicat în organizarea vizitei lui Trump la Beijing din 2017), spune că ambele părți au suficientă influență una asupra celeilalte prin relația comercială și investițională și că aceasta nu s-ar fi modificat semnificativ „până acum” din cauza războiului din Iran. În evaluarea sa, conflictul va „umbri” și va modela vizita, dar nu oferă automat un avantaj decisiv uneia dintre părți.
Pentru mediul economic, concluzia practică este că riscul energetic din Orientul Mijlociu și presiunea politică internă asupra administrației americane (în perspectiva unor alegeri de la mijlocul mandatului descrise ca dificile) pot împinge negocierile SUA–China într-o zonă mai tranzacțională, în care energia, sancțiunile și accesul la tehnologie devin monedă de schimb.
Recomandate
Beijingul ia în calcul un summit cu Seulul în noiembrie, pe fondul discuțiilor despre investiții și lanțuri de aprovizionare , o mișcare care poate debloca negocieri economice bilaterale într-un moment în care companiile din regiune caută mai multă predictibilitate în comerț și producție, potrivit Agerpres . Ministrul chinez de externe Wang Yi a spus că Beijingul ia „în considerare în mod activ” organizarea unei întâlniri la vârf între liderii Chinei și Coreei de Sud, cu ocazia summitului de la Shenzhen privind cooperarea economică în regiunea Asia-Pacific, programat în noiembrie, conform Ministerului de Externe sud-coreean, citat de Reuters. Declarația a fost făcută în timpul unei întâlniri la Seul între Wang Yi și omologul său sud-coreean Cho Hyun , în cadrul vizitei ministrului chinez în Coreea de Sud. Miza economică: acordul de liber schimb, servicii, investiții și lanțuri de aprovizionare Cei doi miniștri au convenit să continue negocierile pentru aprofundarea cooperării în mai multe sectoare, inclusiv în servicii și investiții, în cadrul acordului de liber schimb dintre Coreea de Sud și China. În același pachet de discuții intră și obiectivul de „stabilizare” a lanțului de aprovizionare, potrivit informațiilor transmise de MAE sud-coreean. Pe zona de contacte directe, cei doi au agreat să continue eforturile pentru extinderea schimburilor la nivelul populației, cele două țări estimând că în curând totalul călătoriilor între ele va depăși 10 milioane de vizite. Ce urmează: vizită la Beijing și discuții despre Coreea de Nord Wang Yi l-a invitat pe ministrul sud-coreean de externe într-o vizită în China, invitație acceptată, conform comunicatului MAE de la Seul. În plan de securitate regională, șeful diplomației sud-coreene a cerut Chinei să joace un rol „constructiv” pentru readucerea Coreei de Nord la dialog cât mai curând posibil. La rândul său, Wang a afirmat că Beijingul a menținut o politică „consecventă” privind Peninsula Coreeană și că speră la o coexistență pașnică între cele două Corei, potrivit Reuters. [...]
