Știri
Știri din categoria Externe
Tucker Carlson a cerut oprirea finanțării militare americane pentru Israel, argumentând că SUA „plătește” pentru victimele civile din conflictele recente, potrivit The Jerusalem Post, care relatează despre primul său interviu din ultimii ani acordat presei israeliene, difuzat marți seară la Channel 13.
În interviu, Carlson a spus că Israel „și-a pierdut cu siguranță moralitatea”, indicând drept exemple victimele civile pe care Israel le-ar fi provocat în războaie recente împotriva Hamas, Hezbollah și Iran. Când i s-a replicat că Israel acționează în legitimă apărare, el și-a mutat accentul pe rolul finanțării americane.
„Motivul pentru care am un motiv să comentez și să spun că este greșit este că eu plătesc pentru asta. Nu există niciun motiv ca Statele Unite să trimită vreun ban către Israel, și mai ales către armata sa.”
Poziția lui Carlson plasează discuția într-o zonă sensibilă pentru Washington: condiționarea sau reducerea sprijinului financiar și militar pentru Israel. În logica sa, problema nu este doar conduita Israelului în război, ci faptul că aceasta ar fi susținută din bani publici americani.
Carlson a mai afirmat că Israel „nu este o democrație în niciun sens”, invocând faptul că milioane de palestinieni din Cisiordania și Gaza nu au drept de vot. Confruntat cu declarații anterioare în care ar fi descris acțiunile Israelului în Gaza drept „genocid”, el a nuanțat termenul, dar a insistat asupra ideii de culpă morală.
„Ok, nu este genocid. Este uciderea inocenților. Este greșit. Poți să-i spui genocid sau epurare etnică. Poți să-i spui crimă, păcat, atrocitate. Nu-mi pasă.”
Materialul The Jerusalem Post nu oferă detalii suplimentare despre eventuale reacții oficiale israeliene sau americane la interviu, dincolo de conținutul declarațiilor difuzate de Channel 13.
Recomandate
UE și SUA au convenit un acord provizoriu care elimină taxele vamale la bunurile industriale , o mișcare menită să reducă riscul unei noi escaladări tarifare și să aducă mai multă predictibilitate companiilor cu lanțuri de aprovizionare transatlantice, potrivit Mediafax . Înțelegerea vizează transpunerea în legislație a pilonului central din acordul-cadru UE–SUA convenit în iulie 2025. Decizia de la Bruxelles este prezentată ca o încercare de detensionare a disputelor comerciale și, conform analiștilor citați de Reuters , ar urma să prevină o reacție de la Washington, care amenința cu tarife punitive mai mari asupra produselor europene. Acordul din iulie 2025 stabilise deja un plafon maxim de 15% pentru tarifele aplicate majorității exporturilor europene către piața americană, blocând intenția inițială a administrației americane de a impune taxe de 30%, cu impact mai sever asupra economiei UE. De ce contează pentru companii: predictibilitate și risc mai mic de „război comercial” Prin eliminarea reciprocă a ultimelor taxe vamale la produsele industriale din SUA, Uniunea Europeană urmărește să își asigure predictibilitatea schimburilor comerciale și să protejeze sectoarele-cheie de export ale statelor membre în relația cu partenerul american. În același timp, acordul provizoriu este prezentat ca un element de stabilizare a lanțurilor de aprovizionare transatlantice într-un context de incertitudine economică globală, prin oferirea unui cadru fiscal mai stabil și reducerea riscului unui conflict comercial direct între UE și SUA. Ce urmează Textul legislativ convenit miercuri trebuie să parcurgă etapele formale de aprobare și ratificare în cadrul instituțiilor europene înainte de a intra oficial în vigoare. [...]
