Știri
Știri din categoria Externe

Democrații americani vor cere liderilor europeni să adopte o poziție fermă față de Donald Trump, la Conferința de Securitate de la München, într-un context de tensiuni privind direcția politicii externe a SUA, relatează The Guardian.
Printre democrații prezenți la München se numără guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, congresmena din New York Alexandria Ocasio-Cortez, senatorul de Arizona Ruben Gallego și guvernatoarea statului Michigan, Gretchen Whitmer. Aceștia intenționează să transmită un mesaj clar liderilor europeni: să nu cedeze în fața stilului confruntațional al președintelui republican.
Gavin Newsom a declarat că „supunerea în fața nevoilor lui Trump” face Europa „să pară patetică pe scena mondială”, iar senatorul Gallego a acuzat administrația republicană că afectează reputația internațională a Statelor Unite prin decizii considerate impulsive.
Delegația oficială americană este condusă de secretarul de stat Marco Rubio, însă în interiorul Europei există diferențe de abordare. Președintele Franței, Emmanuel Macron, susține o linie mai fermă în fața politicii externe a lui Trump, în timp ce secretarul general al NATO, Mark Rutte, avertizează că sprijinul și buna dispoziție a SUA rămân esențiale pentru securitatea europeană.
Conferința de la München are loc într-un moment în care relațiile transatlantice sunt puse la încercare, iar liderii europeni încearcă să găsească un echilibru între menținerea parteneriatului strategic cu Washingtonul și apărarea intereselor proprii.
Recomandate

JD Vance amână până în 2027 decizia privind o candidatură în 2028 , o poziționare care prelungește incertitudinea în interiorul Partidului Republican și poate influența calendarul informal al competiției pentru nominalizare, potrivit Digi24 . Vicepreședintele SUA a spus, într-un interviu acordat Fox News, că nu a luat încă o hotărâre și că se va decide „la un moment dat anul viitor”. Presat de prezentatoarea Laura Ingraham, Vance a adăugat că, odată ce va lua o decizie, se va „dedica în totalitate” acesteia. De ce contează amânarea: semnal pentru cursa internă din Partidul Republican Declarațiile vin pe fondul unui interes crescut față de următoarele mișcări ale lui Vance, în săptămânile de după înfrângerea „zdrobitoare” suferită de Donald Trump și republicani la alegerile de la jumătatea mandatului. Potrivit BBC, persoane din anturajul lui Vance au spus că rezultatul din noiembrie nu a schimbat calendarul deciziei pentru 2028: se preconizează că va candida, dar aliații cred că ar putea aștepta câteva luni înainte de un anunț definitiv. În același timp, amânarea lasă mai mult spațiu de manevră altor potențiali candidați republicani și menține deschisă competiția pentru sprijinul electoratului conservator, inclusiv al bazei MAGA. Context: relația cu Trump și lista posibililor rivali Speculațiile despre o candidatură au început încă din momentul în care Trump l-a ales pe Vance drept candidat la vicepreședinție pentru alegerile din 2024, ceea ce l-a poziționat ca posibil moștenitor al mișcării „Make America Great Again” (MAGA). Totuși, pe durata mandatului, Vance a evitat să discute despre ambițiile sale, inclusiv în campania pentru alegerile de la jumătatea mandatului, când era îndemnat frecvent să candideze în 2028. Materialul notează că, dacă își anunță candidatura, Vance ar ajunge probabil rapid în fruntea listei pentru alegerile primare republicane, dar competiția este așteptată să fie strânsă, cu mulți candidați. Sunt menționați, între alții: secretarul de stat Marco Rubio; senatorul Ted Cruz (Texas); guvernatorul Floridei, Ron DeSantis; fostul guvernator al statului New Jersey, Chris Christie. Trump i-a lăudat în repetate rânduri pe Vance și Rubio, dar a spus că nu este sigur pe cine va susține în 2028 sau dacă va interveni. Susținerea lui ar avea o influență semnificativă asupra bazei MAGA, însă alegerile din 2026 ar fi scos la iveală o frustrare generalizată față de o parte dintre politicile celui de-al doilea mandat, ceea ce complică poziționarea candidaților asociați