O instanță federală de apel a cerut reanalizarea desemnării DJI ca „companie militară chineză”, după ce a constatat că judecătorul de fond a acceptat o concluzie-cheie a Pentagonului fără să consulte probele clasificate care o susțin, potrivit Tom's Hardware . Decizia nu scoate însă compania de pe lista Pentagonului: DJI rămâne pe „Section 1260H list” în timp ce dosarul se întoarce la instanța inferioară. Miza este una de reglementare, cu efecte directe asupra accesului DJI la piața americană și asupra contractelor publice: includerea pe lista Pentagonului funcționează ca o etichetă oficială cu potențial de a alimenta restricții suplimentare, într-un moment în care SUA își înăspresc cadrul pentru dronele fabricate în străinătate. De ce a intervenit instanța de apel Curtea de Apel pentru Circuitul D.C . a „întors parțial” hotărârea anterioară, reținând că judecătorul de fond a menținut afirmația centrală a guvernului – că DJI „contribuie la baza industrială de apărare a Chinei” – fără să fi citit versiunea clasificată a dovezilor. În versiunea neclasificată a raportului Pentagonului din decembrie 2024, secțiunea care ar explica această concluzie este integral cenzurată, cu excepția titlului, potrivit opiniei instanței. Judecătorul de circuit Bradley Garcia a scris că nu există „nicio justificare declarată public” pentru această concluzie a Departamentului Apărării, iar completul a criticat faptul că instanța de fond s-a bazat pe depuneri ale guvernului și pe alte părți ale raportului, în loc să evalueze acțiunea agenției strict pe temeiurile invocate de agenție în documentația relevantă. Ce rămâne valabil împotriva DJI și de ce compania nu iese de pe listă acum Instanța de apel a respins celelalte argumente ale DJI, astfel că firma rămâne, deocamdată, pe lista Pentagonului. Completul a menținut constatarea că DJI a primit în mod conștient sprijin din partea statului chinez prin recunoașterea din 2021 ca „ National Enterprise Technology Center ”, statut acordat de Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reformă (NDRC) din China. În raportul Pentagonului sunt invocate beneficii asociate acestui statut, inclusiv: subvenții în numerar de 5 milioane până la 15 milioane de yuani; cote preferențiale de impozitare pentru echipamente importate; sprijin financiar din fonduri de capital de stat. Avocații DJI au susținut că firma nu ar fi primit asistență prin această recunoaștere, dar instanța a respins argumentul ca fiind o „afirmație interesată” a apărării. Separat, instanța a arătat că, pentru a câștiga capătul de cerere privind încălcarea dreptului la un proces echitabil (due process), DJI trebuia să demonstreze că desemnarea îi blochează în linii mari activitatea comercială. Completul a citat mărturii potrivit cărora DJI ar deține 90% din piața globală de drone de consum și aproape 70% din sectorul dronelor per ansamblu și a concluzionat că pierderea unor contracte și interdicțiile la nivel de state americane „sunt mult sub” pragul necesar. Ce urmează: acces la probe clasificate și o listă nouă, cu alte justificări Dosarul revine la judecătorul Paul Friedman, care poate examina acum dosarul clasificat și decide dacă acesta susține afirmația că DJI contribuie la baza industrială de apărare a Chinei. Instanța de apel a lăsat la latitudinea lui Friedman dacă avocații DJI vor primi vreun acces la materialul clasificat. În paralel, Pentagonul a publicat la începutul lunii iunie o nouă listă 1260H, în timpul apelului, cu justificări noi pentru includerea DJI, inclusiv o desemnare „Single Champion” și presupuse afilieri cu Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației din China și cu Poliția Armată Populară. Judecătorii au notat că aceste justificări noi ridică problema dacă acțiunea DJI împotriva desemnării din ianuarie 2025 a rămas fără obiect, dar au lăsat cauza să continue pe baza dosarului actual. Totodată, chiar și o eventuală victorie la rejudecare nu ar afecta automat listarea din iunie, care se sprijină pe temeiuri diferite, în baza amendamentelor din NDAA 2024. În acest context, desemnarea se suprapune peste alte măsuri menționate în material: tarife de până la 100% pentru drone fabricate în străinătate și interdicția FCC privind dronele noi fabricate în afara SUA, pe care DJI o contestă separat în Circuitul al Nouălea. [...]
