Știri
Știri din categoria Externe

Iranul își intensifică mobilizarea internă pe fondul unei noi escaladări cu SUA, cu manifestații aproape zilnice în Teheran și puncte publice unde civilii sunt instruiți să folosească arme, potrivit G4Media. Mișcările vin într-un context de tensiuni crescute după noi amenințări lansate de Donald Trump și pe fondul blocării negocierilor de pace.
În capitala iraniană, mii de oameni participă seară de seară la manifestații organizate de autorități, prezentate ca demonstrații de „mobilizare națională”, relatează CNN, citat de Mediafax. În zona Tajrish Square, participanții scandează „Moarte Americii”, afișează steaguri iraniene, iar comercianții vând șepci și simboluri naționale. O tânără citată de CNN spune că este pregătită „să-și sacrifice viața” pentru țară.
Potrivit relatărilor citate, în mai multe piețe din Teheran au apărut standuri unde oamenii primesc lecții de bază despre utilizarea armelor automate. La un punct din Vanak Square, o femeie îmbrăcată în chador era învățată să demonteze și să reasambleze o pușcă AK-47 de un instructor mascat în uniformă militară; în apropiere, o fetiță se juca cu un Kalașnikov descărcat.
Televiziunea de stat amplifică mesajul de mobilizare: un prezentator de la Ofogh TV a tras în tavanul studioului în timpul unei demonstrații televizate, după instrucțiuni primite de la un membru mascat al Gardienilor Revoluției Islamice. O altă prezentatoare, Mobina Nasiri, a apărut în direct ținând o armă automată și a spus că a primit-o de la participanții la mitingurile din Teheran.
Tensiunile s-au accentuat după un mesaj publicat de Donald Trump pe platforma Truth Social, în care a avertizat Iranul că „timpul se scurge” și că, dacă nu acționează rapid, „nu va mai rămâne nimic din ei”. Mesajul este plasat, în relatarea citată, pe fondul blocării negocierilor de pace și al temerilor privind reluarea confruntărilor directe între Iran, SUA și Israel.
În paralel cu discursul oficial, apar și voci care cer evitarea unei noi escaladări. Într-un parc din apropierea Muzeului Cinematografiei din Teheran, localnici intervievați de CNN spun că își doresc o viață normală și stabilitate; un tânăr afirmă: „Nu vrem război”, iar o profesoară universitară vorbește despre dorința de a trăi într-o „țară normală” în care copiii să aibă un viitor.
Pe fondul zvonurilor despre posibile lovituri americano-israeliene și al eșecului negocierilor diplomatice, relatarea indică un sentiment că războiul „nu s-a încheiat cu adevărat”, iar populația este prinsă între patriotism, teamă și dorința de a evita un nou conflict.
Recomandate

Acuzația lui Trump la adresa Iranului ridică riscul de escaladare în Strâmtoarea Ormuz , un punct critic pentru securitatea rutelor maritime și pentru stabilitatea regională, după ce președintele SUA a susținut că un elicopter american de tip Apache a fost doborât în timpul unei patrule, potrivit Digi24 . Donald Trump a afirmat, într-o postare pe Truth Social, că a fost informat de forțele armate americane că „iranienii au doborât” un elicopter Apache „de ultimă generație” în noaptea precedentă, în timp ce acesta patrula deasupra Strâmtorii Ormuz. Liderul de la Casa Albă a adăugat că SUA „trebuie, din necesitate, să răspundă” atacului, fără să ofere detalii despre natura unui eventual răspuns. Incidentul vine după ce, cu o zi înainte, un elicopter de atac Apache al armatei americane s-a prăbușit în Strâmtoarea Ormuz, iar cei doi membri ai echipajului au fost salvați și sunt în siguranță, potrivit The New York Times, care citează două persoane informate despre incident (informație preluată de Reuters ). În materialul Digi24 nu sunt prezentate elemente independente care să confirme cauza prăbușirii, dincolo de declarația lui Trump. Context: negocieri invocate, dar fără detalii despre „răspuns” În paralel, Trump a declarat că un acord de încetare a războiului cu Iranul ar putea fi încheiat „în două-trei zile”, susținând că, în pofida schimburilor recente de lovituri între Iran și Israel, soluționarea conflictului este aproape. Totuși, CNN a calculat că aceasta este cel puțin a 37-a oară de la începutul războiului, pe 28 februarie, când Trump spune public că un acord cu Iranul se va încheia în curând sau că Teheranul ar dori să îl încheie. Ce urmează și ce rămâne neclar Deocamdată, mesajul central este politic și operațional: Casa Albă vorbește despre necesitatea unui răspuns, dar nu indică un calendar, o formă de reacție sau o evaluare publică a incidentului. În lipsa acestor detalii, rămâne deschis dacă afirmația privind „doborârea” va fi urmată de măsuri militare, diplomatice sau de alt tip. [...]