cu agenda lui Trump. Mesaje politice după alegeri: Iran, economie și distanțarea de Trump După alegeri, Vance a atribuit rezultatele războiului cu Iranul și a prezentat un plan de recâștigare a votanților republicani, care includea încheierea conflictului și concentrarea pe economie. Mesajul a fost perceput pe scară largă ca un posibil prim pas de distanțare față de Trump în perspectiva unei candidaturi în 2028. În interviul pentru Fox News, Vance a reiterat că războiul a avut un „cost politic”, dar a susținut că nu i-a afectat relația cu Trump. „Nu există nicio divergență” în ceea ce privește războiul cu Iranul între Trump și înalții oficiali ai administrației, inclusiv el însuși. El a mai spus că Trump nu va permite ca acest conflict, declanșat de SUA și Israel în februarie 2026, să devină un „război fără sfârșit” sau „un angajament de doi ani”. Alte teme atinse: trafic aerian și scandalul Nvidia Vance a vorbit și despre problema traficului aerian din săptămâna precedentă, care a blocat pentru câteva ore transportul aerian în toată țara, cerând parlamentarilor să rezolve situația în ultimele săptămâni ale actualei sesiuni a Congresului. De asemenea, a menționat scandalul în care este implicată Nvidia și fostul său director general, Jensen Huang, cu posibile implicații pentru relațiile SUA–China, afirmând că nu există „claritate” privind informațiile potrivit cărora o femeie cu care Huang ar fi avut o relație ar fi fost spion al Chinei. „Nu există claritate în această privință. Nici eu nu știu și nici [Trump] nu știe dacă această femeie era spion sau nu.” [...]

Ucraina cere ca summitul Trump–Xi–Putin să nu producă o „înțelegere” peste capul Kievului , mizând pe influența Washingtonului și Beijingului asupra Moscovei pentru a forța încheierea războiului, potrivit Kyiv Post . Mesajul a fost transmis de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbîha , într-o conferință de presă comună cu omologul său portughez, Paulo Rangel, conform Ukrinform, citat de publicație. Sîbîha a spus că Ucraina „speră și se așteaptă” ca discuția dintre președintele SUA Donald Trump, liderul chinez Xi Jinping și președintele rus Vladimir Putin să aibă ca „ton” presiunea asupra Rusiei pentru a opri războiul. În același timp, șeful diplomației ucrainene a avertizat că, indiferent de subiectele abordate la întâlnire, „nu pot fi luate decizii privind Ucraina” fără participarea Kievului. El a cerut ca Trump și Xi să evite să-i ofere lui Putin impresia falsă că lumea revine la o ordine bazată pe „sfere de influență” (adică aranjamente între marile puteri care împart zone de control, fără consultarea statelor afectate). Contextul summitului și riscul unei negocieri fără Ucraina Potrivit materialului, Putin s-a întâlnit deja cu Xi la Shenzhen înaintea summitului trilateral programat pentru joi cu Trump. Întâlnirea a alimentat îngrijorări că cei trei lideri ar putea discuta viitorul Ucrainei fără Kiev sau fără lideri europeni, ceea ce ar putea readuce în prim-plan logica „sferelor de influență”. Publicația notează că Washingtonul a transmis inițial semnale că Ucraina ar putea să nu fie pe agenda discuțiilor, însă Trump a spus ulterior că subiectul va fi abordat. Ce mai intră pe agenda discuțiilor Pe lângă Ucraina, discuțiile trilaterale sunt așteptate să includă, potrivit articolului: războiul din Iran; dezarmarea nucleară, în contextul expirării, în februarie, a unui tratat SUA–Rusia privind armele nucleare. În declarații citate de Kyiv Post , Putin a descris summitul drept potențial „foarte util”, pledând pentru dialog „mai degrabă decât ultimatumuri”. Separat, Trump a spus că ia în calcul întâlniri unu-la-unu cu Putin și cu liderul nord-coreean Kim Jong Un la Shenzhen, deși secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, nu a confirmat existența unei întâlniri planificate cu Kim. Presiunea sancțiunilor rămâne în joc În marja reuniunii APEC din Shenzhen, premierul canadian Mark Carney a declarat că sancțiunile împotriva Rusiei vor continua să crească atât timp cât războiul din Ucraina continuă, mai notează publicația. [...]

