Știri
Știri din categoria Externe
UE și SUA au convenit un acord provizoriu care elimină taxele vamale la bunurile industriale, o mișcare menită să reducă riscul unei noi escaladări tarifare și să aducă mai multă predictibilitate companiilor cu lanțuri de aprovizionare transatlantice, potrivit Mediafax.
Înțelegerea vizează transpunerea în legislație a pilonului central din acordul-cadru UE–SUA convenit în iulie 2025. Decizia de la Bruxelles este prezentată ca o încercare de detensionare a disputelor comerciale și, conform analiștilor citați de Reuters, ar urma să prevină o reacție de la Washington, care amenința cu tarife punitive mai mari asupra produselor europene.
Acordul din iulie 2025 stabilise deja un plafon maxim de 15% pentru tarifele aplicate majorității exporturilor europene către piața americană, blocând intenția inițială a administrației americane de a impune taxe de 30%, cu impact mai sever asupra economiei UE.
Prin eliminarea reciprocă a ultimelor taxe vamale la produsele industriale din SUA, Uniunea Europeană urmărește să își asigure predictibilitatea schimburilor comerciale și să protejeze sectoarele-cheie de export ale statelor membre în relația cu partenerul american.
În același timp, acordul provizoriu este prezentat ca un element de stabilizare a lanțurilor de aprovizionare transatlantice într-un context de incertitudine economică globală, prin oferirea unui cadru fiscal mai stabil și reducerea riscului unui conflict comercial direct între UE și SUA.
Textul legislativ convenit miercuri trebuie să parcurgă etapele formale de aprobare și ratificare în cadrul instituțiilor europene înainte de a intra oficial în vigoare.
Recomandate
Valul de căldură împinge UE spre importuri mai mari de aer condiționat din China , exact în momentul în care Bruxelles încearcă să reducă deficitul comercial record cu Beijingul, potrivit HotNews . Creșterea bruscă a cererii scoate în evidență cât de greu este pentru Uniune să-și diminueze dependența de produse chinezești, mai ales în segmente unde producția europeană este slabă. UE și China au publicat luni o declarație comună prin care își propun să „reechilibreze” relațiile comerciale și să abordeze dispute legate de accesul pe piață, controale la export și proprietate intelectuală. Comisarul european pentru Comerț, Maros Sefcovic , a spus că părțile și-au fixat termen până în octombrie pentru „rezultate concrete” și vor crea un grup de lucru care să monitorizeze fluxurile comerciale. Beijingul a dat asigurări că restricțiile la export pentru pământurile rare și magneții permanenți nu vor afecta lanțurile europene de aprovizionare. „Exporturile Chinei către Uniunea Europeană continuă să crească, în timp ce cota noastră de piaţă din China continuă să scadă. Această evoluţie nu este sustenabilă”, a declarat Sefcovic. Deficitul comercial rămâne mare, iar cererea de aparate crește rapid Deficitul comercial al UE cu China a crescut anul trecut cu 15%, până la 360 de miliarde de euro, iar în primul trimestru din 2026 a ajuns la 98 de miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din 2022. Echipamentele electrice și utilajele sunt printre cele mai importate produse. În paralel, temperaturile de peste 40°C au accelerat achizițiile de aparate de aer condiționat, o piață dominată aproape integral de producători asiatici. Agenția Internațională pentru Energie estimează că doar aproximativ 20% dintre locuințele europene au aer condiționat, față de aproape 90% în Statele Unite, ceea ce indică un potențial de creștere semnificativ pentru furnizorii din Asia. Producătorii chinezi domină piața și își adaptează produsele la regulile europene Conform Euromonitor International, niciuna dintre cele mai bine vândute cinci mărci de aparate de aer condiționat din Europa nu aparține unei companii din UE. Primele trei poziții sunt ocupate de Haier, Gree și Midea, care controlează împreună aproximativ 32% din piața europeană; urmează Beko (Turcia) și Daikin (Japonia). Midea a anunțat că comenzile pentru modelul PortaSplit, proiectat pentru piața europeană, au depășit 200.000 de unități în acest an, dublu față de ritmul din 2025. În Germania, un site care urmărește stocurile în timp real a devenit viral după ce a indicat epuizarea majorității produselor. Modelul PortaSplit este prezentat ca exemplu de adaptare la constrângerile locale: unitatea exterioară poate fi montată fără găurirea fațadei și este clasificată drept mobilier, nu instalație fixă, ceea ce o ajută să respecte reguli stricte în orașe precum Paris. Totodată, cantitatea de agent frigorific este menținută sub limita impusă de legislația franceză. Presiune