Știri
Știri din categoria Externe

Războiul SUA–Israel cu Iranul a generat deja costuri de peste 25 mld. dolari (aprox. 115 mld. lei) pentru companii, iar nota de plată continuă să crească, potrivit unei analize Reuters. Impactul se vede în scumpiri, întreruperi de aprovizionare și ajustări operaționale, cu Europa și Asia printre cele mai expuse la șocul petrolului.
Analiza se bazează pe declarații corporative făcute de companii listate în SUA, Europa și Asia de la începutul conflictului, iar concluzia centrală este că blocada Iranului asupra Strâmtorii Hormuz – un punct critic pentru transportul energiei – a împins prețul petrolului peste 100 de dolari/baril, cu peste 50% mai mult decât înainte de război. Consecința imediată: costuri mai mari la energie și transport, rute comerciale afectate și presiune pe lanțurile de aprovizionare.
Cel puțin 279 de companii au indicat războiul drept motiv pentru măsuri defensive menite să limiteze pierderile, arată analiza. Printre acțiunile menționate se numără:
În paralel, închiderea sau blocarea rutelor prin Hormuz a crescut costurile de transport și a redus disponibilitatea unor materii prime și inputuri industriale, inclusiv îngrășăminte, heliu, aluminiu și polietilenă (un tip de plastic folosit pe scară largă).
Companiile aeriene reprezintă cea mai mare parte a costurilor cuantificate, cu aproape 15 miliarde de dolari (aprox. 69 mld. lei), pe fondul scumpirii puternice a combustibilului de aviație, despre care Reuters notează că aproape s-a dublat. Pe măsură ce blocajul persistă, tot mai multe companii din alte sectoare avertizează asupra efectelor.
Exemplele de impact financiar invocate în analiză includ:
În Europa, unde costurile energiei erau deja ridicate, ponderea companiilor afectate este mai mare, iar aproape o treime dintre firmele din eșantion provin din Asia, reflectând dependența acestor regiuni de petrolul și produsele energetice din Orientul Mijlociu.
Reuters notează că profiturile corporative au rămas solide în primul trimestru, iar analiștii spun că o parte din impact încă nu s-a reflectat în rezultatele raportate. Totuși, estimările pentru marjele de profit din trimestrul al doilea au început să fie reduse în mai multe segmente, pe măsură ce costurile cresc, iar capacitatea companiilor de a transfera scumpirile către clienți se diminuează.
Whirlpool a oferit un exemplu de deteriorare rapidă a perspectivelor, după ce și-a înjumătățit prognoza pentru întregul an și și-a suspendat dividendul. CEO-ul Marc Bitzer a spus:
„Consumatorii amână înlocuirea produselor și preferă să le repare.”
În aceeași logică, McDonald’s a indicat că se așteaptă la o inflație mai mare a costurilor pe termen lung din cauza perturbărilor continue din lanțurile de aprovizionare, iar CEO-ul Chris Kempczinski a legat presiunea asupra cererii de prețurile ridicate la combustibil:
„Prețurile ridicate la benzină sunt problema principală pe care o vedem acum.”
Pentru a pune în perspectivă amploarea, Reuters compară costurile actuale cu cele generate de tarifele impuse de președintele SUA Donald Trump în 2025: până în octombrie anul trecut, sute de companii semnalaseră peste 35 de miliarde de dolari costuri asociate acelor tarife.
În cazul războiului cu Iranul, analiza sugerează că presiunea se poate accentua în trimestrele următoare, pe măsură ce expiră protecțiile din contracte de acoperire (hedging – instrumente financiare folosite pentru a reduce riscul de preț) și devine mai dificilă transferarea costurilor către consumatori, într-un context de încredere fragilă a acestora.