Summitul tripartit SUA–China–Rusia de la Shenzhen ridică miza APEC și amplifică riscul de „aranjamente” geopolitice cu efecte economice după ce Donald Trump a ajuns miercuri în China pentru întâlnirea programată joi cu Xi Jinping și Vladimir Putin, potrivit News . Trump a sosit la Shenzhen cu Air Force One, după o primă etapă a turneului asiatic la un summit ASEAN în Filipine. La coborârea din avion, el a fost întâmpinat de Xi Jinping, un gest rar din partea liderului chinez, care se deplasează „rareori” la aeroport pentru a primi lideri străini. Publicația notează că Xi i-a întors astfel un favor făcut de Trump în septembrie, în Statele Unite. Deși Trump urma să participe miercuri și joi la summitul celor 21 de membri ai Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) , reuniunea regională este „puternic eclipsată” de întâlnirea de joi după-amiază dintre cei trei lideri. Miza este urmărită atent în contextul „crizelor multiple” globale și al temerilor unor actori precum Ucraina, Europa sau Taiwanul privind posibile înțelegeri în defavoarea lor. Întâlnirea Xi–Putin, înaintea discuțiilor în trei Vladimir Putin a ajuns la Shenzhen înaintea președintelui american, în noaptea de marți spre miercuri. Miercuri, liderul de la Kremlin a petrecut deja „peste două ore” cu Xi Jinping, la un dejun, însă nu au fost comunicate informații despre conținutul discuțiilor. Potrivit Kremlinului, planul inițial era ca Xi și Putin să discute: în prezența delegațiilor, despre cooperare în domenii precum energia, inteligența artificială (AI) și finanțele; apoi, într-un format restrâns, despre teme de politică externă, inclusiv Ucraina și Peninsula Coreeană. Într-un discurs rostit miercuri dimineață la Shenzhen, Putin a spus despre întâlnirea de joi cu Trump și Xi că se așteaptă să fie „o mare utilitate”. De ce contează pentru economie și companii Dincolo de agenda formală APEC, întâlnirea trilaterală poate influența așteptările privind stabilitatea geopolitică și, implicit, riscurile pentru comerț, energie și piețe financiare. În material nu sunt oferite detalii despre eventuale decizii sau acorduri, iar conținutul discuțiilor Xi–Putin nu a fost făcut public. Prezența lui Putin la APEC este prezentată ca o revenire la o reuniune diplomatică alături de lideri occidentali după aproape cinci ani, un element care adaugă greutate politică și, potențial, economică întâlnirilor de la Shenzhen. [...]

Vizita lui Trump în China riscă să fie dominată de îngrijorările privind reziliența tehnologică a SUA , după o serie de întreruperi tehnice în Statele Unite care au lovit infrastructuri și servicii sensibile, în timp ce președintele încearcă să proiecteze forță înaintea unor discuții cu Xi Jinping și Vladimir Putin, relatează NPR . Donald Trump a aterizat miercuri la Shenzhen, hub tehnologic din sudul Chinei și gazdă a summitului APEC , cu obiectivul declarat de a consolida statutul SUA de lider global în tehnologie. Însă, acasă, o succesiune de „outage”-uri (întreruperi de funcționare) a amplificat temerile publice legate de accesul la e-mail, verificarea conturilor bancare și siguranța zborurilor. Pe fondul acestor probleme, administrația a fost împinsă în defensivă chiar înaintea unei întâlniri trilaterale programate joi, descrisă ca o premieră, între Trump, Xi și Putin. Inițial, Trump minimalizase situația, spunând marți, la Manila, că „e în regulă” și sugerând că este un efect secundar al faptului că SUA este o țară „mare și puternică”. Întreruperile din SUA și mesajul administrației: „zero” dovezi de coordonare Potrivit NPR, întreruperile au implicat Microsoft, Federal Aviation Administration , JPMorgan Chase și rețeaua de comunicații a National Security Agency. În acest context, secretarul de stat Marco Rubio a intervenit public pentru a liniști populația, afirmând că nu există indicii că incidentele ar fi conectate între ele sau legate