Donald Trump spune că un acord de pace Iran–Israel ar putea fi finalizat în „două-trei zile”, ceea ce ar reduce riscul unei noi escaladări cu efecte directe asupra pieței energiei și a transporturilor în Orientul Mijlociu , potrivit TVR Info . Declarația vine după ce Iranul și Israelul au oprit ostilitățile care amenintau să reaprindă un război ce durează de luni de zile. Trump a afirmat că negociatorii sunt la „finalul” discuțiilor pentru „un acord foarte, foarte bun” și a indicat un orizont de timp de „două până la trei zile” pentru încheierea acestuia. În același timp, el a cerut celor două părți să înceteze „imediat” ostilitățile, pe fondul unui conflict descris ca nepopular în SUA, în apropierea alegerilor de la jumătatea mandatului. Armistițiu fragil și reluarea alertelor După 100 de zile de război și intrarea în vigoare a unui armistițiu fragil pe 8 aprilie, explozii și alerte aeriene s-au auzit din nou la Teheran și Tel Aviv duminică și luni. Atacurile au dus la rănirea a 15 persoane în Iran, potrivit șefului organizației naționale de răspuns la situații de urgență. Teheranul a anunțat inițial sfârșitul operațiunii sale militare împotriva Israelului, iar Israelul „i-a urmat exemplul”. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a confirmat că „în prezent, ostilitățile pe acest front au încetat”. Mesaje divergente despre respectarea armistițiului Mohammad Bagher Ghalibaf , președintele parlamentului iranian și negociatorul-șef al Teheranului, a susținut că Iranul „a încălcat tiparul de a accepta un armistițiu pe hârtie și de a-l încălca sistematic pe teren”. De cealaltă parte, Netanyahu a spus că Israelul va răspunde „cu fermitate” oricărui nou atac iranian și a adăugat că statul israelian își va exercita dreptul de a se apăra „ori de câte ori va fi necesar”, inclusiv în pofida obiecțiilor președintelui american. Ce urmează În lipsa unor detalii despre termenii acordului, miza imediată rămâne dacă fereastra de „două-trei zile” invocată de Trump se confirmă și dacă încetarea ostilităților se menține pe teren, în condițiile în care ambele părți transmit public că vor reacționa la eventuale noi atacuri. Pentru contextul recent al opririi loviturilor, TVR Info a relatat separat că atacurile au fost oprite pentru moment și că s-au auzit din nou explozii și alerte . [...]

Donald Trump își condiționează sprijinul de Israel de oprirea loviturilor asupra Iranului , avertizând că Benjamin Netanyahu riscă izolarea dacă escaladează conflictul, potrivit Adevărul . Mesajul, transmis într-un moment de tensiune regională, indică o linie mai dură a Washingtonului față de deciziile operaționale ale guvernului israelian, pe fondul negocierilor pe care Trump spune că le urmărește cu Iranul. Israelul a lovit ținte din Iran pentru prima dată de la armistițiul din aprilie, după ce Iranul a lansat rachete asupra Israelului, într-o acțiune pe care Teheranul a descris-o drept represalii pentru atacurile israeliene asupra capitalei Libanului, relatează News.ro. Cele două țări au încetat schimbul de focuri luni, după ce Trump le-a cerut să se oprească. Într-un mesaj publicat pe Truth Social, președintele SUA a cerut oprirea imediată a atacurilor reciproce. „Israelul și Iranul trebuie să înceteze imediat să mai tragă unul asupra celuilalt” Avertisment direct către Netanyahu și controlul asupra negocierilor Trump a declarat pentru Axios că l-a avertizat pe Netanyahu că se va izola dacă va continua atacurile asupra Iranului. „I-am spus: «Bibi, ai face bine să fii atent, altfel te vei trezi foarte curând pe cont propriu»” În același context, Trump a susținut că Israelul a informat Statele Unite „foarte târziu” despre atacurile de duminică, care între timp au încetat, dar Netanyahu ar fi lăsat să se înțeleagă că acestea ar putea fi reluate. Totodată, Trump a afirmat că i-a transmis premierului israelian că va trebui să accepte orice acord pe care SUA îl vor încheia cu Iranul. „Nu va avea de ales. Eu iau toate deciziile. Eu stabilesc ce urmează să facem. El nu decide” Ce urmărește Washingtonul și unde se blochează discuțiile Trump, care „a intrat în conflict alături de Israel” în februarie, spune că încearcă acum să negocieze o soluție cu Iranul și i-a cerut lui Netanyahu să evite acțiuni care ar putea afecta negocierile, inclusiv continuarea operațiunilor din Liban. În paralel, Iranul susține că nu va accepta un acord cu SUA fără menținerea armistițiului în Liban. Trump a mai spus că mai multe țări din regiune i-au cerut să intervină pe lângă Netanyahu pentru a evita escaladarea, iar oficiali iranieni ar fi transmis că vor opri atacurile dacă Israelul își încetează operațiunile. Liderul american a reluat ideea că Iranul dorește un acord de pace și că acesta ar putea fi încheiat în curând, susținând că ar împiedica Iranul să obțină o armă nucleară și ar opri îmbogățirea uraniului. De cealaltă parte, Mohammad-Bagher Ghalibaf , președintele Parlamentului iranian, a declarat că Iranul nu are încredere în SUA și că afirmațiile recente ale lui Trump contrazic înțelegerile discutate. Potrivit unor surse americane și israeliene citate de Axios, interesele lui Trump și ale lui Netanyahu „se îndepărtează tot mai mult”, primul dorind încheierea conflictului, iar cel de-al doilea fiind interesat de continuarea acestuia. [...]

