Știri
Știri din categoria Externe
China și SUA încearcă să deblocheze reducerea tarifelor, dar fără acord înaintea întâlnirii Xi–Trump. Potrivit Digi24, cele două țări au discutat despre scăderea tarifelor vamale și despre comerțul cu produse agricole în prima reuniune a consiliului comercial bilateral, organizată cu câteva zile înaintea summitului programat joi, la Shenzhen, în marja APEC.
Miza economică imediată este pachetul de reduceri tarifare reciproce discutat după summitul din septembrie de la Washington: un total de 60 de miliarde de dolari, care ar include și un aranjament de tip „30 de miliarde de dolari pentru 30 de miliarde de dolari”, conform Ministerului Comerțului din China, citat de Reuters. Deocamdată, autoritățile nu au anunțat încheierea unui acord.
Beijingul insistă ca Washingtonul să pună în aplicare angajamentele privind reducerea tarifelor, prezentând acest pas drept condiție prealabilă pentru majorarea importurilor de produse agricole americane. În ecuație intră și angajamentul Chinei de a cumpăra anual produse agricole din SUA în valoare de 17 miliarde de dolari până în 2028.
Totuși, acordul nu a fost finalizat până acum, iar incertitudinile persistă inclusiv în privința volumelor viitoare de achiziții. O analiză Reuters, bazată pe date vamale, arată că achizițiile chineze de produse agricole americane (cu excepția soiei) sunt pe cale să ajungă în acest an la cel mai scăzut nivel din ultimii șapte ani, în pofida angajamentelor asumate.
Consiliul comercial bilateral va continua să fie folosit pentru a aborda problemele rămase, a extinde cooperarea și a reduce divergențele nerezolvate, potrivit Ministerului Comerțului din China. Următorul test este întâlnirea dintre Donald Trump și Xi Jinping, programată joi, la Shenzhen, unde tarifele și schimburile agricole sunt printre temele centrale ale dialogului economic bilateral.
Recomandate
Acordul Trump–Putin pentru motorină a slăbit credibilitatea sancțiunilor SUA fără să reducă prețurile , după ce livrările promise nu au ajuns în porturile americane, iar Rusia și-a redirecționat exporturile către alte piețe, potrivit unei analize citate de Digi24 . Înțelegerea, anunțată de Donald Trump în octombrie, urmărea să tempereze scumpirea motorinei în SUA înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie. Planul a provocat însă reacții negative în rândul aliaților europeni și al Ucrainei, pentru că punea sub semnul întrebării politica de sancțiuni împotriva Moscovei, arată The Independent . La o lună de la anunț, situația descrisă în analiză indică un bilanț invers față de obiectivul inițial: prețurile la pompă au continuat să crească, iar livrările rusești către SUA au rămas blocate sau redirecționate, în timp ce Rusia a reușit să-și intensifice exporturile în alte direcții. Ce prevedea înțelegerea și de ce a devenit vulnerabilă legal Conform detaliilor prezentate, acordul presupunea suspendarea temporară a unor dispoziții dintr-o nouă lege americană privind sancțiunile impuse Rusiei. În schimb, Moscova urma să exporte „imediat” 300.000 de tone de motorină (aprox. 2,25 milioane de barili) către SUA și piețele internaționale, apoi încă 500.000 de tone în noiembrie și un milion de tone „imediat după aceea”. Licența temporară ar fi permis exporturile către SUA doar până la 7 aprilie anul următor. În practică, potrivit datelor de trafic maritim invocate în articol, primul transport a fost oprit în largul coastei de est a SUA, după avertismente legate de legalitatea acostării. Petrolierul „Agioi Fanendes” (pavilion Malta), cu aproximativ 300.000 de barili (circa 40.000 de tone metrice), și-a schimbat cursul la circa 400 de mile marine (aprox. 