de state rivale, hackeri ori criminalitate. Rubio a legat situația de procesul de „patching” (actualizări de securitate aplicate pentru a remedia vulnerabilități), care poate produce perturbări pe termen scurt atunci când sunt făcute modificări în sisteme după identificarea unor breșe. „Uneori, când intri să-ți repari sistemul pentru că ai identificat o vulnerabilitate, creează o perturbare pe termen scurt”, a spus Rubio. Miza diplomatică: întâlnirea cu Xi și Putin, între Ucraina și controlul armelor nucleare Xi Jinping l-a întâmpinat pe Trump pe pistă, la sosirea Air Force One, un gest pe care NPR îl descrie drept o onoare specială și o reciprocitate față de primirea oferită lui Xi la Washington, în septembrie. În contrast, Xi nu l-a întâmpinat la aeroport pe Putin, deși cei doi au o relație apropiată de lungă durată. Trump a indicat că vrea o abordare mai improvizată la Shenzhen, mizând pe diplomația personală. Pentru întâlnirea de joi, el a spus că intenționează să discute cu Xi și Putin despre limitarea armelor nucleare și despre încheierea războiului din Ucraina, început în 2022 odată cu invazia Rusiei. NPR notează însă că analiștii nu se așteaptă la progrese substanțiale, în pofida caracterului fără precedent al formatului. Înainte de deplasare, consilierii lui Trump le-ar fi spus reporterilor că Ucraina nu va fi pe agendă, dar președintele a susținut ulterior că pierderile rusești „de zeci de mii” pe lună ar crea o fereastră pentru o soluție. „Cred că e foarte aproape să se încheie”, a spus Trump. „Vom avea o întâlnire bună pe tema asta.” Trump a sugerat și posibilitatea unei întâlniri private cu Putin, precum și o discuție separată cu liderul nord-coreean Kim Jong Un. Rubio a precizat că Trump este „serios” în privința unei întâlniri cu Kim, dar a indicat că nu exista, la acel moment, o întâlnire programată pentru joi. Context economic și tehnologic: tarife, AI și presiunea pe lanțul de cipuri NPR plasează vizita și în contextul tensiunilor comerciale: tarifele impuse de Trump pentru a reduce excedentul comercial al Chinei ar fi avut efect limitat, în condițiile în care China, „producătorul dominant” la nivel global, ar urma să exporte pentru al doilea an consecutiv cu 1.000 de miliarde de dolari mai mult decât importă. Pe agenda summitului planează și întrebările legate de inteligența artificială: tehnologia este văzută ca motor de creștere economică, dar ridică riscuri de securitate națională și temeri privind evoluții greu de controlat. Materialul menționează și cazul lui Jensen Huang, descris drept aliat apropiat al lui Trump în industria tech, care ar fi fost înlăturat de la conducerea Nvidia după ce a admis o relație extraconjugală cu o femeie acuzată că ar fi agent al guvernului chinez (acuzație negată de Beijing). Episodul a alimentat îngrijorări privind accesul Chinei la cipuri Nvidia folosite la dezvoltarea propriilor modele de AI. Întrebat de ce SUA nu a fost mai agresivă în blocarea accesului Chinei la cipuri avansate, Trump a invocat divergențe interne în administrație și a spus că relația cu China este „foarte bună” și că „nu vrei să-i insulți”. Taiwan, subiect evitat de Trump, dar probabil ridicat de Xi Trump a declarat că nu intenționează să aducă în discuție Taiwanul, insulă autoguvernată revendicată de China și un actor-cheie în producția de cipuri avansate, inclusiv proiectate de companii americane. Totuși, el a anticipat că Xi va ridica tema suveranității Taiwanului. „Sunt sigur că o va ridica”, a spus Trump. „Nu va trebui să o ridic eu.” În ansamblu, vizita care ar fi trebuit să susțină mesajul de putere tehnologică a SUA se desfășoară sub presiunea unei vulnerabilități expuse chiar în infrastructura digitală americană, într-un moment în care AI, securitatea cibernetică și lanțurile de aprovizionare cu cipuri sunt deja în centrul competiției strategice dintre Washington și Beijing. [...]