Escaladarea conflictelor armate împinge riscurile economice și comerciale la un nou nivel , într-un context în care numărul războaielor și al violenței politice a atins maxime istorice, potrivit Economica , care citează date din raportul anual „Conflict Trends” prezentat de Institutul de Cercetare a Păcii din Oslo (PRIO). În 2025 au fost înregistrate 65 de conflicte care au implicat cel puțin un stat la nivel mondial, „un nou record istoric de după 1946”, conform Agerpres . În același timp, numărul conflictelor interstatale s-a dublat într-un singur an, ajungând la opt, cel mai ridicat nivel din ultimii 80 de ani. De ce contează pentru economie: mai multă instabilitate, mai multe fricțiuni comerciale Raportul descrie o „nouă eră a violenței crescute”, în care mai multe conflicte majore se desfășoară simultan și mențin un nivel ridicat și continuu de intensitate la scară globală. În acest cadru, cercetătoarea Siri Aas Rustad (PRIO) leagă explicit tensiunile geopolitice de deteriorarea cooperării internaționale și de creșterea barierelor comerciale, pe fondul revenirii lui Donald Trump la putere în SUA. „Împiedicăm cooperarea. Consiliul de Securitate nu funcţionează corect în acest moment. Ne îndreptăm spre o lume mult mai polarizată.” Pentru companii și investitori, o astfel de polarizare înseamnă, în practică, un mediu mai greu de anticipat: rute comerciale mai vulnerabile, risc politic mai ridicat și probabilitate mai mare de întreruperi în lanțurile de aprovizionare, chiar dacă materialul citat nu cuantifică aceste efecte. Cifrele violenței: 2025, al treilea cel mai sângeros an de după Războiul Rece Potrivit datelor prezentate, 2025 a fost al treilea cel mai sângeros an de la sfârșitul Războiului Rece, cu aproximativ 245.000 de morți direct legați de lupte sau violențe politice. Dintre aceștia, aproape 76.500 au fost atribuiți atacurilor care au vizat direct civili, față de 14.200 în 2024. Creșterea accentuată a numărului de civili uciși este pusă pe seama conflictului dintre armată și paramilitari în Sudan, unde asediul și masacrele comise numai în El Fasher (Darfur) ar fi lăsat în urmă circa 60.000 de morți, conform estimărilor citate. Unde se concentrează conflictele și ce tipuri sunt urmărite Studiul folosește date compilate de Programul de Date privind Conflictele din Uppsala (UCDP) , afiliat Universității Uppsala, care distinge trei tipuri principale de violență organizată: conflicte care implică cel puțin un stat; conflicte nestatale; violență unilaterală împotriva civililor. La nivel regional, Africa a rămas cea mai afectată regiune de primul tip de conflicte (29), urmată de Asia, Orientul Mijlociu, cele două Americi și Europa. În lista conflictelor interstatale și a tensiunilor menționate apar, între altele, reapariția tensiunilor la frontieră între India și Pakistan, Afganistan și Pakistan, precum și Cambodgia și Thailanda, invazia rusă din Ucraina și operațiuni militare israeliene în Siria în zona Înălțimilor Golan ocupate, după căderea regimului Assad. Semnalul de fond: intensitate ridicată fără „pauze” între crize PRIO avertizează că schimbarea majoră din ultimii ani este suprapunerea conflictelor și alternarea lor, fără perioade de respiro la nivel global, spre deosebire de deceniul 2000–2010, când au existat mai mulți ani fără niciun conflict interstatal. Într-un astfel de climat, riscurile economice tind să se transmită mai rapid între regiuni, iar deciziile de investiții și comerț devin mai sensibile la evoluțiile geopolitice. [...]