740 km) de New York, potrivit Bloomberg și Kyiv Post, menționate în material. Alte două nave au renunțat anterior la ruta către SUA, una întorcându-se spre Marea Mediterană, cealaltă schimbând destinația către Brazilia. Pe plan intern, acordul a întâmpinat opoziție politică și juridică: guvernatoarea democrată a statului New Jersey, Mikie Sherrill, a avertizat operatorii portuari să nu accepte transporturi din Rusia, susținând că ar încălca legislația federală și ar putea expune companiile la sancțiuni civile și penale. În plus, senatori din ambele partide au invocat interdicția importurilor de energie din Rusia până la încetarea agresiunii împotriva Ucrainei. Impact economic limitat: cantități prea mici, timp prea scurt Analiza citată de Digi24 arată că volumele negociate erau insuficiente pentru a influența semnificativ piața americană. Acordul viza 1,8 milioane de tone (aprox. 13,5 milioane de barili), în condițiile în care SUA consumă în jur de 3,6 milioane de barili de motorină pe zi. În paralel, prețul motorinei a continuat să urce: un galon costa 6,19 dolari pe 5 octombrie și 6,29 dolari o lună mai târziu, pe 2 noiembrie. Materialul mai notează că, înaintea crizei din Orientul Mijlociu, un galon era aproximativ 3,75 dolari, iar prețul „actual” era cu circa 40% mai mare. Cui i-a folosit, în final: Rusia și-a crescut exporturile, SUA a creat un precedent Chiar dacă SUA nu au primit motorina promisă, relaxarea restricțiilor a oferit industriei petroliere rusești posibilitatea de a-și relua exporturile către alte piețe, susține analiza. Rusia a exportat 271.000 de barili de motorină pe zi în octombrie, de peste două ori mai mult decât în septembrie (135.000 de barili/zi), potrivit furnizorului de date Kpler. În același timp, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a afirmat într-un articol din Kommersant că acordul este „deja pus în aplicare” și că ar fi contribuit la scăderea prețurilor globale la combustibil. Pe partea americană, însă, Digi24 notează că până la 13 noiembrie nu fusese înregistrată nicio intrare de motorină rusească în SUA. Pe dimensiunea de reglementare și încredere între aliați, materialul citează o evaluare a lui Stephen Sestanovich (Consiliul pentru Relații Externe – CFR), potrivit căreia înțelegerea a arătat disponibilitatea SUA de a începe ridicarea sancțiunilor unilateral, „chiar dacă acest lucru încălca propriile legi”. În plan politic intern, acordul nu a livrat efectul economic așteptat înainte de alegeri: scrutinul de la jumătatea mandatului s-a încheiat, potrivit articolului, cu un rezultat „dezastruos” pentru Trump, democrații obținând controlul atât asupra Senatului, cât și asupra Camerei Reprezentanților. [...]
Întâlnirea Trump–Xi–Putin de la APEC riscă să rămână fără rezultate concrete pe dosarele cu miză economică , în condițiile în care Casa Albă spune din start că nu se așteaptă la un acord pe un nou tratat nuclear, iar războiul din Iran continuă să țină Strâmtoarea Hormuz închisă și prețurile energiei volatile, potrivit Al Jazeera . Întâlnirea trilaterală – prima de acest tip – va avea loc la Shenzhen, în marja summitului APEC din 18-19 noiembrie, după confirmarea Casei Albe. Discuțiile sunt anunțate ca fiind centrate pe „proliferarea nucleară”, însă vin pe fondul unor crize care apasă direct pe piețe și lanțuri de aprovizionare: războiul Rusiei în Ucraina, războiul SUA–Israel cu Iranul și tensiunile comerciale SUA–China. Dosarele care pot influența energia și comerțul Pe agenda probabilă apar trei teme cu impact economic indirect, dar relevant: Un nou cadru pentru controlul armelor nucleare după expirarea, în februarie, a tratatului New START (semnat în 2010), care limita arsenalele strategice ale SUA și Rusiei. Trump a respins anterior prelungirea și a cerut un acord „nou, îmbunătățit și modernizat” care să includă și China, însă Beijingul este descris