Știri
Știri din categoria Externe
Riscul de perturbare a fluxurilor de petrol prin Strâmtoarea Hormuz rămâne ridicat, după ce SUA și Iranul au reluat atacurile și și-au intensificat măsurile militare pentru controlul pasajului maritim, punând sub semnul întrebării armistițiul de patru săptămâni, potrivit Reuters.
Strâmtoarea Hormuz este un coridor critic pentru aprovizionarea globală cu petrol, îngrășăminte și alte mărfuri și a fost „aproape închisă” de la începutul atacurilor SUA și Israel asupra Iranului, pe 28 februarie, ceea ce a alimentat scumpiri la nivel mondial. În acest context, orice escaladare în zonă se traduce rapid în volatilitate pe piețele de energie și în costuri mai mari de transport și asigurare pentru companii.
Armata americană a anunțat că a distrus șase ambarcațiuni mici iraniene, precum și rachete de croazieră și drone, după ce președintele Donald Trump a trimis marina să escorteze petroliere blocate prin strâmtoare, într-o campanie denumită „Project Freedom”. Iranul a negat o parte dintre aceste afirmații.
În paralel, Teheranul a susținut că a tras asupra unei nave de război americane care se apropia de strâmtoare, forțând-o să se retragă, iar ulterior oficiali iranieni au descris focul ca „focuri de avertisment”. Reuters notează că nu a putut verifica independent situația completă din strâmtoare, în condițiile în care cele două părți au emis declarații contradictorii.
Pe partea comercială, Maersk a transmis că nava „Alliance Fairfax”, sub pavilion american, a ieșit din Golf prin Strâmtoarea Hormuz, însoțită de armata SUA. Iranul a negat că ar fi avut loc astfel de traversări.
Mai multe nave comerciale din Golf au raportat explozii sau incendii. Coreea de Sud a anunțat că una dintre navele sale comerciale, HMM Namu, a suferit o explozie și un incendiu în camera motoarelor, fără victime, însă autoritățile au spus că nu este clar dacă incidentul a fost provocat de un atac.
Tot luni, agenția britanică de securitate maritimă UKMTO a raportat că două nave au fost lovite în largul coastei Emiratelor Arabe Unite, iar compania petrolieră ADNOC a declarat că unul dintre petrolierele sale goale a fost lovit de drone iraniene.
În plus, un port petrolier din Emiratele Arabe Unite a fost cuprins de flăcări la Fujairah, după atacuri cu rachete iraniene, potrivit relatării. Fujairah este relevant pentru piață deoarece se află dincolo de strâmtoare, fiind una dintre puținele rute de export pentru petrolul din Orientul Mijlociu care nu necesită tranzitarea Hormuzului.
Prețurile petrolului au scăzut cu 1% marți, după ce urcaseră cu până la 6% în sesiunea anterioară, pe fondul semnelor că marina SUA ar slăbi controlul Iranului asupra Strâmtorii Hormuz, potrivit Reuters.
Ministrul iranian de externe Abbas Araqchi a declarat că evenimentele arată că nu există o soluție militară și a spus că discuțiile de pace avansează cu medierea Pakistanului, avertizând SUA și Emiratele Arabe Unite să nu fie atrase într-o „mlaștină”.
În plan diplomatic, oficiali americani și iranieni au avut o rundă de discuții directe, dar încercările de a organiza întâlniri suplimentare au eșuat, în timp ce Trump a spus că probabil va respinge o propunere iraniană în 14 puncte transmisă prin Pakistan. Reuters mai relatează că cele mai recente informații ale serviciilor americane indică pagube noi limitate asupra programului nuclear iranian de la începutul războiului.
Pentru economie, semnalul principal rămâne același: atâta timp cât controlul asupra Hormuzului este disputat militar, riscul de întreruperi ale transportului și de noi episoade de volatilitate la petrol rămâne ridicat, chiar și în prezența unor discuții de pace.