Un atac direct asupra centralei nucleare Barakah ar putea declanșa o criză regională cu efecte economice și logistice majore , pe fondul riscului de contaminare radioactivă și al tensiunilor din Golf, potrivit Mediafax . Avertismentul a fost transmis marți de directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, într-o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU. Atacul cu drone a avut loc în apropierea centralei Barakah , situată în emiratul Abu Dhabi, iar autoritățile din Emiratele Arabe Unite au confirmat izbucnirea unui incendiu în zona instalației nucleare. Grossi a spus că o lovitură directă asupra centralei ar putea provoca „consecințe radioactive grave” pentru întreaga regiune. De ce contează: riscuri operaționale care pot bloca activitatea economică Șeful AIEA a subliniat că Barakah este o centrală nucleară operațională și că găzduiește „mii de kilograme” de material nuclear, inclusiv combustibil proaspăt și uzat. În acest context, o avarie severă ar putea duce la o eliberare masivă de radioactivitate în mediu. Un punct critic menționat de Grossi este vulnerabilitatea infrastructurii de alimentare cu energie: inclusiv avarierea liniilor externe de electricitate ar putea genera riscuri majore pentru reactoare. Potrivit acestuia, deteriorarea sistemelor critice poate conduce la afectarea nucleului reactorului și la o situație de urgență nucleară. Costuri potențiale: evacuări, adăpostire și măsuri de sănătate publică În scenariul unui incident major, autoritățile ar putea fi obligate să aplice măsuri de protecție de amploare, între care: evacuări masive ale populației; adăpostirea locuitorilor; administrarea de iod stabil pentru limitarea efectelor radiațiilor. Grossi a avertizat că impactul unui astfel de incident ar putea afecta zone aflate la sute de kilometri distanță, ceea ce ridică miza de la o problemă națională la una de securitate regională și internațională. Context regional: tensiuni în Golf și presiune pe rutele energetice Incidentul are loc pe fondul escaladării tensiunilor în Orientul Mijlociu, după atacurile lansate în februarie de Statele Unite și Israel împotriva Iranului și răspunsul Teheranului, care a vizat Israelul și aliați americani din Golf, inclusiv Emiratele Arabe Unite. În plus, Iranul a blocat temporar Strâmtoarea Ormuz , rută maritimă esențială pentru transportul global de petrol, amplificând îngrijorările de pe piețele internaționale. Deși un armistițiu mediat de Pakistan a intrat în vigoare pe 8 aprilie și a fost prelungit temporar, potrivit sursei, negocierile nu au produs un acord de pace durabil, iar tensiunile rămân ridicate. [...]
UE pregătește o plată inițială de 3,2 miliarde euro către Ucraina, condiționată de ratificare , într-un pachet mai amplu de 90 de miliarde euro (aprox. 450 miliarde lei), ceea ce mută presiunea pe calendarul de implementare și pe capacitatea Kievului de a accesa rapid finanțarea. Informațiile sunt prezentate de Mediafax . Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis , a indicat că plata ar urma să aibă loc „în jurul mijlocului lunii iunie”, ca parte a împrumutului de 90 de miliarde de euro, potrivit Le Figaro. El a spus că negocierile privind asistența bugetară au fost finalizate, însă prima tranșă rămâne „sub rezerva” unor pași formali, inclusiv ratificarea acordului de către partea ucraineană. Cum este împărțit împrumutul de 90 de miliarde de euro La sfârșitul lunii aprilie, Uniunea Europeană a aprobat împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, garantat de bugetul UE. Din total, alocările sunt împărțite astfel: 60 de miliarde de euro (aprox. 300 miliarde lei) pentru achiziții militare ; 30 de miliarde de euro (aprox. 150 miliarde lei) pentru sprijin bugetar . Fondurile sunt destinate perioadei 2026–2027 , iar prima tranșă este menționată ca fiind programată să sosească în mai , în timp ce plata inițială de 3,2 miliarde de euro este plasată, ca reper, la mijlocul lunii iunie. De ce contează: banii depind de pași procedurali și de calendar Mesajul-cheie pentru piețe și pentru finanțele publice ale Ucrainei este că prima plată, deși anunțată ca iminentă, depinde de îndeplinirea condițiilor procedurale, în special de ratificarea acordului de către Kiev. În practică, asta poate influența ritmul în care Ucraina își poate acoperi nevoile de finanțare bugetară în 2026 și predictibilitatea fluxurilor de bani din partea UE. [...]