pentru măsuri mai dure, dar cu risc de escaladare Analiștii citați în material avertizează că situația evidențiază slăbiciunea industrială a Europei în domenii tehnologice importante. „Jumătate din importurile europene din China sunt produse tehnologice, de la automobile până la echipamente industriale sofisticate. Este o inversare a tendinţei din ultimele decenii şi reprezintă un motiv de îngrijorare pentru industria europeană”, a declarat Denis Depoux, director global la Roland Berger. Economista Alicia García Herrero (Natixis) consideră că progresele din negocieri sunt limitate și că Beijingul nu și-a asumat angajamente reale privind reducerea dezechilibrului comercial sau mecanisme de implementare. Comisia Europeană a transmis că „status quo-ul nu mai este o opțiune” și a început să aplice măsuri mai ferme, inclusiv restricționarea finanțării proiectelor solare care folosesc componente fabricate în China și eliminarea scutirilor fiscale pentru coletele de mică valoare utilizate de platforme precum Temu și Shein. În același timp, Bruxelles încearcă să păstreze un echilibru între protejarea industriei europene și accesul consumatorilor la produse mai ieftine, evitând declanșarea unui război comercial de amploare cu Beijingul. [...]
Un oficial american susține că achiziția Groenlandei ar fi „singura soluție” pentru riscurile de securitate din Arctica , o poziție care ridică miza politică și de apărare în interiorul NATO și tensionează relația cu Danemarca, potrivit Focus . Declarația a fost făcută de un înalt oficial guvernamental american în discuții cu jurnaliștii, înaintea summitului NATO programat marți și miercuri în Turcia. Acesta a spus că Washingtonul consideră în continuare că preluarea insulei – teritoriu care aparține Regatului Danemarcei – este „cel mai bun mod” de a acoperi nevoile de apărare ale NATO în raport cu Groenlanda. De ce contează: securitatea NATO și controlul unei zone strategice Oficialul a invocat „activități navale intense” în regiunea din jurul Groenlandei și a afirmat că președintele Donald Trump urmărește o soluție „durabilă”. În acest context, el a reiterat poziția că, „până acum”, singura soluție văzută de SUA este achiziția Groenlandei de către Statele Unite. Totuși, aceeași sursă notează că oficialul a menționat și existența unor „opțiuni suplimentare” aflate în analiză, fără să precizeze care ar fi acestea. Context: de la amenințări la negocieri cu Danemarca și Groenlanda Focus reamintește că Trump a amenințat la începutul anului cu o preluare a insulei arctice, argumentând că altfel teritoriul nu ar fi suficient de sigur față de Rusia și China, ceea ce ar afecta și securitatea SUA. Amenințările privind folosirea forței au fost ulterior retrase, la fel și ideea unor tarife punitive împotriva Germaniei și altor state europene dacă nu ar accepta vânzarea insulei. În pofida acestui recul, Trump și-ar fi menținut pretențiile, în timp ce guvernele Danemarcei și Groenlandei resping ferm o anexare. Potrivit sursei, între timp au început discuții cu administrația Trump, cu obiectivul de a găsi un compromis. [...]
Turcia pune în circulație o monedă comemorativă de 5 lire ca mijloc legal de plată , într-o mișcare care combină simbolistica diplomatică a summitului NATO cu un instrument concret de vizibilitate internă și externă, potrivit TVR Info . Direcția Generală de Monetărie și Imprimare a Timbrelor din Turcia a emis luni moneda, special concepută pentru a marca cel de-al 36-lea summit al NATO , programat la Ankara în această săptămână. Conform agenției turce Anadolu, moneda este în ediție limitată și are un design creat pentru eveniment. În prima etapă, vor fi emise 100.000 de monede, însă producția totală este așteptată să ajungă la o jumătate de milion de unități, relatează EFE. O campanie de imagine în jurul summitului Emiterea monedei este prezentată ca parte a unei campanii a guvernului turc, care folosește summitul NATO din 7 și 8 iulie pentru a proiecta o imagine favorabilă a Ankarei și a țării, notează EFE. În pregătirea reuniunii, autoritățile au luat și măsuri logistice și de amenajare urbană, inclusiv: pregătirea unei baze aeriene militare pentru primirea liderilor străini; văruirea fațadelor clădirilor de pe ruta oficială dintre aeroport și centrul orașului; renovarea spațiilor verzi din Ankara, ca parte a unui efort de „înfrumusețare” a capitalei. Context: tensiuni legate de proteste și accesul presei EFE mai amintește că, înaintea summitului, peste 200 de activiști anti-NATO au fost arestați, iar zeci de jurnaliști critici la adresa guvernului nu au primit acreditare pentru a relata despre eveniment. [...]