Recomandate
Amenințarea lui Trump privind Strâmtoarea Hormuz ridică riscul unui șoc pe piața petrolului , într-un moment în care negocierile SUA–Iran din Elveția sunt deja tensionate, potrivit Libertatea . Președintele SUA, Donald Trump , a sugerat că Statele Unite ar putea „prelua controlul” asupra Strâmtorii Hormuz dacă nu se ajunge la un acord oficial cu Iranul, relatează CNN, citată de publicație. Hormuz este prezentată drept una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul global de petrol, iar orice blocaj sau control militar în zonă ar putea destabiliza piețele energetice și financiare. Reacția Teheranului: „disperare” și avertisment militar Negociatorul-șef al Iranului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a denunțat public „disperarea” Washingtonului și a respins eficiența amenințărilor americane, într-o postare pe platforma X. „Oare nu se gândesc niciodată că, dacă amenințările lor ar fi funcționat cu adevărat, nu ar fi ajuns astăzi la acest nivel de disperare?” În același mesaj, oficialul iranian a susținut că Teheranul nu se va lăsa intimidat la masa tratativelor și a avertizat că forțele armate iraniene sunt în stare de alertă pentru a răspunde la orice provocare în regiunea Golfului Persic. „Nu luăm absolut deloc în serios amenințările americanilor.” „Ar face bine să își măsoare cuvintele cu mare atenție. Forțele noastre armate sunt pregătite să le ofere un răspuns într-un mod complet diferit. Indiferent cât de mult vorbesc ei, noi suntem cei care trecem la acțiune.” Semnal mixt de la Washington: deschidere condiționată, în paralel cu retorica dură Pe fondul escaladării verbale, vicepreședintele SUA, JD Vance, a transmis înaintea reuniunii la nivel înalt cu delegația Iranului că Washingtonul este dispus să „transforme în mod fundamental” relațiile bilaterale cu Teheranul, descriind discuțiile drept fără precedent la acest nivel. „Niciodată până acum conducerea iraniană și cea americană nu s-au mai întâlnit la un nivel atât de înalt.” Potrivit declarațiilor citate, deschiderea SUA vine însă cu condiții: Iranul ar trebui să renunțe la rolul de factor de instabilitate regională și să ofere garanții pe termen lung că nu va dezvolta arme nucleare. De ce contează economic În logica prezentată de publicație, miza imediată este riscul ca o confruntare sau o militarizare a Strâmtorii Hormuz să afecteze fluxurile de petrol și, implicit, prețurile energiei. În acest context, evoluția negocierilor din Elveția și tonul declarațiilor publice rămân elemente-cheie pentru percepția de risc din piețe. [...]
Discuțiile SUA–Iran din Elveția vizează implementarea unui memorandum de încetare a focului, dar disputa privind Strâmtoarea Hormuz menține riscul de șoc pe piața petrolului , în condițiile în care Teheranul susține că a închis din nou ruta maritimă, iar armata americană contestă acest lucru, potrivit Global Times . Negociatorii s-au reunit duminică la resortul Burgenstock (Elveția) pentru discuții de urmărire privind aplicarea unui memorandum de înțelegere (MOU) semnat recent, pe fondul tensiunilor legate de operațiunile militare israeliene în Liban. Iranul a anunțat că a închis „calea navigabilă-cheie” după ce a acuzat Washingtonul că nu își respectă angajamentele din memorandum, în special în privința „restrângerii” Israelului și prevenirii unor noi atacuri în Liban. În contrapondere, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis pe platforma X că navele comerciale continuă să tranziteze Strâmtoarea Hormuz și a indicat că ar fi fost 55 de nave comerciale în tranzit, transportând „cantități mari de marfă” și peste 17 milioane de barili de petrol către piețele globale. Ce se negociază și cine participă Discuțiile de la Burgenstock sunt prezentate ca o etapă de implementare a memorandumului semnat miercuri, care urmărește să pună capăt la aproape patru luni de conflict. Potrivit textului citat în articol, prima clauză a MOU prevede „încetarea imediată și permanentă a operațiunilor militare pe toate fronturile, inclusiv în Liban”, iar documentul include și angajamente privind „integritatea teritorială și suveranitatea Libanului”. În formatul întâlnirii apare și o componentă de mediere: Pakistan și Qatar. Premierul Pakistanului, Shehbaz Sharif, a vorbit despre așteptări pentru discuții „productive”, iar premierul Qatarului, Sheikh Mohammed bin Abdulrahman bin Jassim Al Thani, a mulțumit delegațiilor pentru eforturile de pace în Orientul Mijlociu. Din delegația americană ar face parte, potrivit relatării, emisarii Steve Witkoff și Jared Kushner, iar Iranul a trimis o delegație de rang înalt, inclusiv pe președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, și pe ministrul de Externe, Abbas Araghchi. Purtătorul de cuvânt al MAE iranian, Esmaeil Baghaei, a spus că delegația iraniană va insista pe „implementarea” angajamentelor SUA din MOU și va cere „claritate” asupra modului în