Donald Trump își împinge echipa să pregătească o întâlnire cu Kim Jong Un în această toamnă , un semnal că Washingtonul ar putea încerca să redeschidă canalul de negociere directă cu Phenianul într-un moment în care SUA își calibrează și postura militară în regiune, potrivit Agerpres . Informația a fost relatată de The Wall Street Journal, citat de Anadolu și Reuters, care notează că Trump ar fi discutat în privat despre o întâlnire personală cu liderul nord-coreean în timpul următoarei sale vizite în Asia. Aceasta „ar putea avea loc în noiembrie”, când liderii mondiali se reunesc pentru summitul Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) de la Shenzhen, în China. Ce se știe concret și ce lipsește Deocamdată, „nu există nicio planificare oficială” pentru o întâlnire Trump–Kim, conform articolului citat. Totuși, interesul lui Trump pentru un nou summit indică o revenire la strategia de dialog direct, după cele trei întâlniri pe care cei doi le-au avut în primul mandat al lui Trump. Un oficial al Casei Albe a spus că Trump și Kim se vor întâlni „la un moment potrivit”. Misiunea Coreei de Nord la ONU nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu. Legătura cu postura militară a SUA în regiune Contextul imediat este relevant: declarațiile vin după ce Trump a cerut Pentagonului să „reducă substanțial” exercițiile militare comune planificate cu Coreea de Sud, invocând costurile și relația sa cu liderul nord-coreean. Trump a susținut, de asemenea, că Kim a răspuns solicitării sale de a avea o discuție și a respins sugestia că Phenianul nu ar fi reacționat. „Kim Jong Un m-a tratat întotdeauna cu mare respect și ne-am întâlnit în numeroase ocazii, de fapt, două ocazii principale, am vorbit și am petrecut timp împreună. Îl înțeleg. El mă înțelege”, a spus el. În lipsa unei confirmări oficiale privind o agendă și un format, rămâne neclar dacă demersul se va concretiza într-o întâlnire propriu-zisă sau va rămâne la nivel de semnal politic. [...]
Mesajul lui Trump că Strâmtoarea Ormuz este „deschisă” nu schimbă încă riscul pentru fluxurile de petrol , în condițiile în care traficul maritim rămâne redus, iar SUA și Iranul se contrazic public pe tema navigației și a negocierilor, potrivit HotNews . Președintele american Donald Trump a transmis marți că „nu sunt discuții sau conversații în desfășurare sau programate” cu Iranul și a susținut că Strâmtoarea Ormuz este „deschisă și operațională”, în timp ce „blocada navală rămâne deplin în vigoare”. În același mesaj publicat pe Truth Social , Trump a afirmat că „toate minele marine au fost înlăturate sau detonate”. De ce contează: Ormuz rămâne un punct de presiune pentru piața petrolului Dincolo de declarațiile politice, datele de trafic maritim indică faptul că doar un număr redus de nave încearcă să tranziteze în prezent Strâmtoarea Ormuz. Este o arteră strategică: înainte de războiul din acest an, prin zonă trecea de regulă o cincime din petrolul livrat la nivel mondial. În plus, luni dimineața, după expirarea acordului semnat în iunie între SUA și Iran, o navă a fost lovită de un „proiectil necunoscut” în strâmtoare, un episod care amplifică percepția de risc operațional pentru transportatori și asigurători. Poziția Iranului: condiții pentru redeschidere și reluarea angajamentelor Mai devreme în aceeași zi, negociatorul-șef iranian Mohammad Baqer Qalibaf declarase că Strâmtoarea Ormuz va rămâne închisă până când SUA vor respecta condițiile acordului interimar de încetare a focului semnat în iunie, acord care a expirat luni. Condițiile invocate de Teheran includ, potrivit aceleiași surse: ridicarea blocadei SUA asupra porturilor iraniene; ridicarea sancțiunilor petroliere; eliberarea activelor iraniene înghețate în străinătate; încetarea amenințărilor și a operațiunilor militare „pe toate fronturile”. Context: acordul interimar a expirat, iar escaladarea a reluat blocada Acordul interimar SUA–Iran semnat pe 17 iunie permisese redeschiderea Strâmtorii Ormuz și relaxarea sancțiunilor, urmând să fie continuat cu negocieri suplimentare timp de 60 de zile pentru un acord final, inclusiv pe dosarul nuclear și sancțiuni. Negocierile „nu au dus însă la niciun rezultat”. Pe 8 iulie, după ce a acuzat Iranul de noi atacuri asupra navelor din strâmtoare, Trump a ordonat reluarea atacurilor aeriene asupra Iranului, după trei luni de pauză determinate de un armistițiu care suspendase campania militară americano-israeliană lansată pe 28 februarie. Tot atunci, Trump a spus că nu mai consideră valabil acordul din iunie și a ordonat reimpunerea blocadei navale asupra porturilor Iranului, iar Iranul a răspuns cu lovituri asupra bazelor americane din țări aliate SUA și prin blocarea din nou a navigației în Strâmtoarea Ormuz. [...]
