Știri
Știri din categoria Externe
Atacurile nocturne cu drone și rachete asupra Odessei și Dnipro au rănit 11 persoane, un nou episod care menține presiunea asupra infrastructurii urbane și a unui coridor logistic-cheie la Marea Neagră, potrivit HotNews, care citează Reuters.
În Odesa, port important pentru exporturile Ucrainei la Marea Neagră, dronele au lovit clădiri de locuit, o școală și o grădiniță, a transmis pe Telegram Serhiy Lysak, șeful administrației militare locale. Conform acestuia, au fost răniți un băiat de 11 ani și un bărbat de 59 de ani.
Separat, Rusia a atacat cu rachete orașul Dnipro, în sud-estul Ucrainei, rănind nouă persoane, inclusiv un băiat de 10 ani, potrivit guvernatorului regional Oleksandr Hanzha, citat de Reuters.
Pe teritoriul Rusiei, autoritățile regionale au anunțat că drone au fost doborâte în cursul nopții în regiunea Rostov, inclusiv în orașul-port Taganrog, la Marea Azov, potrivit guvernatorului Yuri Slyusar.
În același context al intensificării atacurilor cu drone, oficiali ruși au declarat că cel puțin patru persoane au murit după ce Ucraina a lansat, în noaptea de sâmbătă, cel mai mare atac cu drone asupra Moscovei din ultimul an; trei dintre decese ar fi fost în regiunea Moscovei, mai notează Reuters.
Recomandate
Televiziunile federale ruse au tratat ca fapt secundar unul dintre cele mai mari atacuri ucrainene asupra Moscovei , reducând vizibilitatea subiectului în jurnalele de știri și evitând materiale ample, potrivit Meduza , care citează publicația „Agenția”. În relatarea „Agenției”, „Pervîi Kanal”, „Rossia-1” și NTV au minimalizat amploarea atacului cu drone, prezentându-l ca pe un eveniment „tocmai petrecut”, deși trecuseră deja câteva ore. Posturile nu au pregătit reportaje complete, deși au descris lovitura drept una dintre cele mai masive din ultimii ani. Pe „Pervîi Kanal”, în buletinul de la ora 10:00, prezentatorul Maxim Șarafutdinov nu a inclus atacul în trecerea în revistă a celor patru subiecte principale ale zilei, abordând tema abia după aproximativ un minut și jumătate, în primul material. O abordare similară ar fi fost folosită și în programele „Vesti” (Rossia-1) și „Segodnia” (NTV), potrivit aceleiași surse. La ora 12:00, „Pervîi Kanal” a transmis că Rusia ar fi dat deja un „răspuns” la atacul masiv, cu mesaje despre lovirea infrastructurii militare ucrainene. Context: atacuri reciproce în noaptea de 17 mai Ucraina a lansat în noaptea de 17 mai unul dintre cele mai mari atacuri asupra Moscovei. Potrivit autorităților ruse, au fost folosite „câteva zeci” de drone; în Moscova și regiunea Moscovei, conform datelor preliminare, au murit trei persoane și 16 au fost rănite. Au fost raportate avarii la clădiri rezidențiale și la obiective petroliere. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a numit atacul un răspuns „drept” la loviturile Rusiei. În aceeași noapte, Rusia a atacat Ucraina folosind aproximativ 300 de drone, potrivit autorităților ucrainene. În Dnipro au fost avariate o întreprindere și case private și au fost răniți trei oameni, iar în regiunea Zaporojie a ars o stație de alimentare și a fost rănită o localnică. [...]