care cealaltă parte intenționează să le aplice. Hormuz și Liban: presiune în paralel cu negocierile Vicepreședintele SUA, JD Vance, a pus vina pe Iran, numindu-l „motor al instabilității regionale”, dar a susținut că s-au înregistrat progrese „mari” în ultimele ore, conform Al Jazeera (citată de Global Times). În același timp, președintele SUA, Donald Trump, a cerut Teheranului să oprească „proxy-urile” din Liban „de la a crea probleme”, într-o postare pe Truth Social. Pe teren, încetarea focului rămâne fragilă. Deși Israelul ar fi acceptat vineri o reînnoire a armistițiului cu Hezbollah, atacurile au continuat până sâmbătă și ar fi ucis cel puțin 32 de persoane, potrivit apărării civile și presei de stat din Liban, conform Al Jazeera (citată în articol). În acest context, forțele armate iraniene au anunțat sâmbătă închiderea Strâmtorii Hormuz, la trei zile după redeschidere, invocând faptul că SUA nu ar fi „ținut în frâu” atacurile israeliene, ceea ce ar încălca noul acord de încetare a focului. Miza economică: o rută critică, un acord încă „cadru” Din perspectiva riscului economic, disputa privind Hormuz este relevantă prin potențialul de a perturba fluxurile de petrol către piețele globale. Chiar dacă SUA afirmă că tranzitul comercial continuă, simpla escaladare a retoricii și a măsurilor anunțate de Iran amplifică incertitudinea într-un punct de trecere strategic. Un expert citat, Zhu Yongbiao (Universitatea Lanzhou), consideră că decizia Iranului de a continua procesul diplomatic, deși a anunțat închiderea strâmtorii, indică un calcul pragmatic: Teheranul ar încerca să preseze Washingtonul să limiteze cât mai mult acțiunile Israelului, fără a se aștepta la un control total al SUA asupra acestuia. În același timp, analiza din articol indică un obstacol major pentru un acord durabil: memorandum-ul ar fi un „cadru politic” larg, iar aproape toate prevederile substanțiale pot genera dispute odată ce negocierile intră în detalii tehnice, inclusiv ordinea pașilor reciproci, relaxarea sancțiunilor, gestionarea uraniului îmbogățit, mecanismele de verificare și dimensiunea prezenței militare americane în regiune. Separat, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, se află la Burgenstock și a anunțat pe X că s-a întâlnit cu ministrul elvețian de Externe, Ignazio Cassis, pentru a discuta „evoluții recente privind Iranul”, potrivit Xinhua (citată de Global Times). China, prin purtătorul de cuvânt al MAE Lin Jian, a transmis că salută memorandum-ul și speră ca părțile relevante, inclusiv SUA și Iranul, să îl implementeze „cu bună-credință”, conform relatării. [...]
SUA și Iran au agreat o foaie de parcurs pentru un acord în 60 de zile , un pas care poate reduce riscul de blocaj în Strâmtoarea Ormuz – rută critică pentru transportul global de energie – dacă înțelegerea se traduce rapid în măsuri operaționale, potrivit Libertatea . Delegațiile celor două țări au încheiat prima rundă de negocieri din Elveția cu „progrese încurajatoare”, mediatorii din Pakistan și Qatar anunțând că părțile au convenit asupra unui calendar care vizează un acord final în termen de 60 de zile. Înțelegerea ar urma să permită „începerea imediată” a unor discuții tehnice suplimentare, care continuă în această săptămână, tot în Elveția. Miza imediată: siguranța tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz Mediatorii au comunicat și stabilirea unei „linii de comunicare” între părți, menită să prevină incidentele și erorile de coordonare care ar putea afecta tranzitul maritim. „A fost stabilită o linie de comunicare între părți (…) pentru a evita incidentele și întreruperile de comunicare, cu scopul de a asigura trecerea în siguranță a navelor comerciale prin strâmtoarea Hormuz.” Pentru piețele energetice și lanțurile logistice, orice mecanism care reduce riscul de escaladare în zonă contează, însă materialul nu oferă detalii despre modul concret de funcționare al acestei linii sau despre garanții de implementare. Componenta regională: o celulă pentru respectarea încetării operațiunilor în Liban În paralel, părțile au convenit înființarea unei „celule de gestionare a conflictelor” legată de respectarea încetării operațiunilor militare în Liban, structură care ar urma să reunească părțile, Republica Libaneză și mediatorii. „Părțile au convenit să înființeze o celulă de gestionare a conflictelor, care să reunească părțile și Republica Libaneză și să fie condusă de mediatori, pentru a asigura respectarea încetării operațiunilor militare din Liban.” Ce urmează și ce rămâne incert Foaia de parcurs anunțată de mediatorii Pakistan și Qatar fixează ținta unui acord final în 60 de zile și mută discuția în zona tehnică, considerată esențială pentru finalizarea înțelegerii. În acest stadiu, rămâne neclar ce puncte concrete sunt deja agreate și ce condiții ar putea bloca negocierea, dincolo de faptul că dialogul continuă în Elveția. [...]