Turcia încearcă să deblocheze reluarea negocierilor SUA–Iran, pe fondul riscului de escaladare militară , după o discuție telefonică între președintele turc Recep Tayyip Erdogan și fostul președinte american Donald Trump, potrivit Economica . Erdogan a insistat asupra „utilizării la maximum a diplomației” și și-a exprimat speranța că negocierile cu Iranul se vor relua „în curând”, conform unui comunicat al biroului său de comunicare publicat pe X. În același mesaj, Ankara afirmă că va sprijini eforturile de promovare a păcii. Contextul imediat este expirarea, luni, a unui acord-cadru încheiat între Iran și Statele Unite la mijlocul lunii iunie. Documentul urmărea să pregătească un armistițiu, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și o soluție de pace pe termen lung, însă până acum nu s-au înregistrat „progrese diplomatice semnificative”, iar relansarea negocierilor rămâne blocată. De ce contează: presiune pe rutele energetice și pe securitatea regională Discuția Erdogan–Trump are loc după ce un înalt oficial iranian a declarat luni pentru Reuters că Iranul va adopta o postură militară „complet ofensivă”, pe fondul stagnării eforturilor de negociere a unui sfârșit permanent al războiului. În același timp, Washingtonul ar fi exclus prelungirea unui acord temporar de încetare a focului, potrivit aceleiași relatări. Pentru Turcia, miza este directă: țara se învecinează cu Iranul și are a doua cea mai mare armată din NATO, iar Ankara a cerut în repetate rânduri încetarea războiului. În paralel, Turcia a menținut contacte strânse cu Statele Unite, Iranul și mediatori precum Pakistanul și Qatarul și a acționat ca intermediar între părți. [...]
Kazahstanul primește o recunoaștere globală pentru îmbutelierea Coca‑Cola, cu potențial de capital de imagine : o companie locală a câștigat Cupa Candler , trofeu anual care premiază cea mai performantă operațiune de îmbuteliere din sistemul The Coca‑Cola Company, potrivit Mediafax . Distincția a fost acordată după o evaluare în care au fost analizate peste 200 de țări, iar criteriile au inclus rezultatele comerciale, calitatea produsului și eficiența operațională. Informația este atribuită de Mediafax publicației Nexta . Ce înseamnă Cupa Candler în ecosistemul Coca‑Cola Cupa Candler este prezentată ca „cea mai înaltă distincție” acordată la nivel mondial în cadrul sistemului The Coca‑Cola Company, vizând performanța și calitatea managementului unei operațiuni de îmbuteliere. Trofeul poartă numele lui Asa Griggs Candler, omul de afaceri creditat cu fondarea companiei și cu transformarea Coca‑Cola într-un brand global. De ce contează: de la performanță operațională la capital de imagine externă Materialul notează că premiul ar putea fi folosit și ca avantaj de imagine în plan diplomatic. În acest context, Mediafax menționează, „mai în glumă, mai în serios”, că Astana ar putea avea un atu în discuții cu președintele american Donald Trump, descris ca un mare consumator al băuturii răcoritoare. Informația despre posibila utilizare diplomatică rămâne, însă, la nivel de speculație în textul sursei, fără exemple concrete de demersuri sau reacții oficiale. [...]