Ucraina își fortifică granița cu Transnistria pe fondul riscului de escaladare regională , după ce Rusia a simplificat acordarea cetățeniei ruse pentru locuitorii regiunii separatiste, o măsură pe care Kievul o leagă de posibile recrutări și de extinderea pretențiilor teritoriale, potrivit Euronews . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a spus că Moscova ar urmări să trimită „moldovenii din Transnistria” pe frontul din Ucraina, argumentând că obținerea cetățeniei ruse implică obligații militare. În același timp, Zelenski a prezentat decretul semnat de Vladimir Putin ca pe o încercare de a revendica Transnistria drept teritoriu rusesc și a avertizat că prezența militară rusă și a serviciilor speciale în regiune reprezintă o provocare directă pentru Ucraina. „Este o măsură specifică, ceea ce înseamnă nu doar că Rusia caută în acest fel noi soldați, deoarece cetățenia implică obligația militară, ci și o încercare a Rusiei de a revendica teritoriul Transnistriei ca fiind al său. Trebuie să reacționăm la acest lucru.” Ce măsuri anunță Kievul Zelenski a dispus ca Ministerul ucrainean de Externe să discute „de urgență” cu autoritățile de la Chișinău pentru a pregăti o evaluare comună și „acțiuni comune” față de ceea ce Kievul numește pretențiile Rusiei. Totodată, liderul ucrainean a cerut propuneri de reacție din partea serviciilor speciale și a serviciilor de informații ucrainene. În plan operațional, Ucraina a construit linii de apărare la granița cu Republica Moldova, pe tronsonul transnistrean, pentru a preveni eventuale atacuri ale soldaților ruși aflați în zonă. Contextul deciziei Moscovei și miza de securitate Îngrijorările Kievului au crescut după decretul semnat pe 15 mai de Vladimir Putin, care simplifică procedurile de acordare a cetățeniei ruse pentru locuitorii din Transnistria, inclusiv pentru minori. Autoritățile ruse susțin că măsura urmărește „protejarea drepturilor și libertăților cetățenilor” din Transnistria. Euronews notează că decizia vine imediat după adoptarea, în Rusia, a unei legi care îi permite lui Putin să ordone armatei invadarea oricărui stat pentru a „proteja cetățenii ruși din străinătate”, dacă sunt arestați sau cercetați penal. În acest context, Moscova a comparat recent Republica Moldova cu Donbass înainte de declanșarea războiului din Ucraina. În Transnistria se află „cel puțin 1.500 de soldați ruși”, precum și tehnică militară. Autoritățile Republicii Moldova consideră ilegală prezența trupelor ruse și au cerut în repetate rânduri retragerea lor, solicitări ignorate de Moscova. [...]
Kaja Kallas avertizează că acordurile bilaterale cu SUA pot slăbi UE și pot alimenta o strategie de tip „dezbină și cucerește”, potrivit HotNews , care citează declarațiile făcute la Conferința Lennart Meri de la Tallinn. Șefa diplomației UE a susținut că Uniunea Europeană ar deveni o „putere egală” cu Statele Unite, Rusia și China dacă rămâne unită, iar tocmai această posibilitate ar explica de ce aceste state „nu își doresc” o UE puternică și coerentă. Mesajul către capitale: miza este unitatea, nu relațiile „pe cont propriu” Kallas a îndemnat statele membre să nu slăbească blocul comunitar încercând să obțină în paralel înțelegeri bilaterale cu Washingtonul, într-un context în care, spune ea, este „mai ușor” pentru marile puteri să negocieze cu țări individuale, mai mici, decât cu un bloc care poate acționa unitar. „Nu le place Uniunea Europeană, acest lucru este foarte clar.” „Este pentru că dacă rămânem uniți, dacă operăm împreună, atunci suntem puteri egale, suntem puternici.” „Dezbină și cucerește”: avertismentul privind eficiența divizării Kallas a descris drept parte a unei strategii de fragmentare discursul de tipul „relațiile mele cu tine sunt grozave, dar nu îmi place Uniunea Europeană”. Ea a spus că este „foarte îngrijorată” când vede state care „merg pe această cale” și a avertizat că „divizarea chiar funcționează”. În final, Kallas a cerut statelor membre să apere proiectul european și a afirmat despre SUA, Rusia și China că „vor să dezmembreze Uniunea Europeană”, deoarece UE este „mult mai puternică” atunci când acționează împreună. Declarațiile au fost relatate de Politico . [...]
SBU susține că a lovit infrastructură-cheie pentru industria militară și lanțul de combustibili al Rusiei , într-un atac cu drone care a vizat atât regiunea Moscovei, cât și o bază aeriană din Crimeea ocupată, potrivit Kyiv Post . Miza operațională a acțiunii, conform informațiilor publicate, este degradarea capacității Rusiei de a produce și susține logistic operațiuni militare, prin ținte din microelectronică, energie și apărare antiaeriană. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) afirmă că și-a asumat „responsabilitatea operațională” pentru atacul nocturn, desfășurat împreună cu Forțele de Apărare ale Ucrainei. Șeful interimar al SBU, general-maiorul Ievghenii Hmara, a declarat pe canalul oficial de Telegram al instituției că operatori specializați ai Centrului pentru Operațiuni Speciale „Alpha” au reușit să treacă de „straturi” de apărare antiaeriană și să lovească simultan obiective industriale și militare. Ținte în regiunea Moscovei: microcipuri și noduri de combustibil Publicația notează că Ministerul rus al Apărării a susținut că a neutralizat peste 550 de drone ucrainene în 14 regiuni, însă SBU invocă „jurnale de zbor” și „telemetrie la sol” care ar confirma lovirea unor ținte sensibile din regiunea Moscovei. Conform relatării, au fost vizate: uzina de semiconductori „Angstrem” din Zelenograd, descrisă ca furnizor intern important de microcipuri pentru complexul militar-industrial rus și aflată sub sancțiuni federale americane; rafinăria de petrol din Moscova (Kapotnya), unde un atac ar fi declanșat o explozie locală, cu 12 muncitori răniți și perturbarea unor „bucle” locale de procesare a combustibilului; stațiile de pompare și stocare Solnecinogorsk și Volodarskoe, prezentate ca puncte critice de tranzit pentru principalele conducte de combustibil care „înconjoară” capitala. În declarația citată de Kyiv Post , Hmara a susținut că astfel de operațiuni sunt importante pentru „slăbirea potențialului militar” al Federației Ruse și pentru a reduce sentimentul de siguranță internă al Kremlinului. Crimeea: lovituri asupra apărării antiaeriene și a infrastructurii de comandă În paralel, SBU afirmă că unități „Alpha” au atacat baza aeriană militară Belbek, lângă Sevastopol, în Crimeea ocupată, descrisă ca nod pentru aviația tactică rusă în zona Mării Negre. Potrivit materialului, atacul ar fi: neutralizat un sistem antiaerian Pantsir-S2; lovit un hangar al unei instalații radar S-400, cu efect de diminuare a capacităților de avertizare timpurie în regiunea Mării Negre; afectat un sistem de management pentru drone Orion și o stație la sol Forpost, plus un hub de transmisie date sol-aer, turnul de control și un hangar activ, complicând „sortirile” (ieșirile la luptă) imediate ale aviației locale. Context: extinderea țintelor spre energie și chimie Kyiv Post mai relatează că, sâmbătă, unități ucrainene de „penetrare în adâncime” ar fi avariat puternic combinatul chimic Nevinnomîsskîi Azot din Ținutul Stavropol, indicat ca furnizor de acizi nitric și acetic utilizați la producția de explozivi pentru obuze de artilerie. În același tablou, publicația menționează și lovituri care ar fi oprit complet linii de asamblare a combustibilului la o unitate de procesare a gazelor a Gazprom din Astrahan și ar fi provocat „ploaie neagră” toxică la Riazan după un atac asupra rafinăriei Rosneft. SBU ar fi reiterat, potrivit articolului, că astfel de operațiuni comune vor continua și se vor extinde geografic, tratând infrastructura energetică și lanțurile de aprovizionare cu microelectronică drept active militare prioritare. Unele dintre afirmații (inclusiv amploarea pagubelor și efectele operaționale) nu pot fi verificate independent pe baza informațiilor din material. [...]
Iranul își intensifică mobilizarea internă pe fondul unei noi escaladări cu SUA , cu manifestații aproape zilnice în Teheran și puncte publice unde civilii sunt instruiți să folosească arme, potrivit G4Media . Mișcările vin într-un context de tensiuni crescute după noi amenințări lansate de Donald Trump și pe fondul blocării negocierilor de pace. În capitala iraniană, mii de oameni participă seară de seară la manifestații organizate de autorități, prezentate ca demonstrații de „mobilizare națională”, relatează CNN, citat de Mediafax. În zona Tajrish Square, participanții scandează „Moarte Americii”, afișează steaguri iraniene, iar comercianții vând șepci și simboluri naționale. O tânără citată de CNN spune că este pregătită „să-și sacrifice viața” pentru țară. Instruire cu arme în spații publice și propagandă la televiziunea de stat Potrivit relatărilor citate, în mai multe piețe din Teheran au apărut standuri unde oamenii primesc lecții de bază despre utilizarea armelor automate. La un punct din Vanak Square, o femeie îmbrăcată în chador era învățată să demonteze și să reasambleze o pușcă AK-47 de un instructor mascat în uniformă militară; în apropiere, o fetiță se juca cu un Kalașnikov descărcat. Televiziunea de stat amplifică mesajul de mobilizare: un prezentator de la Ofogh TV a tras în tavanul studioului în timpul unei demonstrații televizate, după instrucțiuni primite de la un membru mascat al Gardienilor Revoluției Islamice. O altă prezentatoare, Mobina Nasiri, a apărut în direct ținând o armă automată și a spus că a primit-o de la participanții la mitingurile din Teheran. Factorul Trump și riscul de escaladare regională Tensiunile s-au accentuat după un mesaj publicat de Donald Trump pe platforma Truth Social, în care a avertizat Iranul că „timpul se scurge” și că, dacă nu acționează rapid, „nu va mai rămâne nimic din ei”. Mesajul este plasat, în relatarea citată, pe fondul blocării negocierilor de pace și al temerilor privind reluarea confruntărilor directe între Iran, SUA și Israel. Societatea, între mobilizare și oboseala de război În paralel cu discursul oficial, apar și voci care cer evitarea unei noi escaladări. Într-un parc din apropierea Muzeului Cinematografiei din Teheran, localnici intervievați de CNN spun că își doresc o viață normală și stabilitate; un tânăr afirmă: „Nu vrem război”, iar o profesoară universitară vorbește despre dorința de a trăi într-o „țară normală” în care copiii să aibă un viitor. Pe fondul zvonurilor despre posibile lovituri americano-israeliene și al eșecului negocierilor diplomatice, relatarea indică un sentiment că războiul „nu s-a încheiat cu adevărat”, iar populația este prinsă între patriotism, teamă și dorința de a evita un nou conflict. [...]