Donald Trump a trimis oficial în Senat nominalizarea lui Todd Blanche pentru funcția de procuror general , o mutare care deschide un test politic în Partidul Republican și poate influența direcția Departamentului de Justiție , potrivit news.ro . Blanche, fost avocat al lui Trump și coordonator al apărării în procesul privind plățile către Stormy Daniels, ocupă din aprilie postul de procuror general interimar. Casa Albă a anunțat că numele său a fost înaintat Senatului la câteva zile după ce Trump s-a angajat public că îl va numi în funcție. Un vot strâns în Senat, cu risc de opoziție internă Nominalizarea este descrisă ca un test al influenței lui Trump asupra republicanilor, care ar fi devenit mai dispuși să se opună unor puncte din agenda președintelui. Pentru confirmare, Blanche ar avea nevoie de un sprijin aproape unanim din partea republicanilor, care controlează Senatul cu o majoritate strânsă, 53 la 47. Contextul: fondul de 1,8 miliarde de dolari și tensiunile din Congres În material este menționat că Departamentul de Justiție a fost nevoit să renunțe la un plan de creare a unui fond de aproape 1,8 miliarde de dolari pentru victimele a ceea ce Trump numește „instrumentalizarea” guvernului. Inițiativa a generat reacții puternice, inclusiv împotriva lui Blanche, atât din partea republicanilor, cât și a democraților. Republicanii din Senat au condus opoziția față de fond, refuzând să voteze finanțarea măsurilor dure ale lui Trump împotriva imigrației până când Blanche nu s-a angajat să renunțe la plan. Mizele operaționale: ritmul dosarelor și țintele Departamentului de Justiție Trump ar fi privit favorabil demersurile lui Blanche ca interimar de a accelera cazurile împotriva adversarilor săi, inclusiv obținerea unei a doua puneri sub acuzare împotriva fostului director al FBI, James Comey, și formularea de acuzații împotriva Southern Poverty Law Center, organizație cunoscută pentru activitatea în domeniul drepturilor civile. În același timp, senatorul republican Thom Tillis (Carolina de Nord), membru-cheie în Comisia Judiciară, și-a exprimat anterior scepticismul față de Blanche, atât pe tema fondului, cât și în legătură cu un dosar penal împotriva lui Comey. După nominalizare, Chuck Grassley, președintele republican al Comisiei Judiciare a Senatului, l-a lăudat pe Blanche pentru „angajamentul său față de transparență și sprijinul acordat forțelor de ordine”. „Blanche este bine calificat şi şi-a demonstrat dedicarea faţă de restabilirea legii şi ordinii în toată ţara noastră”, a spus Grassley. [...]

Emisarii lui Trump au transmis că SUA vor intensifica eforturile diplomatice pentru încheierea războiului , după o întâlnire scurtă la Chișinău cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski, potrivit Kyiv Post . Discuția, desfășurată în timpul unei escale pe aeroportul din capitala Republicii Moldova, vine pe fondul semnalelor tot mai ferme de la Moscova că nu mizează pe negocieri. Zelenski a spus, într-o informare publicată pe canalul său oficial de Telegram, că s-a întâlnit cu Steve Witkoff și Jared Kushner, descriind conversația drept „foarte pozitivă” și afirmând că cei doi sunt pregătiți să lucreze „cât mai activ posibil” în următoarele săptămâni pentru a „impulsiona diplomația” orientată spre oprirea războiului declanșat de Rusia. „Conversația a fost foarte pozitivă. Le sunt recunoscător pentru disponibilitatea de a lucra cât mai activ posibil deja în săptămânile următoare.” Miza imediată: fereastra G7 și agenda diplomatică din iunie Potrivit lui Zelenski, discuțiile au vizat „perspectivele în contextul summitului G7 și al altor evenimente din iunie”. Președintele ucrainean a adăugat că i-a informat pe emisarii americani despre evaluarea Kievului privind „ce pregătește Moscova”. În același mesaj, Zelenski a punctat că, deși atenția internațională a fost atrasă recent de tensiunile din jurul Iranului, „obiectivul comun al păcii în Europa rămâne pe agendă”. Context: Moscova respinge ideea negocierilor Întâlnirea are loc în condițiile în care Rusia transmite public că nu vede diplomația ca soluție. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a declarat că războiul va fi decis pe câmpul de luptă, nu prin negocieri, notează publicația. În plus, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a ironizat apelul lui Zelenski pentru discuții directe, calificându-l drept „nepoliticos” și susținând că o întâlnire ar fi „fără rost”, potrivit aceleiași surse. Ce urmează Din informațiile prezentate, următoarele săptămâni sunt descrise de Zelenski ca o perioadă în care partea americană ar urma să crească activitatea diplomatică, cu summitul G7 și alte reuniuni din iunie ca repere. Kyiv Post nu oferă detalii despre un calendar concret al unor negocieri sau despre eventuale propuneri puse pe masă. [...]