Apărarea aeriană a Ucrainei nu a interceptat nicio rachetă balistică în timpul unui atac nocturn de amploare asupra Kievului, un semnal de vulnerabilitate operațională cu efect direct asupra riscului pentru infrastructura civilă și continuitatea activităților din capitală, potrivit Kyiv Post . Atacul a început duminică seara, în jurul orei 18:00, și a vizat în principal Kievul, fiind descris de Forțele Aeriene ucrainene drept un „atac combinat” cu drone și rachete lansate din aer, de pe uscat și de pe mare. În total, radarele ucrainene au urmărit 419 ținte aeriene: 68 de rachete și 351 de drone de diverse tipuri. Conform datelor preliminare, apărarea ucraineană a distrus sau a „suprimat” (neutralizat prin mijloace precum bruiajul) 363 de ținte: 37 de rachete de croazieră și 326 de drone. Interceptările confirmate includ 31 de rachete de croazieră Kh-101, șase rachete Kalibr și 326 de drone. Nicio interceptare pentru rachetele balistice și antinavă Forțele Aeriene au precizat că nu a fost interceptată nicio rachetă balistică Iskander-M/S-400 și nicio rachetă antinavă de tip Zircon/Onyx folosită în atac. În total, Rusia a lansat, potrivit aceleiași surse: 23 de rachete balistice Iskander-M/S-400; 6 rachete antinavă 3M22 Zircon/Onyx; 33 rachete de croazieră Kh-101; 6 rachete de croazieră Kalibr; 351 de drone (Shahed, Gerbera, Italmas și drone-momeală). Forțele Aeriene au raportat „impacturi” ale 29 de rachete balistice (inclusiv rachete antinavă) și ale 18 drone de atac în 34 de locații, în timp ce fragmente din drone interceptate au căzut în alte 16 puncte. Un canal ucrainean de monitorizare militară de pe Telegram, Nikolaevsky Vanek, a descris atacul ca fiind fără precedent și a susținut că Rusia pare să se bazeze tot mai mult pe rachete balistice în loviturile de mare amploare. Victime și pagube în cartiere rezidențiale; zi de doliu pe 7 iulie Bilanțul oficial citat indică 11 persoane ucise și 46 rănite, inclusiv trei copii; 27 dintre răniți au fost spitalizați. Cele mai mari distrugeri au fost raportate în districtul Podilskyi, unde au fost distruse apartamente între etajele cinci și nouă ale unui bloc. În districtul Darnytskyi, loviturile au afectat două clădiri rezidențiale înalte: una de 25 de etaje a fost grav avariată între etajele doi și cinci, iar un bloc de 30 de etaje a luat foc după ce a fost lovit de resturi. Pagube au mai fost raportate în districtele Obolonskyi și Holosiivskyi. Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a anunțat că 7 iulie va fi zi de doliu în oraș: drapelele vor fi coborâte în bernă, iar evenimentele de divertisment vor fi anulate. Operațiunile de salvare continuau, iar bilanțul final al victimelor nu era încă confirmat la momentul publicării. [...]