ca reticent să intre într-un aranjament pe care nu l-a negociat. Un oficial de rang înalt din administrația Trump a declarat pentru Reuters că subiectul va deschide discuția, dar că „nu ne așteptăm să obținem vreun fel de acord”. Războiul cu Iranul , lansat de SUA și Israel pe 28 februarie, care a intrat într-un blocaj: loviturile la scară largă s-au oprit „deocamdată”, dar Strâmtoarea Hormuz rămâne închisă după mai mult de 100 de zile, iar prețurile petrolului și gazelor sunt încă volatile, pe fondul atacurilor iraniene și al minelor marine. Înainte de război, o treime din aprovizionarea Chinei cu țiței tranzita strâmtoarea, iar conflictul afectează și cererea pentru exporturile chineze, potrivit articolului. Rivalitatea comercială SUA–China , inclusiv competiția pentru microcipuri folosite în inteligența artificială. Materialul notează că Trump a impus anul trecut o majorare de taxe de 145% pentru China, iar Beijingul a răspuns cu tarife de 125% la importurile din SUA. Ulterior, cele două părți au redus tarifele și au încheiat „mai multe înțelegeri”, dar un scandal recent la Nvidia a reaprins tensiunile, după ce SUA ar fi acuzat China de spionaj asupra directorului general Jensen Huang, acuzație negată de Beijing. Ucraina, probabil în afara discuției Deși contextul geopolitic este dominat de războiul din Ucraina, articolul susține că este „foarte puțin probabil” ca subiectul să fie abordat la trilaterală. Un oficial al administrației Trump a spus că președintele SUA nu va ridica tema, în timp ce China a calificat războiul drept o problemă europeană. Washingtonul ar urmări negocieri de pace pe un canal separat, cu emisari americani care au vizitat în această săptămână atât Ucraina, cât și Rusia. Ce urmărește fiecare lider Al Jazeera descrie obiective diferite, cu accent pe poziționare și imagine, mai degrabă decât pe acorduri rapide: Rusia ar vedea întâlnirea ca pe o oportunitate de imagine și de proiectare a puterii, în timp ce conflictul din Ucraina este „ocolit”. Analistul Alexander Bratersky spune că Putin ar putea folosi formatul pentru a se prezenta intern drept „primul între egali”. China ar urmări o detensionare a războiului cu Iranul, care îi afectează energia, și ar încerca să evite presiunea de a intra într-un tratat nuclear trilateral. Ministerul chinez de Externe a afirmat luna trecută că nu este „nici corect, nici rezonabil, nici realist” să i se ceară Chinei să participe acum la astfel de negocieri. SUA ar avea ca prioritate includerea Chinei și Rusiei într-un nou acord privind reducerea armelor nucleare. Olivia Wales, purtătoare de cuvânt a Casei Albe, a spus că Trump consideră proliferarea „foarte periculoasă”. În același timp, articolul sugerează că Trump ar putea folosi întâlnirea pentru a proiecta influență diplomatică, în condițiile în care Iranul nu acceptă cererile SUA pentru încheierea războiului. Mai mult „performanță” decât decizii Unul dintre experții citați, profesorul Simon Mabon (Universitatea Lancaster), anticipează „fotografii” și retorică, dar puține rezultate care să închidă conflictele majore. În plus, înfrângerea severă a republicanilor la alegerile de la mijloc de mandat, menționată în articol, ar putea reduce marja de manevră a lui Trump, pe fondul unui Congres condus de democrați, probabil mai favorabil Ucrainei. În Rusia, oficiali au ridicat miza simbolică: Pyotr Tolstoy a vorbit despre posibilitatea unui „nou Ialta”, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a numit întâlnirea „extrem de semnificativă”, avertizând totuși că eventualele înțelegeri nu pot fi impuse altor state. Pentru piețe, semnalul imediat rămâne că dosarele cu impact direct – energia prin Hormuz și comerțul SUA–China – vor fi discutate, dar fără garanția unor rezultate rapide. [...]