Recomandate

Zelenski spune că aderarea la NATO rămâne cea mai ieftină garanție de securitate pentru Ucraina , în condițiile în care Kievul nu a primit încă oferte scrise privind garanții colective de tip Articolul 5 , potrivit Kyiv Post . Într-un briefing cu jurnaliștii, președintele ucrainean a afirmat, citat de Ukrinform, că tema aderării a fost ridicată în mod repetat în cadrul „Coaliției celor dispuși” și este discutată și cu SUA. Zelenski a susținut că Franța și alți aliați înțeleg că „cele mai clare garanții de securitate” pentru Ucraina ar fi integrarea în NATO, inclusiv prin aportul unei armate „ca cea ucraineană” în cadrul alianței. Miza economică și operațională: costul apărării în afara NATO Zelenski a argumentat că, dintr-o perspectivă practică, integrarea Ucrainei în NATO ar fi un model „mai ieftin” pentru parteneri decât scenariul în care Ucraina ar rămâne să se apere singură, fără umbrela alianței. În acest caz, a spus el, armata ucraineană ar avea nevoie nu doar de o forță de un milion de militari, ci și de capabilități extinse – aviație, artilerie, un număr corespunzător de rachete și capacitatea de a apăra spațiul aerian independent, fără aliați. Totodată, Zelenski a precizat că este prea devreme pentru a anticipa un rezultat final, deoarece aderarea depinde de momentul și modul în care se va încheia războiul. „Articolul 5” fără NATO: Kievul cere angajamente scrise, nu formule politice Pe fondul discuțiilor despre angajamente bilaterale sau multilaterale care ar putea înlocui temporar aderarea, Zelenski a spus că Ucraina nu a văzut garanții concrete „de tip Articolul 5” puse pe hârtie. El a insistat că astfel de angajamente trebuie codificate în documente obligatorii, nu în declarații. „Articolul 5 este apărare colectivă. Pentru Ucraina, acest lucru este neclar pentru că nu există încă un răspuns complet. Ce este acest «colectiv»? Cum va apăra și va fi acest «colectiv» pregătit să respingă un agresor?” Context diplomatic: „Yalta 2” a eșuat la Shenzhen, spune Zelenski Zelenski a comentat și summitul trilateral din 19 noiembrie, la Shenzhen (China), între președintele SUA Donald Trump, președintele Rusiei Vladimir Putin și liderul chinez Xi Jinping. Potrivit lui, Putin a eșuat în tentativa de a negocia o împărțire globală a sferelor de influență sau modificări ale granițelor internaționale, iar China ar fi refuzat să fie atrasă într-un astfel de aranjament. Zelenski a adăugat că nu au apărut acorduri publice privind Ucraina sau revizuiri de frontieră. În același briefing, Zelenski a mai spus că Rusia a urmat summitului cu un nou atac masiv cu rachete asupra Ucrainei, menționând un baraj nocturn de 111 rachete. Ce urmează: rotație diplomatică în SUA și liste pentru evacuări umanitare Președintele ucrainean a indicat că așteaptă un raport final privind rotația diplomatică de la ministrul de externe Andrii Sybiha, inclusiv pentru postul de ambasador în SUA. El a enumerat mai mulți candidați considerați calificați, între care Oksana Markarova, Yulia Svyrydenko, Sergiy Kyslytsya, Dmytro Kuleba, Pavlo Klimkin și Andrii Sybiha, menționând și varianta unui ofițer militar cu nivel ridicat de engleză. Separat, Zelenski a prezentat o listă actualizată de localități temporar ocupate din regiunile Herson și Zaporijjea, transmisă Ombudsmanului ucrainean și SUA, pentru posibile misiuni de evacuare umanitară a civililor, listă care ar urma să fie actualizată în funcție de evaluările autorităților. [...]

