Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Democrații americani cer Europei să...

Democrații americani cer Europei să adopte o poziție fermă față de Trump – mesaj transmis la München

Gavin Newsom discutând despre politica externă a SUA la München.

Democrații americani vor cere liderilor europeni să adopte o poziție fermă față de Donald Trump, la Conferința de Securitate de la München, într-un context de tensiuni privind direcția politicii externe a SUA, relatează The Guardian.

Printre democrații prezenți la München se numără guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, congresmena din New York Alexandria Ocasio-Cortez, senatorul de Arizona Ruben Gallego și guvernatoarea statului Michigan, Gretchen Whitmer. Aceștia intenționează să transmită un mesaj clar liderilor europeni: să nu cedeze în fața stilului confruntațional al președintelui republican.

Gavin Newsom a declarat că „supunerea în fața nevoilor lui Trump” face Europa „să pară patetică pe scena mondială”, iar senatorul Gallego a acuzat administrația republicană că afectează reputația internațională a Statelor Unite prin decizii considerate impulsive.

Delegația oficială americană este condusă de secretarul de stat Marco Rubio, însă în interiorul Europei există diferențe de abordare. Președintele Franței, Emmanuel Macron, susține o linie mai fermă în fața politicii externe a lui Trump, în timp ce secretarul general al NATO, Mark Rutte, avertizează că sprijinul și buna dispoziție a SUA rămân esențiale pentru securitatea europeană.

Conferința de la München are loc într-un moment în care relațiile transatlantice sunt puse la încercare, iar liderii europeni încearcă să găsească un echilibru între menținerea parteneriatului strategic cu Washingtonul și apărarea intereselor proprii.

Tag-uri:statele uniteconferinta de securitate de la munchendonald trumpeuropademocrati americanigavin newsommarco rubio
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursătheguardian.com
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Steaguri ale SUA și ONU fluturând în vânt, simbolizând colaborarea internațională.
Externe12 feb. 2026

SUA își asumă achitarea restanțelor către ONU! Presiune pe buget și pe negocierile din Congres

SUA va începe să achite în câteva săptămâni datoriile către ONU , potrivit Știrile ProTV , care citează declarațiile ambasadorului american al Națiunilor Unite. Anunțul a fost făcut miercuri de Mike Waltz , în timpul unei vizite la Geneva, unde a spus că Washingtonul „ va plăti aceste sume datorate ”, fără să ofere un calendar precis sau detalii despre tranșe. Contextul este unul de presiune financiară asupra organizației. Secretarul general al ONU, António Guterres, a avertizat în ianuarie că instituția ar putea fi paralizată dacă statele membre nu își achită contribuțiile necesare, notează AFP, citată de publicație. În ultimele luni, administrația președintelui Donald Trump a redus plățile către unele agenții ale ONU și a respins sau amânat anumite contribuții obligatorii, potrivit informațiilor din articol. La nivelul sumelor restante, Washingtonul datorează ONU peste două miliarde de dolari pentru contribuția la bugetul regulat și aproape aceeași valoare pentru bugetul operațiunilor de menținere a păcii. Waltz a precizat că banii vor începe să fie distribuiți „în câteva săptămâni”, însă nu a indicat dacă plata va acoperi integral arieratele sau va fi făcută etapizat. În același timp, reprezentantul SUA a subliniat că poziția Washingtonului privind reformarea ONU rămâne neschimbată. El a spus că sunt necesare reforme și că SUA vor menține presiunea pentru eficiență. Mesajul transmis a fost că agențiile ONU ar trebui să facă „cel puțin la fel de mult, dacă nu chiar mai mult, cu mai puține resurse financiare”, conform declarațiilor citate. De la revenirea la putere a lui Donald Trump, în urmă cu un an, Statele Unite s-au retras din mai multe agenții ale Națiunilor Unite, inclusiv din Organizația Mondială a Sănătății (OMS), alimentând temeri privind o îndepărtare de multilateralism. În acest context, Waltz a încercat să răspundă preocupărilor legate de „ Consiliul pentru Pace ” înființat de Donald Trump, afirmând că acesta nu este destinat să înlocuiască ONU, ci să o completeze. Miza pentru ONU este una operațională: întârzierile la plată pot afecta funcționarea curentă și finanțarea misiunilor de menținere a păcii, în condițiile în care contribuțiile statelor membre sunt o sursă centrală de venit. Rămâne de văzut dacă plățile anunțate de Washington vor reduce rapid presiunea bugetară semnalată de conducerea ONU și dacă discuțiile despre reforme vor influența modul în care SUA își vor calibra contribuțiile în perioada următoare. [...]