Ucraina și Rusia au convenit un schimb de până la 1.300 de prizonieri de război de fiecare parte , iar Europa ar urma să intre direct la masa negocierilor în runda următoare, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski din 13 noiembrie. Acordul pentru schimbul de prizonieri – estimat între 1.200 și 1.300 de persoane din fiecare tabără – vine după discuții mediate de SUA, desfășurate la Abu Dhabi și, ulterior, la Moscova. Zelenski a spus că negociatorii încă definitivează cifra exactă, dar „semnalul principal” ar fi realizarea celui mai mare schimb de prizonieri din întregul război. Schimbul de prizonieri: miza operațională și dimensiunea fără precedent Zelenski a precizat că Ucraina a susținut la Abu Dhabi o propunere mai ambițioasă, de tip „toți pentru toți”, însă consultările ulterioare de la Moscova – între Vladimir Putin și emisarii speciali ai SUA Steve Witkoff și Jared Kushner – au dus la un angajament pentru un schimb de peste 1.000 de persoane de fiecare parte. Dacă se concretizează, operațiunea ar depăși semnificativ schimburile recente, inclusiv cel din 23 octombrie, când Ucraina a repatriat 270 de militari și civili, mulți dintre ei ținuți în captivitate din 2022, după asediul Mariupolului. Europa, din „camera alăturată” la masa negocierilor Un element cu impact direct asupra arhitecturii negocierilor este acceptarea participării europene „la aceeași masă” în runda următoare. Zelenski a afirmat că insistența Kievului pentru includerea deplină a Europei a fost acceptată de Washington și apoi agreată de Moscova în discuțiile de la Kremlin. În viziunea prezentată, Europa ar urma să fie reprezentată de o delegație de trei până la cinci oficiali, iar Zelenski le-a cerut aliaților europeni să definitiveze componența până la finalul lunii noiembrie, menționând că Ucraina ar avea ultimul cuvânt asupra configurației. Printre variantele discutate la Abu Dhabi, potrivit lui Zelenski, s-ar fi aflat: lideri de vârf din UE și NATO; sau consilieri de securitate națională din grupul E4 (Marea Britanie, Franța, Germania, Italia), cu posibile participări din Finlanda, Norvegia și Polonia. Ordinea negocierilor: avertismentul Kievului către SUA Zelenski a avertizat și asupra unor demersuri americane de a atrage Rusia în discuții prin prioritizarea unei noi arhitecturi globale și europene de securitate „post-război” înainte de oprirea ostilităților. În opinia sa, o astfel de abordare ar fi „periculoasă”, deoarece Moscova ar urmări rescrierea regulilor de securitate europene în avantaj propriu. Președintele ucrainean a insistat asupra unei succesiuni „stricte” a pașilor: încetarea focului, oprirea războiului Rusiei împotriva Ucrainei și obținerea unor garanții de securitate obligatorii pentru Kiev, abia apoi discuții mai largi despre cadre continentale. [...]
SUA au testat pentru prima dată un „troc” Donbas –NATO , iar Kievul spune că ar lua în calcul consultarea populației dacă ar exista o ofertă concretă, potrivit Meduza . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pe 14 noiembrie, la o întâlnire cu jurnaliști, că negociatori americani au ridicat pentru prima dată întrebarea dacă Ucraina ar fi dispusă să-și retragă trupele din Donbas în schimbul aderării la NATO. Zelenski nu a precizat cine anume, din partea SUA, a formulat propunerea. El a reiterat însă poziția Kievului că Ucraina nu se retrage și nu își cedează teritoriile. „Americanii au pus întrebarea: «Dacă Ucraina va fi în NATO, Ucraina va ieși din Donbas?» Asta s-a întâmplat pentru prima dată”, a spus Zelenski, citat de „Interfax-Ucraina”. Ce ar schimba discuția: un referendum, dar doar cu „concret” pe masă Președintele ucrainean a afirmat că, dacă SUA ar confirma posibilitatea aderării Ucrainei la NATO împreună cu ceilalți membri ai alianței, ar fi pregătit să ducă subiectul la referendum. În același timp, a subliniat că, în acest moment, lipsește „concretul” necesar pentru o astfel de decizie. În paralel, Zelenski spune că Ucraina discută cu partenerii occidentali un „pachet de securitate” care ar putea fi oferit în cadrul negocierilor, incluzând: garanții de securitate din partea NATO și a Uniunii Europene; o armată ucraineană puternică (cu un anumit nivel de efective, armament și sprijin financiar pentru o perioadă determinată). Linia roșie a Kievului: fără recunoașterea teritoriilor ocupate ca parte a Rusiei Zelenski a punctat că, chiar și într-un scenariu de acest tip, Ucraina nu va recunoaște teritoriile ocupate ca parte a Rusiei. În context, Meduza amintește că autoritățile ruse au cerut în repetate rânduri retragerea trupelor ucrainene din Donbas, cerere pe care Zelenski a refuzat-o. Publicația notează și că trimisul special al lui Donald Trump, Jared Kushner, a declarat după negocieri trilaterale la Abu Dhabi că „problemele teritoriale rămân cele mai dificile”. Context: idei discutate în culise și propuneri respinse Meduza mai relatează că, potrivit The Economist, negociatori americani ar fi avansat ideea modificării granițelor regiunilor Donețk și Lugansk într-un posibil acord teritorial între Rusia și Ucraina. Conform surselor publicației, conceptul ar fi fost ca Rusia să poată pretinde controlul complet asupra regiunilor, fără ca Ucraina să fie nevoită să cedeze teritorii — însă Ucraina ar fi respins propunerea. În acest stadiu, din declarațiile lui Zelenski reiese că discuția despre un schimb „Donbas pentru NATO” a fost ridicată ca întrebare, nu ca ofertă formală, iar Kievul condiționează orice pas de existența unor garanții și termeni expliciți. [...]
Aproximativ 50 de cetățeni chinezi luptă în armata ucraineană, iar pentru unii întoarcerea acasă ar putea deveni imposibilă , pe fondul riscurilor politice și de securitate asociate implicării lor într-un război pe care Beijingul spune că îl tratează „neutru”, potrivit Digi24 , care citează un reportaj The Kyiv Independent. Miza, dincolo de dimensiunea militară, este una de reglementare și control politic: voluntarii chinezi descriu o ruptură potențial definitivă de țara natală, în condițiile în care promovarea cauzei Ucrainei pe rețele sociale chineze este sensibilă din cauza cenzurii, iar familiile lor ar fi fost avertizate de ofițeri ai serviciilor de securitate chineze. Cine sunt voluntarii și de ce contează Unul dintre voluntari, Luo Haizhou (inițial identificat prin indicativul militar „Brunko”), spune că a ajuns să cunoască majoritatea chinezilor care luptă în diferite sectoare ale frontului ucrainean și că îi recrutează, în pofida presiunilor transmise familiei sale din China. El afirmă că, pentru „câteva zeci” dintre cei înrolați, alegerea ar putea să-i fi costat șansa de a se mai întoarce vreodată acasă. „Nu mai avem de ce să ne temem.” Potrivit relatării, motivațiile sunt diferite: unii au plecat din China din nemulțumire față de regimul comunist, alții spun că au fost inspirați de moartea unui voluntar chinez pe front (Peng Chenliang, în noiembrie 2024), eveniment care ar fi avut ecou în rândul celor care au venit ulterior. Contextul politic: „neutralitatea” Beijingului și riscul personal Beijingul susține că are o poziție neutră în războiul declanșat de Rusia, însă, conform articolului, își intensifică schimburile comerciale cu Moscova și furnizează componente fabricate în China folosite în producția rusă de drone și rachete. În paralel, sunt menționate și situații inverse: cetățeni chinezi care luptă de partea Rusiei și informații potrivit cărora ofițeri militari chinezi ar vizita zone din apropierea frontului rusesc pentru a studia lecțiile tactice ale războiului (formulare atribuită în material ca „potrivit unor informații”, fără detalii suplimentare). În acest cadru, consecința directă pentru voluntarii din Ucraina nu este doar riscul de pe front, ci și expunerea la eventuale repercusiuni la întoarcerea în China, inclusiv prin prisma activității lor publice online și a faptului că luptă împotriva Rusiei, partener important al Beijingului. De la ședere temporară la înrolare: cazul Luo Luo a ajuns în Ucraina în decembrie 2023. Inițial, spune că a fost atras de perspectiva unei vieți noi și de oportunități economice într-o Ucraină care urma să se reconstruiască după