România riscă să rămână la periferia interesului economic britanic , în condițiile în care Londra nu este nici măcar în top 10 investitori în România, iar relația bilaterală „bună pe hârtie” nu se traduce în proiecte și influență comparabile cu cele obținute de Polonia și Ungaria, potrivit unei analize citate de Adevărul . Politologul Cristian Nițoiu , profesor la Universitatea Loughborough din Londra, pune decalajul pe seama unui lobby mai eficient al altor state, dar și a unei diplomații românești care ar fi împins în față mai ales argumentul de securitate, lăsând în plan secund oferta economică. În plan economic, expertul arată că Regatul Unit are investiții mai mari în Polonia și Ungaria, în timp ce România nu reușește să-și valorifice potențialul. Totuși, el remarcă o dinamică pozitivă: unele companii multinaționale britanice ar începe să se uite și spre România, chiar dacă nu la aceeași scară ca în Polonia, Ungaria sau Cehia. Datele invocate în articol indică o poziționare modestă a Marii Britanii în clasamentele investițiilor. Conform unei analize a BNR (document disponibil aici ), relația economică România–Marea Britanie este descrisă ca un „parteneriat strategic în extindere”, cu accent pe energie, imobiliare, industrie și tehnologie, dar cu fluctuații ale poziției Regatului Unit în ierarhia investitorilor străini direcți. Separat, potrivit Ministerului Afacerilor Externe (informații publicate aici ), Marea Britanie este pe locul 12 după capitalul social subscris la Registrul Comerțului. De ce Polonia și Ungaria „conving” mai ușor la Londra Nițoiu susține că Polonia și Ungaria beneficiază de comunități istorice mai vechi și mai active în Marea Britanie, capabile să facă lobby și să influențeze agenda politică, un avantaj pe care România nu l-ar avea la aceeași intensitate. În această logică, diferența nu ar ține doar de interesul Londrei, ci și de modul în care statele din regiune își construiesc argumentele și canalele de influență. În plus, el afirmă că, în discuțiile cu partea britanică, România ar fi insistat preponderent pe rolul său în securitatea NATO și pe flancul estic, în timp ce reprezentanții altor țări ar fi pus mai mult accent pe cooperarea economică. Mesajul: securitatea rămâne importantă, dar fără o componentă economică mai puternică România ar pierde oportunități de investiții și parteneriate comerciale. Componenta de securitate: parteneriat, dar fără trupe permanente Pe zona de apărare, articolul notează că România și Marea Britanie au un parteneriat din 2003, revizuit în 2011 și actualizat printr-o declarație comună la nivel de miniștri de externe în martie 2023. Cu toate acestea, spre deosebire de SUA și Franța, Londra nu a trimis trupe permanente în România, deși a participat la misiuni de poliție aeriană cu avioane Eurofighter Typhoon. Explicația avansată de Nițoiu ține de resurse: armata britanică ar fi mai mică decât cea americană sau franceză, iar interesele Londrei ar depăși spațiul european, ceea ce ar fragmenta capacitatea de desfășurare. În același timp, el leagă această prudență de contextul intern britanic, inclusiv de presiuni economice care limitează resursele disponibile. Ce ar urma să conteze pentru România În lectura expertului, miza pentru București este să-și recalibreze abordarea față de Londra, astfel încât agenda economică să nu rămână secundară. El indică și o nevoie de „lobby” mai susținut al românilor din Regatul Unit, după modelul comunităților poloneze și ungare, dar și o discuție mai amplă despre capacitatea diplomației economice românești. Nițoiu sugerează că o direcție de schimbare ar fi reformarea Ministerului Afacerilor Externe și stabilirea unor obiective mai ambițioase pentru reprezentarea externă, inclusiv pentru sprijinirea firmelor românești. În lipsa unei strategii coerente, avertizează el, rezultatele ar rămâne dependente de inițiative individuale, nu de o politică publică predictibilă. [...]