Zelenski cere aliaților să trimită rapid interceptoare Patriot din stocuri, susținând că deficitul actual lasă Ucraina vulnerabilă la rachetele balistice și permite Rusiei să provoace pierderi civile mari la Kiev, potrivit Kyiv Post . Într-un mesaj publicat pe Telegram luni, 6 iulie, președintele ucrainean a spus că Rusia a lansat peste noapte un atac de amploare asupra Kievului și a zonei din jur, cu 68 de rachete și 351 de drone. Bilanțul indicat de Zelenski: cel puțin 14 morți (11 în Kiev și trei în regiunea Kiev) și aproximativ 76 de răniți (circa 60 în capitală și 16 în regiune). Miza: apărarea antiaeriană împotriva rachetelor balistice Zelenski a afirmat că apărarea aeriană ucraineană a avut rezultate bune în doborârea dronelor și a rachetelor de croazieră, dar nu a reușit să intercepteze toate rachetele balistice din cauza lipsei de interceptoare Patriot (muniția folosită de sistemele antiaeriene Patriot). „Militarii noștri au arătat rezultate bune în doborârea dronelor și a rachetelor de croazieră astăzi, dar, din păcate, nu și a rachetelor balistice rusești. Motivul este aprovizionarea insuficientă cu rachete interceptoare.” În același mesaj, liderul ucrainean a susținut că, atâta timp cât rachetele Patriot „rămân în depozitele aliaților”, Rusia va continua să lovească zone rezidențiale, adăugând că SUA și Europa ar avea capacitatea de a opri aceste atacuri. Presiune înaintea summitului NATO Zelenski a cerut adoptarea unor „decizii puternice” privind întărirea apărării aeriene a Ucrainei la summitul NATO care urmează să aibă loc la Ankara, conform aceleiași surse. Operațiuni de salvare și amploarea pagubelor După atac, autoritățile au continuat operațiunile de intervenție pe parcursul zilei. La Kiev, echipele de urgență au salvat 64 de persoane, inclusiv doi copii, din clădiri avariate, iar pagube au fost raportate în peste 10 locații din oraș, inclusiv la imobile rezidențiale. În regiunea Kiev, Zelenski a menționat un incendiu în desfășurare la locul unei lovituri cu rachetă în suburbia Vișneve, unde se făceau evacuări din locuințele din apropiere. În total, peste 400 de salvatori și polițiști au fost implicați în intervenție. Context: atacuri aeriene combinate tot mai mari Kyiv Post notează că Rusia a extins în ultimele luni amploarea atacurilor aeriene combinate, folosind tot mai des rachete balistice împreună cu sute de drone într-un singur atac nocturn. Oficialii ucraineni avertizează că, deși Ucraina și-a îmbunătățit capacitatea de a intercepta drone și rachete de croazieră, sisteme Patriot suplimentare și interceptoare rămân esențiale pentru apărarea orașelor împotriva rachetelor balistice. [...]
Absența lui Mojtaba Khamenei de la funeralii alimentează incertitudinea privind conducerea Iranului , într-un moment în care regimul încearcă să proiecteze continuitate după războiul declanșat la finalul lui februarie, potrivit news.ro , care citează Reuters. Duminică, televiziunea de stat i-a arătat pe trei dintre fiii ayatollahului Ali Khamenei — Mostafa, Meysam și Masoud — rugându-se lângă sicriul acestuia și lângă cele ale altor patru membri ai familiei, în curtea complexului religios „Imam Khomeini Grand Mosalla” din Teheran. În schimb, Mojtaba Khamenei, fiul despre care materialul menționează că i-a urmat în funcția de lider suprem al Iranului, nu a fost prezent. Ce se știe despre absența lui Mojtaba Până acum nu a existat nicio apariție publică și nu au fost difuzate imagini cu Mojtaba, notează Reuters. Potrivit unor persoane apropiate cercului său restrâns, citate de agenție, acesta ar fi fost rănit în atacul aerian din 28 februarie în care au fost uciși tatăl său și alți membri ai familiei, în contextul bombardamentelor lansate de Israel și SUA asupra unor ținte iraniene la începutul războiului. Aceleași surse au declarat pentru Reuters că fața lui Mojtaba Khamenei ar fi fost desfigurată și că ar fi suferit o leziune gravă la unul sau la ambele picioare. Informațiile nu sunt prezentate în material ca fiind confirmate oficial. Funeralii de masă, într-un armistițiu „fragil” În paralel, Republica Islamică organizează o săptămână de procesiuni funerare în masă pentru Ali Khamenei, inclusiv transportarea rămășițelor sale la lăcașuri de cult șiite din Irakul vecin. Sicriul a fost expus inițial în interior pentru vizite ale liderilor iranieni și ale oficialilor străini, apoi sâmbătă în aer liber, sub un capac de sticlă, alături de sicriele fiicei sale, ginerelui, norei și nepoatei sale în vârstă de 14 luni. Duminică, zeci de mii de persoane — inclusiv soldați, studenți la seminar și civili — s-au adunat la Mosalla pentru a-și prezenta omagiile, fluturând steaguri cu promisiuni de răzbunare împotriva Americii și a Israelului, mai arată relatarea. Conflictul, care a cuprins regiunea timp de câteva săptămâni înainte de un armistițiu descris ca „fragil”, a provocat moarte și distrugere și a menținut la putere guvernul teocratic al Iranului, susținut de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice , potrivit Reuters. [...]