război, el fiind comerciant de fier vechi. Ulterior, s-a implicat în activități umanitare (alimente, aparatură electronică pentru refugiați, evacuări de civili). Materialul descrie și dificultăți administrative: regimul vizelor pentru cetățenii chinezi era complicat, iar intrarea în Ucraina putea presupune, pe lângă viza ucraineană, și vize de tranzit (inclusiv Schengen) sau o viză pentru Republica Moldova , unde accesul era uneori refuzat. În final, Luo ar fi considerat că înrolarea este cea mai bună cale pentru a obține drept de ședere. În armată, el s-a pregătit ca operator de drone și a ajuns să îndeplinească inclusiv sarcini de sprijin, pe fondul barierei lingvistice invocate de comandant. Ulterior, a cerut transferul la infanteria marină și afirmă că urmează să fie implicat într-o unitate de apărare aeriană împotriva dronelor. „Mustang”: între motivație și incertitudine Un alt voluntar, „Mustang”, operator de drone în cadrul Brigăzii 12 Azov, a cerut anonimat. El spune că războiul i-a dat un nou sens vieții, pe fondul unei stări de apatie după pandemie și al nemulțumirii față de societatea din China, dar descrie viitorul în termeni pesimiști și își fixează ca prioritate imediată supraviețuirea. În privința planurilor de după război, el ia în calcul mai multe variante (rămânerea în Ucraina, un loc de muncă în Europa sau SUA), iar revenirea în China o tratează prudent, pe motiv că nu știe ce informații ar putea avea autoritățile despre el. [...]
Emmanuel Macron avertizează că reducerea ajutorului pentru Ucraina riscă să slăbească pe termen lung securitatea Europei , într-un moment în care tema finanțării Kievului intră direct în campania prezidențială din Franța, potrivit Digi24 . Mesajul vine după ce Marine Le Pen , candidată a extremei drepte și favorită în cursa pentru Élysée, a spus că ar intenționa să oprească finanțarea Ucrainei dacă va câștiga alegerile. Macron susține că limitarea resurselor pentru Kiev ar putea împinge Ucraina să accepte o „pace nedreaptă” și ar crea o vulnerabilitate de durată pentru întregul continent. Într-un mesaj publicat pe platforma X, președintele francez a transmis că o astfel de abordare ar deschide calea unui nou conflict. „Aceasta este o rețetă pentru următorul război. Aceasta nu poate fi poziția Franței.” Ajutorul pentru Ucraina, tratat ca investiție de securitate Președintele Franței leagă explicit sprijinul pentru Ucraina de protecția directă a Franței și a europenilor. El avertizează că, dacă Rusia își impune voința asupra unei țări europene „prin forță”, efectul ar fi slăbirea întregii Europe. „A ajuta Ucraina să se apere înseamnă a proteja Franța și poporul francez.” În același context, Digi24 notează că Marine Le Pen ar urma să oprească ajutorul financiar după o perioadă de grație de șase luni, dacă va fi aleasă. Miza politică internă: finanțarea Kievului devine linie de falie electorală Poziția lui Le Pen a fost criticată de reprezentanți ai guvernului și de candidați din mai multe zone politice, de la social-democrați până la dreapta. În paralel, Jean-Luc Mélenchon (La France Insoumise), cel mai bine plasat în sondaje pentru a o înfrunta pe Le Pen în turul al doilea din mai, este acuzat de adversari că ar avea o poziție favorabilă Rusiei, potrivit aceleiași surse. Macron: Putin „nu dorește să negocieze” Macron afirmă că discuțiile recente cu emisari americani ar fi indicat lipsa de interes a liderului de la Kremlin pentru o soluție negociată. În evaluarea sa, Rusia ar miza pe intensificarea atacurilor asupra civililor și pe provocarea unei crize energetice în Ucraina, pentru a forța capitularea. „Este clar că el pariază pe forțarea Ucrainei să capituleze prin intensificarea atacurilor împotriva civililor și prin încercarea de a arunca țara în întuneric în această iarnă. Responsabilitatea noastră este să dejucăm acest pariu.” Macron mai spune că statele europene trebuie să își definească mai clar obiectivele pentru perioada de după război și să precizeze ce așteaptă de la Statele Unite în privința garanțiilor de securitate pe termen lung pentru continent. [...]