Eșecul negocierilor de la ONU lasă fără reguli obligatorii dezvoltarea și folosirea armelor autonome , după ce Rusia a blocat consensul necesar pentru lansarea unui mandat de negociere, potrivit Antena 3 . Discuțiile s-au încheiat sâmbătă dimineață, puțin înainte de ora 05:00, iar conferința a rămas doar cu o formulă mult mai slabă, fără garanții juridice. În centrul blocajului a fost Conferința de revizuire a Convenției privind anumite arme convenționale (CCW) , desfășurată la ONU, la Geneva. CCW funcționează prin consens, ceea ce înseamnă că toate cele 128 de părți trebuie să fie de acord în unanimitate pentru adoptarea unei declarații — un prag care, în practică, permite unui singur stat să oprească un rezultat ambițios. Ce s-a obținut în locul tratatului Deși majoritatea statelor participante au susținut un mandat care să ducă la un tratat obligatoriu din punct de vedere juridic pentru controlul armelor autonome, documentul final cere doar statelor: „să elaboreze prin consens” un instrument; instrument care „s-ar putea să nu implice nicio obligație juridică”. Cu alte cuvinte, procesul rămâne deschis către o soluție neobligatorie, cu efecte limitate asupra modului în care sunt dezvoltate și utilizate aceste sisteme. Cine s-a opus și cine a susținut reguli noi Rusia a condus opoziția, iar diplomați implicați în negocieri au spus că Moscova a obstrucționat deliberat discuțiile și nu a acționat cu bună-credință. În același timp, materialul notează că și alte puteri militare care investesc în războiul bazat pe inteligență artificială, inclusiv Statele Unite, au ezitat să se angajeze pentru un protocol obligatoriu care să protejeze civilii de drone-robot și alte arme autonome. Pe de altă parte, state europene și din NATO (inclusiv Ucraina), dar și China și Iranul, și-au exprimat sprijinul sau disponibilitatea pentru un nou protocol. Peste 100 de state au cerut o nouă lege, argumentând că armele autonome ridică provocări noi, în timp ce unele state au susținut că dreptul internațional umanitar existent ar fi suficient. Între țările menționate ca opunându-se unei noi legi obligatorii, pledând pentru un acord fără caracter obligatoriu, sunt: Coreea de Sud, Japonia, Turcia, Marea Britanie, Franța și Germania. De ce contează: CCW nu a mai produs reguli noi de 30 de ani Articolul indică faptul că, din cauza cerinței de unanimitate, CCW nu a reușit să adopte nicio lege nouă de reglementare a armelor în ultimii 30 de ani, iar statele au căutat în trecut alte căi pentru tratate — exemplul dat fiind interzicerea muniției cu dispersie, în 2008. În acest context, eșecul de acum prelungește o zonă gri de reglementare într-un domeniu în care tehnologia este deja folosită și continuă să fie dezvoltată. Reacții și mize invocate în discuții Președintele Future of Life Institute, Max Tegmark , a criticat rezultatul negocierilor: „Roboții ucigași sunt deja aici. Și totuși, statele au convenit că e suficient să discutăm doar despre asta, pentru al 14-lea an la rând”. Separat, fostul consilier american pentru securitate națională John Bolton a avertizat, la o conferință organizată de revista Atlantic, asupra direcției către un război cu tot mai puțini oameni pe câmpul de luptă: „Ne apropiem tot mai mult de un război aproape complet fără oameni pe câmpul de luptă. Nu sunt sigur că mai avem nevoie de avioane pilotate dacă avem tehnologia potrivită pentru drone. Granițele pe care civilizația occidentală a încercat să le traseze între război și viața civilă se destramă”. Materialul mai menționează că Israelul și Statele Unite au folosit sisteme de țintire bazate pe inteligență artificială pentru a efectua zeci de mii de lovituri în Gaza și în Iran, cu „un număr uriaș de victime”. Totodată, Pentagonul ar fi lovit peste 1.000 de ținte în Iran în prima zi a războiului, iar potrivit unor anchete jurnalistice citate, armata americană își propune să ia 1.000 de decizii de țintire asistate de inteligența artificială pe oră. Ce urmează: presiune pentru un tratat, dar fără calendar ferm Consiliera principală pe probleme de armament a Human Rights Watch, Bonnie Docherty, a spus pentru The Guardian că armele autonome au nevoie de legislație obligatorie și a susținut că un tratat ar putea fi negociat în 15 luni, respingând propunerea SUA de a acorda cinci ani pentru stabilirea unui mandat. Un grup de șapte state — Austria, Belgia, Brazilia, Irlanda, Mexic, Noua Zeelandă și Panama — a condus eforturile pentru negocierea unui tratat obligatoriu într-un an. Delegatul Braziliei a argumentat în plen că nu este vorba despre „armele viitorului”, ci despre sisteme deja folosite și dezvoltate, iar întârzierea regulilor crește riscurile asociate utilizării lor. [...]