Reluarea contactelor directe Trump–Putin la APEC redeschide canalul de negociere pe Ucraina , într-un moment în care Washingtonul încearcă să medieze încetarea războiului, potrivit Digi24 . Cei doi președinți au fost surprinși miercuri, la Shenzhen (sud-estul Chinei), strângându-și îndelung mâna înaintea banchetului de bun venit organizat în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), sub privirile președintelui chinez Xi Jinping. Gestul este primul contact între Donald Trump și Vladimir Putin de la întâlnirea lor din august 2025, din Alaska, relatează AFP, citată de Digi24. Ce urmează la summit: trilaterală confirmată, bilaterală încă neasumată de SUA Pe agenda de joi este confirmat oficial, de partea americană, un summit trilateral Trump–Putin–Xi. În paralel, Moscova lasă deschisă posibilitatea unei discuții separate între liderii SUA și Rusiei, dar fără o confirmare echivalentă din partea Washingtonului. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a vorbit la televiziunea publică rusă despre o posibilă întâlnire bilaterală „în mod informal” între Trump și Putin. Consilierul pentru politică externă al lui Putin, Iuri Ușakov, a declarat pentru televiziunea de stat rusă (potrivit dpa) că există „o serie de probleme de discutat” și că cei doi ar putea avea o discuție în cadrul cinei oficiale de miercuri seara, urmând să existe „mai multe ocazii” de întâlnire pe parcursul summitului. „În acest context, mă aștept ca președintele nostru și președintele Statelor Unite să aibă mai multe discuții pe parcursul lucrărilor de la summitul APEC”, a declarat Ușakov. Contextul politic: ultima întâlnire a vizat războiul Rusiei împotriva Ucrainei Trump și Putin s-au întâlnit ultima dată în august 2025, la Anchorage, în Alaska, unde au discutat în principal despre războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Conform informațiilor din articol, președintele SUA încearcă să medieze încetarea războiului. APEC reunește 21 de economii, inclusiv SUA, China și Rusia, iar obiectivul grupului este promovarea comerțului liber și a cooperării economice în regiunea Asia-Pacific. [...]

Vladimir Putin încearcă să repoziționeze Rusia economic în Asia, pe fondul sancțiunilor , susținând că măsurile occidentale au lovit mai degrabă UE și au „consolidat” economia Moscovei, înaintea unei săptămâni de diplomație cu miză ridicată la Shenzhen , potrivit Digi24 . Într-un discurs adresat liderilor din mediul de afaceri internațional reuniți în China, Putin a pledat pentru un „parteneriat eurasiatic mai amplu” și a afirmat că „fostele puteri dominante” încearcă să frâneze dezvoltarea statelor care au succes. Declarațiile au fost făcute la reuniunea Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), la Shenzhen, pe baza unei traduceri în limba engleză furnizate de gazdele chineze, notează Financial Times, citat de Digi24. Mesajul economic: sancțiunile, prezentate ca un cost pentru UE Putin a susținut că sancțiunile „fără precedent” impuse după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022 nu ar fi slăbit Rusia, ci ar fi produs efecte negative „în special” pentru Uniunea Europeană. În același registru, liderul de la Kremlin a criticat puterile europene, afirmând că acestea „au decis să oprească aprovizionarea cu resurse energetice rusești” care ar fi stat la baza prosperității UE „timp de decenii”. El a adăugat că UE s-ar confrunta cu deficite bugetare, creșterea datoriei, inflație și o bază industrială în declin. „Parteneriatul eurasiatic” și țintele de cooperare În discurs, Putin a promovat acorduri economice în Orientul Mijlociu, Africa și Asia, inclusiv cu China și Indonezia, pe care le-a descris drept un „proiect rus” pentru un parteneriat eurasiatic extins. Contextul este unul în care Moscova a fost marginalizată, iar companiile rusești s-au confruntat cu sancțiuni ca urmare a războiului din Ucraina, ceea ce face ca apariția lui Putin în fața directorilor executivi internaționali să fie o ocazie rară de comunicare directă cu mediul de afaceri global. Ce urmează: întâlnirea Putin–Xi–Trump, în centrul săptămânii APEC Săptămâna de evenimente de la Shenzhen ar urma să culmineze joi cu o întâlnire trilaterală între Vladimir Putin, Xi Jinping și președintele SUA, Donald Trump. În paralel, Xi a avertizat, tot în fața directorilor executivi, asupra protecționismului „rampant”, într-un mesaj interpretat ca o critică implicită la adresa Statelor Unite, pe fondul tensiunilor legate de controale la exporturile de cipuri și de restricțiile Beijingului privind pământurile rare. Xi a mai spus că Beijingul va reduce tarifele și va încuraja investițiile străine. APEC reunește 21 de economii membre, care reprezintă aproximativ 60% din producția economică mondială, iar la forumul CEO sunt așteptați circa 2.000 de directori, inclusiv reprezentanți ai 115 companii din Fortune 500, potrivit organizatorilor citați în material. [...]