Amenințarea lui Trump de noi lovituri asupra Iranului ridică riscul de escaladare într-un moment în care Washingtonul negociază cu Teheranul , cu potențiale efecte asupra stabilității regionale și, implicit, asupra piețelor de energie și a apetitului pentru risc, potrivit Agerpres . Donald Trump a transmis pe platforma Truth Social că Iranul „trebuie imediat să împiedice grupările afiliate din Liban, plătite masiv, să cauzeze probleme”, avertizând că, în caz contrar, SUA „vor lovi Iranul din nou foarte puternic”, „așa cum am făcut săptămâna trecută, dacă nu chiar mai puternic”. Mesajul face trimitere la confruntările dintre Hezbollah , aliată a Teheranului, și armata israeliană, în sudul Libanului. Negocieri SUA–Iran–Qatar în Elveția, pe fondul tensiunilor din Liban În paralel, au început discuții tripartite între SUA, Iran și mediatorul Qatar, care vizează atât situația din Liban, cât și chestiunea activelor iraniene înghețate. Televiziunea iraniană a relatat că reuniunea are loc într-un hotel din centrul Elveției, la câteva zile după încheierea unui protocol de acord iraniano-american. Delegația americană este condusă de vicepreședintele JD Vance , care a descris negocierile drept „istorice”. „Ceea ce ne-a cerut președintele să facem este să întoarcem o nouă pagină în scopul transformării relației noastre cu poporul iranian și a întinde o mână către iranieni.” De ce contează: semnal mixt către piețe și companii Combinația dintre amenințarea explicită cu lovituri și desfășurarea negocierilor introduce un semnal mixt: pe de o parte, presiune militară; pe de altă parte, canal diplomatic deschis. În astfel de episoade, investitorii și companiile expuse la regiune urmăresc în special dacă tensiunile se traduc în întreruperi logistice sau într-o deteriorare rapidă a securității, însă materialul citat nu oferă detalii despre eventuale măsuri concrete sau un calendar al discuțiilor. [...]
Riscul de blocaj în Strâmtoarea Hormuz revine în prim-plan odată cu reluarea negocierilor SUA–Iran, după ce Teheranul a închis din nou tranzitul prin acest coridor maritim, esențial pentru comerțul global cu energie, potrivit Politico . Vicepreședintele JD Vance spune că Washingtonul mizează pe un acord care să „transforme” Orientul Mijlociu, dar armistițiul SUA–Iran rămâne fragil pe fondul escaladării din Liban. Vance, aflat în Elveția, a prezentat negocierile ca pe o încercare de a schimba pe termen lung dinamica regională, indicând Iranul drept „motor” al instabilității. El a susținut că obiectivul este unul „simplu”: diplomație și cooperare pentru „pace și prosperitate”. Hormuz, din nou închis, în timp ce discuțiile sunt amânate Întâlnirea dintre Vance și oficiali iranieni, așteptată inițial să înceapă vineri, a fost amânată temporar după intensificarea luptelor dintre Israel și Hezbollah în Liban. În acest context, Iranul a închis sâmbătă din nou tranzitul prin Strâmtoarea Hormuz, care fusese redeschisă cu o săptămână înainte ca parte a acordului de încetare a focului SUA–Iran. Politico notează și o escaladare de ton la Washington: într-un interviu la Fox News, președintele Donald Trump a amenințat că va „prelua” strâmtoarea și că va lovi Iranul dacă va fi nevoie. Libanul, test pentru armistițiu și pentru negocieri Vance a spus că s-au înregistrat „progrese suplimentare” în Liban și s-a declarat încrezător că SUA și Israel pot ajunge la o pace durabilă, în pofida unor „dezacorduri” de strategie. Hezbollah, care a lansat atacuri cu rachete asupra Israelului, este de mult timp sprijinit de Iran. Libanul ar urma să fie unul dintre subiectele discutate între Vance și negociatorul-șef al Iranului, președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf. Trump a avut, însă, o abordare mai dură: potrivit aceleiași surse, el a spus că ia în calcul să dea Siriei un rol în luptele împotriva Hezbollah și a transmis public că este „dezamăgit” că Israelul nu reușește să „termine” cu Hezbollah. Într-o postare pe rețelele sociale, Trump a cerut Iranului să își oprească „proxy-urile” din Liban și a amenințat cu noi lovituri asupra Iranului dacă luptele continuă. Miza SUA: limitarea programului nuclear, cu utilizare civilă permisă Un punct de blocaj rămâne cererea SUA ca Iranului să i se interzică dezvoltarea unei arme nucleare. Vance a spus că, dacă liderii iranieni renunță la rolul de factor de instabilitate și la „ambițiile” nucleare pe termen lung, Statele Unite ar fi dispuse să „transforme fundamental” relația cu Iranul. Acordul semnat de Trump săptămâna trecută ar permite Iranului să își folosească programul nuclear în scopuri civile, conform Politico. [...]