UE caută un emisar pentru discuții cu Rusia, ca să nu rămână la marginea negocierilor de pace : guvernele europene iau în calcul nume precum Mario Draghi sau Angela Merkel , pe fondul temerilor că un eventual acord negociat în principal de SUA ar putea lăsa Europa vulnerabilă la condiții nefavorabile, potrivit Digi24 . Miniștrii de Externe ai UE ar urma să discute săptămâna viitoare, la o reuniune în Cipru, meritele potențialilor candidați pentru rolul de reprezentant al Uniunii în eventuale negocieri cu Vladimir Putin. Dezbaterea are loc după ce Washingtonul și Kievul și-au exprimat sprijinul ca Europa să poarte discuții cu președintele Rusiei despre războiul din Ucraina, relatează Financial Times , citat de Digi24. Un element de context important este că Bruxellesul a întrerupt canalele oficiale de comunicare cu Moscova după invazia din 2022, cu excepția unor încercări sporadice de dialog. Acum, UE se teme că lipsa de progrese în negocierile conduse de SUA – pe fondul pretențiilor teritoriale ale Rusiei, respinse de Kiev – a împins Europa pe margine. Cine sunt numele discutate și de ce contează Pe lista vehiculată apar, potrivit surselor citate: Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene, descris ca o persoană de încredere și respectată în UE, cu profil tehnocratic; Angela Merkel, fost cancelar al Germaniei, care a spus recent că Europa nu ar trebui să fie exclusă din negocieri, dar a sugerat că liderii în exercițiu ar fi luați mai în serios de Putin; Alexander Stubb, președintele Finlandei; Sauli Niinistö, predecesorul lui Stubb, despre care un înalt oficial european a spus că are o relație de lucru cu Putin, deși Rusia ar fi „foarte nemulțumită” de Finlanda după aderarea la NATO. În paralel, există și rezerve: unele guverne se tem că discuția despre un emisar comun ar putea expune disensiunile interne ale UE privind Ucraina și Rusia. Semnale din SUA, Ucraina și Rusia Administrația Donald Trump le-ar fi transmis omologilor din UE că nu se opune ca Europa să discute cu Putin în paralel cu negocierile de pace conduse de SUA, potrivit unor surse citate. De la Kiev, președintele Volodimir Zelenski a insistat că Europa trebuie să participe la negocieri și a cerut stabilirea unei reprezentări „concrete”. Un înalt oficial ucrainean a spus că Zelenski și-ar dori „pe cineva de talia lui Draghi” sau un „lider de stat puternic și actual” în fruntea delegației europene, iar liderul ucrainean ar urma să discute subiectul cu liderii Franței, Germaniei și Regatului Unit în această săptămână. Moscova a transmis, la rândul ei, că Putin ar fi deschis la discuții cu un reprezentant european, cu condiția ca acesta să „nu fi spus tot felul de lucruri urâte” despre Rusia. Putin l-a propus pe Gerhard Schröder, însă ideea a fost respinsă atât de europeni, cât și de Kiev. Ce urmează Pe agenda reuniunii miniștrilor de Externe ai UE ar urma să intre și discuții despre condițiile unei relații post-conflict cu Rusia, limitele acceptabile pentru o soluționare a crizei din Ucraina și condițiile preliminare pentru inițierea oricăror discuții cu Kremlinul. În plus, potrivit unei surse citate, ar exista posibilitatea unor discuții oficiale între liderii UE la un summit programat în iunie. [...]