Volodimir Zelenski condiționează o întâlnire cu Putin și Trump de o invitație oficială la G20 , mizând pe formatul summitului de la Miami ca pe o acoperire diplomatică pentru o discuție la nivel înalt, potrivit Libertatea . Președintele ucrainean spune că Ucraina nu a primit, deocamdată, o invitație din partea SUA pentru reuniunea G20 programată pe 14-15 decembrie. Zelenski afirmă că mai mulți lideri i-au confirmat că au sugerat părții americane să invite oficial Ucraina la summitul de la Miami, însă „nu am primit încă o invitație oficială din partea Americii”, relatează Ukrainska Pravda . În acest context, liderul de la Kiev s-a declarat dispus să participe la o reuniune trilaterală cu Donald Trump și Vladimir Putin, dacă va exista invitația. El susține că o astfel de întâlnire „ar putea” avea loc în marja G20 și că, în opinia sa, ar beneficia de sprijinul celorlalți lideri prezenți, dacă Ucraina este invitată oficial. Presiune politică în SUA și miza formatului G20 Zelenski a mai spus că unii congresmeni americani au condamnat faptul că Donald Trump l-a invitat pe Vladimir Putin la summitul G20. În viziunea sa, includerea Ucrainei ar schimba datele problemei, deoarece o întâlnire trilaterală în cadrul G20 ar avea o legitimitate mai mare. „Un rezultat până la Crăciun”, discutat cu emisarii lui Trump Potrivit declarațiilor citate, Zelenski a afirmat că emisarii lui Trump i-au transmis la o reuniune la Berlin că și-ar dori „un rezultat până la Crăciun”. Președintele ucrainean spune că a răspuns că un astfel de termen este acceptabil și că, dacă se poate ajunge mai repede la un rezultat, „cu atât mai bine” pentru protejarea populației. În același timp, Zelenski a reiterat că îl consideră pe Vladimir Putin un „dușman” și un „criminal”, în contrast cu modul în care Trump îl descrie pe liderul rus drept „prietenul” său, conform articolului. [...]

Armistițiul comercial SUA–China intră într-o zonă de risc pe fondul noilor restricții americane la cipuri pentru IA , în timp ce Beijingul câștigă timp și pârghii de negociere prin concesii acordate „pas cu pas”, potrivit unei analize publicate de Digi24 , care citează Reuters. Deși Donald Trump a prezentat fastul întâlnirii cu Xi Jinping de la Shenzhen (în marja summitului APEC) drept o „victorie”, analiștii consultați de Reuters susțin că, în plan concret, președintele SUA are puține rezultate de arătat după cele trei summituri Trump–Xi din acest an. În schimb, Xi își consolidează poziția internațională, inclusiv prin găzduirea primei întâlniri trilaterale din istorie cu Vladimir Putin și Donald Trump. Ce a cerut Washingtonul și ce a livrat Beijingul Pe agenda discuțiilor, Trump a indicat teme precum inteligența artificială, comerțul și fluxurile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz. SUA cer Chinei, între altele, să cumpere mai multe produse agricole americane, să relaxeze restricțiile privind pământurile rare (materii prime critice pentru industrii-cheie) și să elibereze doi americani despre care Washingtonul spune că sunt reținuți pe nedrept. Potrivit materialului, Ministerul de Externe al Chinei a anunțat doar că părțile au convenit să elaboreze un plan de acțiune pentru o „relație constructivă de stabilitate strategică”, fără detalii sau calendar. În plus, comunicarea Beijingului nu a menționat armistițiul comercial, angajamentele agricole, pământurile rare, controalele asupra cipurilor, cazul Nvidia sau cetățenii americani reținuți. În plan practic, Reuters notează câteva repere care sugerează o implementare lentă a promisiunilor: China este „pe cale” să-și îndeplinească angajamentul privind soia pentru 2026, dar a livrat doar o mică parte din celelalte achiziții agricole promise; livrările de pământuri rare rămân mult sub nivelurile de dinaintea escaladării războiului comercial de anul trecut; niciunul dintre cetățenii americani reținuți nu a fost eliberat. Restricțiile la cipuri pentru IA apasă pe negocieri În ziua întâlnirii Trump–Xi, a intrat în vigoare o reglementare americană care restricționează și mai mult accesul Chinei la cipuri avansate pentru inteligență artificială de la companii precum Nvidia. Administrația SUA ar lua în calcul și o regulă care să oblige companiile americane să dezvăluie utilizarea modelelor chineze de IA. Contextul este amplificat de presiunea politică internă din SUA: un raport al unei comisii a Camerei Reprezentanților a cerut restricționarea investițiilor în sectorul aerospațial al Chinei, iar un senator a introdus un proiect de lege pentru revocarea statutului comercial normal al Chinei și a tratamentului tarifar favorabil. Beijingul, care încearcă să stabilizeze relația bilaterală fără să-și expună industriile, ar fi promis măsuri de retorsiune și, potrivit analiștilor citați, nu se grăbește să răspundă cererilor SUA. Un fost oficial chinez, Shen Weizhong, afirmă că partea chineză nu își va îndeplini promisiunile „dintr-o dată”, ci gradual. Miza imediată: prelungirea armistițiului până la G20 Armistițiul comercial, încheiat la o reuniune din Coreea de Sud anul trecut și prelungit în timpul vizitei lui Xi la Washington din septembrie, expiră pe 10 ianuarie. Reuters relatează că o decizie privind prelungirea ar putea fi amânată până la reuniunea G20 de luna viitoare, la Miami, unde se așteaptă o nouă întâlnire Trump–Xi. Analiștii anticipează că a patra întâlnire din acest an va pune din nou accent pe imagine, dar cu progrese limitate în substanță: obiectivul realist ar rămâne „stabilitatea”, nu un acord major. [...]