Portavionul USS Gerald R. Ford pregătit pentru plecare spre Golf.
Externe14 feb. 2026

Trump anunță trimiterea unui al doilea portavion american spre Golf - semnal de presiune în negocierile cu Iranul

Donald Trump a anunțat că portavionul USS Gerald R. Ford va pleca „foarte curând” spre Golf . Declarația a fost făcută vineri, 13 februarie 2026, în contextul escaladării retorice a Washingtonului față de Teheran și al negocierilor reluate recent între cele două țări. Anunțul vine după ce Trump a avertizat joi că, în lipsa unui acord, consecințele pentru Iran ar putea fi „foarte traumatizante”. Președintele SUA a spus că discuțiile din 6 februarie au fost „foarte bune”, dar a indicat că, dacă nu se ajunge la o înțelegere, va urma o „fază a doua”, descrisă drept „foarte dură” pentru iranieni. Conform relatării, negocierile dintre SUA și Iran au fost reluate în urmă cu o săptămână la Oman, însă continuarea lor rămâne incertă. Trump a invocat în acest context și dosarul nuclear iranian, pe care Washingtonul încearcă să îl aducă în zona unui acord. Pe plan militar, Trump a amintit bombardamentul SUA asupra unor situri nucleare iraniene în timpul războiului de 12 zile declanșat de Israel în iunie. După trimiterea în ianuarie în Golf a portavionului USS Abraham Lincoln și a unor nave de escortare, președintele american a anunțat acum că un al doilea portavion, USS Gerald R. Ford, se va îndrepta „foarte curând” spre regiune. Axios notează că nu este clar ce ținte ar putea viza Washingtonul în cazul unei intervenții și nici care ar fi intențiile SUA față de liderii iranieni. În paralel, fiul aflat în exil al ultimului șah al Iranului a îndemnat la noi proteste, după un val de mobilizare reprimat sângeros la începutul lunii ianuarie, în timp ce pentru sâmbătă sunt anunțate manifestații în străinătate. [...]

Reprezentanți ai NATO discutând despre contribuțiile financiare ale europenilor.
Externe13 feb. 2026

Statele Unite propun NATO 3.0 - europenii să crească contribuțiile financiare în alianță

Statele Unite propun NATO 3.0, o nouă versiune a Alianței în care europenii să crească contribuțiile financiare , conform Știrile PROTV . Adjunctul șefului Pentagonului, Elbridge Colby , a susținut un discurs la Bruxelles, îndemnând statele europene să continue să majoreze cheltuielile pentru apărare. Colby a subliniat că Statele Unite vor continua să asigure descurajarea nucleară extinsă, dar a insistat că America dorește un „parteneriat, nu dependență” cu aliații săi europeni. SUA vor furniza capacități cheie într-un mod mai limitat și concentrat, iar administrația americană rămâne angajată în apărarea comună a NATO , conform articolului 5 din tratatul de fondare al Alianței. În cadrul discursului, Colby a făcut referire la conceptul de „NATO 3.0”, care implică o creștere a contribuțiilor financiare ale europenilor și o concentrare a NATO pe apărarea teritoriului Alianței. Acest nou concept a fost bine primit de unii aliați, ministrul norvegian al Apărării, Tore Sandvik, declarând că „NATO 3.0 este o modalitate bună de a explica punctul său de vedere, cu care suntem total de acord”. „De-a lungul anilor, el [Colby] a fost o forță constantă care a determinat Europa și Canada să-și intensifice eforturile în ceea ce privește cheltuielile pentru apărare”, a afirmat Mark Rutte, secretarul general al NATO. Colby a subliniat, de asemenea, că SUA sub conducerea lui Trump se concentrează mai mult pe apărarea teritoriului și a intereselor în emisfera vestică și pe consolidarea descurajării în Pacificul de Vest. Această schimbare de focus necesită ca europenii să își asume o mai mare responsabilitate pentru propria apărare. În concluzie, discursul lui Colby a fost perceput ca fiind moderat și pozitiv, contrastând cu tonul critic al unor oficiali americani la summiturile NATO anterioare. Această abordare a fost primită cu ușurare de aliații europeni, care se temeau de critici dure din partea reprezentanților SUA. [...]