Întâlnirea Xi–Putin de la Beijing întărește axa energetică China–Rusia, pe fondul riscurilor de aprovizionare din Orientul Mijlociu , într-un moment în care liderul chinez leagă explicit stabilitatea lanțurilor de energie și comerț de evoluția conflictelor regionale, potrivit Antena 3 . Xi Jinping a descris relațiile China–Rusia drept o forță de „calm în mijlocul haosului” și a criticat indirect SUA, invocând „tendințe hegemonice unilaterale” care „se manifestă tot mai agresiv”. În același timp, liderul chinez a cerut consolidarea „coordonării strategice cuprinzătoare” cu Moscova, potrivit presei de stat din China, citată de publicație. Energia și comerțul, în centrul mesajului Chinei În discuțiile cu Vladimir Putin, Xi a legat direct războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului de efectele economice, susținând că o încheiere rapidă a conflictului ar reduce perturbările din aprovizionarea cu energie, din lanțurile de distribuție și din comerț. „O încetare completă a războiului nu suportă amânare, reluarea ostilităților este și mai puțin de dorit, iar continuarea negocierilor este deosebit de importantă.” Mesajul vine în contextul în care, potrivit articolului, conflictul din Orientul Mijlociu afectează accesul Chinei la petrol, iar Beijingul are interesul să limiteze șocurile de pe piața energetică și din fluxurile comerciale. Putin, într-o poziție mai slabă, iar Beijingul poate cere concesii Putin se află la a 25-a vizită oficială în China în cei 25 de ani de când conduce Rusia, pe fondul unei cooperări întărite în comerț, diplomație și securitate. Totuși, materialul notează că liderul rus ajunge la Beijing „într-o poziție mai slabă” decât la vizita precedentă, din septembrie. Antena 3 menționează, ca elemente de context, un atac al Ucrainei asupra Moscovei descris de presa rusă drept cel mai mare din ultimul an, cu „ peste 500 de drone ”, precum și evaluări ale analiștilor potrivit cărora armata rusă ar fi înregistrat luna trecută „prima pierdere netă de teritoriu din august 2024”. În acest cadru, publicația arată că Xi ar putea încerca să valorifice dependența tot mai mare a economiei Rusiei de China pentru a obține avantaje pentru Beijing în cooperarea energetică. Semnal diplomatic: ceremonie de stat și imaginea de „mediator” Primirea lui Putin la Marele Palat al Poporului a urmat tiparul unei vizite de stat, similar cu ceremonia organizată pentru Donald Trump cu o săptămână înainte, cu salut militar, salve de tun, fanfară și copii cu steaguri și flori. Potrivit articolului, această succesiune de vizite – Trump și apoi Putin, la câteva zile distanță – îi oferă lui Xi oportunitatea de a întări imaginea Chinei ca actor global influent și mediator internațional. Discuțiile sunt așteptate să vizeze extinderea parteneriatului „fără limite” China–Rusia și schimburi de opinii despre vizita lui Trump, precum și despre războaiele din Ucraina și Iran, mai notează sursa. [...]
Rusia și China își coordonează mesajul geopolitic și anunță accelerarea cooperării tehnologice , într-o declarație comună emisă după întâlnirea de la Beijing dintre Xi Jinping și Vladimir Putin , potrivit news.ro . Documentul avertizează că lumea riscă să revină la „legea junglei” și critică încercările unor state de a domina unilateral afacerile globale. În declarația publicată de Kremlin în limba rusă, cei doi lideri susțin că „situația globală devine din ce în ce mai complexă” și că „agenda globală privind pacea și dezvoltarea se confruntă cu noi riscuri și provocări”, inclusiv „pericolul fragmentării comunității internaționale”. Textul afirmă că tentativele unor țări de a-și impune interesele „în spiritul epocii coloniale” au eșuat, fără a nominaliza statele vizate. Cooperare mai strânsă, inclusiv în inteligență artificială Pe lângă mesajul politic, Xi a indicat o extindere a cooperării bilaterale, inclusiv în domenii cu miză economică și tehnologică. Liderul chinez a spus că Rusia și China ar trebui să se opună „oricărei forme de intimidare unilaterală” și unor acțiuni care ar încerca „să rescrie istoria”, fără a oferi detalii sau a menționa o țară anume. În același timp, Xi a subliniat că relațiile bilaterale au ajuns la „un nou punct de pornire” și că cele două state vor menține „o comunicare strategică strânsă”, cu schimburi la toate nivelurile. Concret, China și Rusia „vor accelera cooperarea inclusiv în domeniul inteligenței artificiale și al inovării tehnologice”. Energia rămâne un dosar deschis: „Puterea Siberiei 2”, fără calendar Pe componenta energetică, Putin încearcă să avanseze un acord de furnizare de gaze naturale negociat de peste un deceniu. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că există un memorandum cu China privind gazoductul „Puterea Siberiei 2”, însă detaliile nu sunt stabilite și „nu există un calendar clar”. Kremlinul afirmase anterior că cei doi lideri au convenit asupra unui „aspect important” în domeniul energetic, dar, potrivit informațiilor din material, nu este clar dacă acesta se referă la gazoduct. În plan diplomatic, întâlnirea are loc „la scurt timp după vizita lui Trump” la Beijing, iar „imaginea și rezultatele summitului” sunt urmărite cu atenție, în contextul repoziționărilor geopolitice și al competiției pentru influență. [...]