Rusia ar fi testat practic regulile NATO de apărare aeriană după ce a trimis intenționat două rachete de croazieră și o dronă în spațiul aerian al Poloniei, într-un episod care a dus la mobilizarea de avioane aliate, dar fără interceptări, potrivit unei evaluări a Institutului pentru Studiul Războiului citate de G4Media . Incidentul a avut loc pe 20 noiembrie, în timpul atacurilor rusești asupra Ucrainei. ISW susține că Moscova ar fi urmărit simultan să observe reacția Alianței și să transmită un semnal de descurajare privind sprijinul occidental pentru Kiev, sincronizând acțiunea cu un exercițiu militar desfășurat pe teritoriul polonez. Potrivit evaluării, ar fi fost vorba despre două rachete de croazieră Kh-101 și o dronă, cel mai probabil de tip Geran-5. Una dintre rachete s-a prăbușit în apropierea localității Rudnik nad Sanem, la peste 80 km de granița cu Ucraina și la circa 35 km de locul exercițiului de la Nowa Dęba. Nu au fost raportate victime sau pagube materiale importante. De ce nu au fost interceptate proiectilele Forțele armate poloneze au identificat 11 rachete și drone aflate în spațiul aerian ucrainean, ale căror traiectorii ar fi putut reprezenta o amenințare pentru Polonia. Ca răspuns, NATO a mobilizat avioane poloneze, suedeze și olandeze și a activat radarele de apărare antiaeriană. Totuși, Alianța nu a încercat să intercepteze rachetele și drona. Ministrul polonez al Apărării a explicat că situația nu îndeplinea condițiile prevăzute de regulile de angajament, iar evaluarea autorităților ar fi fost că o intervenție ar fi putut genera riscuri mai mari pentru populație și infrastructură, în funcție de traiectoria estimată. Sincronizarea cu exercițiul „Coaliției de Voință” și ce urmează ISW leagă încălcările spațiului aerian de exercițiul „Coaliției de Voință” organizat la Nowa Dęba, în sud-estul Poloniei, considerând că momentul a fost ales pentru a descuraja sprijinul pentru Ucraina și pentru a testa reacția NATO. „ISW evaluează că Kremlinul a efectuat aceste încălcări ale spațiului aerian polonez pentru a coincide cu un exercițiu militar în curs al Coaliției de Voință, care are loc la Nowa Dęba, Polonia, într-un efort de a descuraja sprijinul pentru Ucraina, dar și pentru a testa răspunsul NATO” Coaliția de Voință este o inițiativă militară din afara NATO, înființată în martie 2025, cu 37 de state membre, inclusiv România, care s-au angajat să contribuie la o eventuală forță internațională de menținere a păcii după încheierea războiului din Ucraina. Componenta militară este condusă de Marea Britanie și Franța, iar primul exercițiu are loc între 9 și 22 noiembrie, cu aproximativ 6.000 de militari din mai multe state europene. După incidente, autoritățile de la Varșovia au cerut aliaților suplimentarea forțelor NATO și a capacităților de apărare aeriană, iar secretarul general al Alianței, Mark Rutte , urmează să viziteze Polonia. [...]