Delegația Iranului a suspendat discuțiile cu SUA în Elveția , după ce președintele american Donald Trump a amenințat cu noi lovituri împotriva Iranului, potrivit Global Times . Mișcarea ridică semne de întrebare asupra implementării memorandumului de înțelegere (MoU) Iran–SUA, care include, între altele, scutiri temporare de sancțiuni pentru exporturile iraniene de petrol și acces la active înghețate. Agenția semi-oficială iraniană Tasnim a relatat, citând o sursă apropiată delegației, că „negocierile s-au oprit în urmă cu câteva minute”. În paralel, Press TV (post de stat iranian) a citat o sursă potrivit căreia delegația a ridicat obiecții direct în fața părții americane și „evaluează condițiile pentru a da un răspuns adecvat” la amenințarea lui Trump. Amenințarea lui Trump și reacția Teheranului Trump a scris pe Truth Social că Iranul trebuie „să-și oprească imediat PROXIES-ii bine plătiți din Liban” și că, în caz contrar, SUA vor lovi Iranul „foarte dur din nou, ca săptămâna trecută, doar mai puternic”. Șeful delegației iraniene, președintele Parlamentului Mohammad Bagher Ghalibaf , a respins amenințarea și a spus că forțele armate ale Iranului sunt pregătite să răspundă. „Ar face bine să fie atenți la comentariile lor... Orice ar spune, noi suntem cei care acționăm.” Ce era pe masă la negocierile din Elveția: petrol, Hormuz și active înghețate Potrivit agenției semi-oficiale Fars, discuțiile din Elveția vizau implementarea Paragrafului 13 din MoU-ul semnat recent, care stabilește condițiile pentru lansarea negocierilor unui acord final. Conform aceleiași relatări, condițiile includ: încetarea războiului pe toate fronturile, inclusiv în Liban; ridicarea blocadei navale americane; redeschiderea Strâmtorii Hormuz ; emiterea de derogări (waivers) pentru exporturile de petrol ale Iranului; eliberarea activelor iraniene înghețate. Hossein Ghorbanzadeh, membru al delegației, a declarat (citat de Fars) că alte prevederi din MoU nu vor fi implementate până la încheierea războiului din Liban. Tot el a spus că un proiect de scutire temporară de sancțiuni pentru exporturile iraniene de petrol și derivate a fost finalizat și ar urma să intre în vigoare în curând. Context regional: armistițiul din Liban, dar fără retragere din „zona de securitate” MoU-ul ar fi fost semnat digital joi, iar ulterior a intrat în vigoare un armistițiu între Liban și Israel, vineri după-amiază, conform materialului. Sâmbătă, premierul israelian Benjamin Netanyahu și ministrul apărării Israel Katz ar fi ordonat armatei încetarea focului în Liban, însă Katz a declarat duminică faptul că armata nu se va retrage din „zona de securitate” pe care o deține în sudul Libanului. În același timp, surse libaneze au raportat continuarea atacurilor israeliene în ultimele zile, în pofida armistițiului, potrivit informațiilor prezentate. De ce contează În forma descrisă, blocarea negocierilor riscă să amâne tocmai elementele cu impact economic direct din MoU — în special scutirea temporară de sancțiuni pentru exporturile de petrol și pașii privind activele înghețate — și să lege din nou progresul diplomatic de evoluțiile militare din Liban și de poziționările publice ale Washingtonului și Teheranului. Materialul nu precizează când ar putea fi reluate discuțiile. [...]