Războiul SUA–Israel cu Iranul a generat deja costuri de peste 25 mld. dolari (aprox. 115 mld. lei) pentru companii , iar nota de plată continuă să crească, potrivit unei analize Reuters . Impactul se vede în scumpiri, întreruperi de aprovizionare și ajustări operaționale, cu Europa și Asia printre cele mai expuse la șocul petrolului. Analiza se bazează pe declarații corporative făcute de companii listate în SUA, Europa și Asia de la începutul conflictului, iar concluzia centrală este că blocada Iranului asupra Strâmtorii Hormuz – un punct critic pentru transportul energiei – a împins prețul petrolului peste 100 de dolari/baril, cu peste 50% mai mult decât înainte de război. Consecința imediată: costuri mai mari la energie și transport, rute comerciale afectate și presiune pe lanțurile de aprovizionare. Cum se transmite șocul în economie: costuri, aprovizionare, prețuri Cel puțin 279 de companii au indicat războiul drept motiv pentru măsuri defensive menite să limiteze pierderile, arată analiza. Printre acțiunile menționate se numără: majorări de prețuri și reduceri de producție; suspendarea dividendelor sau a răscumpărărilor de acțiuni; trimiterea angajaților în șomaj tehnic; suprataxe de combustibil (în special în transporturi); solicitarea de sprijin guvernamental de urgență. În paralel, închiderea sau blocarea rutelor prin Hormuz a crescut costurile de transport și a redus disponibilitatea unor materii prime și inputuri industriale, inclusiv îngrășăminte, heliu, aluminiu și polietilenă (un tip de plastic folosit pe scară largă). Cine plătește cel mai mult: aviația în frunte, dar efectul se extinde Companiile aeriene reprezintă cea mai mare parte a costurilor cuantificate, cu aproape 15 miliarde de dolari (aprox. 69 mld. lei), pe fondul scumpirii puternice a combustibilului de aviație, despre care Reuters notează că aproape s-a dublat. Pe măsură ce blocajul persistă, tot mai multe companii din alte sectoare avertizează asupra efectelor. Exemplele de impact financiar invocate în analiză includ: Toyota, care a avertizat asupra unei lovituri de 4,3 miliarde de dolari (aprox. 20 mld. lei); Procter & Gamble , care a estimat un impact negativ de 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 mld. lei) asupra profitului după taxe. În Europa, unde costurile energiei erau deja ridicate, ponderea companiilor afectate este mai mare, iar aproape o treime dintre firmele din eșantion provin din Asia, reflectând dependența acestor regiuni de petrolul și produsele energetice din Orientul Mijlociu. De ce efectul în profituri poate întârzia: „lovitura reală” încă nu se vede complet Reuters notează că profiturile corporative au rămas solide în primul trimestru, iar analiștii spun că o parte din impact încă nu s-a reflectat în rezultatele raportate. Totuși, estimările pentru marjele de profit din trimestrul al doilea au început să fie reduse în mai multe segmente, pe măsură ce costurile cresc, iar capacitatea companiilor de a transfera scumpirile către clienți se diminuează. Whirlpool a oferit un exemplu de deteriorare rapidă a perspectivelor, după ce și-a înjumătățit prognoza pentru întregul an și și-a suspendat dividendul. CEO-ul Marc Bitzer a spus: „Consumatorii amână înlocuirea produselor și preferă să le repare.” În aceeași logică, McDonald’s a indicat că se așteaptă la o inflație mai mare a costurilor pe termen lung din cauza perturbărilor continue din lanțurile de aprovizionare, iar CEO-ul Chris Kempczinski a legat presiunea asupra cererii de prețurile ridicate la combustibil: „Prețurile ridicate la benzină sunt problema principală pe care o vedem acum.” Context: un șoc comparabil, ca ordin de mărime, cu alte episoade recente Pentru a pune în perspectivă amploarea, Reuters compară costurile actuale cu cele generate de tarifele impuse de președintele SUA Donald Trump în 2025: până în octombrie anul trecut, sute de companii semnalaseră peste 35 de miliarde de dolari costuri asociate acelor tarife. În cazul războiului cu Iranul, analiza sugerează că presiunea se poate accentua în trimestrele următoare, pe măsură ce expiră protecțiile din contracte de acoperire (hedging – instrumente financiare folosite pentru a reduce riscul de preț) și devine mai dificilă transferarea costurilor către consumatori, într-un context de încredere fragilă a acestora. [...]