Tensiuni între liderii SUA și Israel pe tema Iranului.
Externe13 feb. 2026

Schismă tot mai vizibilă între Washington și Ierusalim – miza este strategia față de Iran

Relația dintre Donald Trump și Israel traversează o perioadă de tensiuni vizibile, pe fondul divergențelor legate de Iran și al intervențiilor publice ale liderului american în politica internă israeliană , potrivit unei analize publicate de Sky News . Tensiunile au devenit evidente după ce Trump l-a criticat dur pe președintele israelian Isaac Herzog, spunând că ar trebui „să-i fie rușine” pentru că nu i-a acordat grațiere premierului Benjamin Netanyahu , judecat pentru acuzații de mită, fraudă și abuz de încredere. Netanyahu, care a solicitat oficial o grațiere la finalul anului trecut, susține că procesul i-a afectat capacitatea de a conduce țara, în timp ce opozanții afirmă că doar cei vinovați cer iertare. Deși Trump continuă să-l trateze pe Netanyahu drept un aliat apropiat, diferențele de viziune privind Iranul sunt tot mai clare. Israelul insistă pentru măsuri ferme împotriva programului militar și a rețelei de aliați regionali ai Teheranului, în timp ce Washingtonul pare concentrat în principal pe limitarea îmbogățirii nucleare și evitarea unei intervenții militare directe. Vicepreședintele JD Vance ar fi exprimat rezerve serioase față de o eventuală acțiune militară americană, invocând riscul unor represalii iraniene asupra bazelor SUA din Orientul Mijlociu. În acest context, guvernul israelian ar lua în calcul inclusiv opțiunea unor acțiuni unilaterale, însă cu sprijin logistic american, inclusiv reînnoirea stocurilor de interceptoare pentru sistemul Iron Dome . Vizita recentă a lui Netanyahu la Washington, a șasea de la revenirea lui Trump la Casa Albă, a avut un profil scăzut și s-a încheiat fără conferință de presă, semn al unei relații mai complicate decât în trecut. Pe plan intern, Netanyahu se confruntă cu alegeri generale în cursul acestui an și cu presiuni juridice atât în Israel, cât și pe plan internațional, fiind vizat de acuzații și la Curtea Penală Internațională. În acest context, relația cu administrația Trump rămâne un pilon esențial al strategiei sale politice externe. [...]

Negocieri de pace între Rusia și Ucraina la Geneva, cu oficiali la masă.
Externe13 feb. 2026

Rusia și Ucraina revin la masa negocierilor la Geneva – noi discuții mediate de SUA pe 17–18 februarie

Rusia și Ucraina vor relua negocierile de pace la Geneva pe 17–18 februarie, într-un nou format trilateral mediat de Statele Unite, în timp ce războiul se apropie de patru ani fără un compromis teritorial clar , relatează Al Jazeera . Anunțul a fost confirmat de Kremlin, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, și de administrația de la Kiev. Noua rundă de discuții vine după două întâlniri anterioare organizate la Abu Dhabi, conduse de emisari americani, și are loc pe fondul intensificării luptelor de-a lungul liniei frontului de aproximativ 1.250 de kilometri. Principalele puncte de dispută rămân Donbasul și garanțiile de securitate pentru Ucraina. Moscova cere retragerea trupelor ucrainene din partea regiunii Donețk aflată încă sub controlul Kievului, în timp ce Ucraina respinge o retragere unilaterală și solicită garanții occidentale ferme pentru a preveni reluarea ostilităților după un eventual armistițiu. Președintele Volodimir Zelenski a declarat recent că Washingtonul ar fi stabilit un termen-limită în luna iunie pentru ajungerea la un acord. Delegația rusă va fi condusă de Vladimir Medinski, consilier al președintelui Vladimir Putin , care a participat și la negocierile eșuate din 2022. Din partea Ucrainei, echipa va fi condusă de Rustem Umerov, șeful Consiliului Național de Securitate și Apărare, alături de alți oficiali de rang înalt. Între timp, atacurile continuă. În estul Ucrainei, trei frați cu vârste între 8 și 19 ani au murit într-un bombardament rusesc, iar la Odesa o persoană a fost ucisă și alte șase rănite în urma unui atac asupra infrastructurii portuare și energetice. De cealaltă parte, autoritățile din regiunea Volgograd au anunțat trei răniți, inclusiv un copil, după un atac ucrainean cu drone. La Conferința de Securitate de la München , cancelarul german Friedrich Merz a declarat că este dispus la dialog cu Moscova, dar a subliniat că Rusia trebuie să demonstreze că este pregătită pentru discuții „serioase” privind un armistițiu. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a afirmat că Rusia nu câștigă războiul, susținând că avansul său este lent și costisitor. În paralel, ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiha s-a întâlnit la München cu omologul chinez Wang Yi, discutând despre rolul Beijingului în eforturile de pace, într-un context în care China își declară neutralitatea, dar este acuzată de sprijin indirect pentru Moscova. [...]

Un elicopter pe o platformă maritimă în regiunea arctică, cu peisaj montan în fundal.
Externe11 feb. 2026

Arctic Sentry, noua misiune NATO – Europa reacționează la ambițiile SUA în Groenlanda

NATO a lansat misiunea „ Arctic Sentry ” pentru a consolida prezența sa în regiunea arctică și a reduce tensiunile apărute după declarațiile președintelui Donald Trump privind dorința SUA de a obține controlul asupra Groenlandei , informează Reuters . Decizia vine în contextul interesului tot mai mare manifestat de Rusia și China pentru această zonă strategică, unde topirea gheții deschide noi rute maritime. Noua misiune NATO este descrisă ca o „activitate de vigilență sporită” și va fi coordonată de Comandamentul Forțelor Aliate din Norfolk, Virginia. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că inițiativa va permite aliaților „să valorifice mai eficient eforturile existente și să identifice golurile de securitate care trebuie acoperite” . Ce presupune misiunea Arctic Sentry: Consolidarea prezenței militare NATO în Arctica , fără a fi specificate cifre exacte privind trupele sau echipamentele implicate Unificarea eforturilor militare ale aliaților sub un singur comandament Implicarea activă a Germaniei , care va contribui în prima fază cu patru avioane Eurofighter și capacități de realimentare aeriană Participarea Marii Britanii cu forțe în cadrul unei desfășurări majore programate în septembrie în nordul Europei Denumită simbolic „Arctic Sentry” , misiunea vine ca răspuns diplomatic la criza iscată de declarațiile lui Trump în legătură cu Groenlanda – teritoriu autonom al Danemarcei și membru al alianței NATO. Trump a afirmat că SUA au nevoie de Groenlanda pentru rațiuni de securitate națională, menționând poziția sa strategică pentru detectarea lansărilor de rachete. A refuzat inițial să excludă o achiziție forțată a teritoriului și chiar a amenințat cu tarife impuse Danemarcei și altor șapte parteneri europeni. Ulterior, în cadrul unei întâlniri la Davos cu Mark Rutte , președintele american a revenit asupra declarațiilor, afirmând că nu va folosi forța pentru a obține Groenlanda și a acceptat ca NATO să aibă un rol extins în securizarea Arcticii. Declarații-cheie și reacții: Gen. Alexus G. Grynkewich , comandantul suprem aliat în Europa, a subliniat că „Arctic Sentry reafirmă angajamentul alianței de a proteja stabilitatea într-una dintre cele mai strategice și provocatoare regiuni ale lumii” Danemarca a anunțat că va contribui substanțial la misiune, în coordonare cu autoritățile din Groenlanda și Insulele Feroe Marea Britanie , prin vocea ministrului apărării John Healey, a precizat că forțele britanice vor avea un rol esențial în desfășurările NATO din zonă Lansarea misiunii Arctic Sentry reflectă nu doar dinamica geopolitică din nordul înghețat, ci și tensiunile din cadrul NATO, alimentate de poziționările tot mai imprevizibile ale liderului american. În lipsa unui conflict deschis, misiunea pare menită să reafirme coeziunea alianței și să prevină escaladările într-o regiune cu importanță strategică crescută. [...]