Știri
Știri din categoria Externe
Întâlnirea Trump–Xi–Putin de la APEC riscă să rămână fără rezultate concrete pe dosarele cu miză economică, în condițiile în care Casa Albă spune din start că nu se așteaptă la un acord pe un nou tratat nuclear, iar războiul din Iran continuă să țină Strâmtoarea Hormuz închisă și prețurile energiei volatile, potrivit Al Jazeera. Întâlnirea trilaterală – prima de acest tip – va avea loc la Shenzhen, în marja summitului APEC din 18-19 noiembrie, după confirmarea Casei Albe.
Discuțiile sunt anunțate ca fiind centrate pe „proliferarea nucleară”, însă vin pe fondul unor crize care apasă direct pe piețe și lanțuri de aprovizionare: războiul Rusiei în Ucraina, războiul SUA–Israel cu Iranul și tensiunile comerciale SUA–China.
Pe agenda probabilă apar trei teme cu impact economic indirect, dar relevant:
Deși contextul geopolitic este dominat de războiul din Ucraina, articolul susține că este „foarte puțin probabil” ca subiectul să fie abordat la trilaterală. Un oficial al administrației Trump a spus că președintele SUA nu va ridica tema, în timp ce China a calificat războiul drept o problemă europeană. Washingtonul ar urmări negocieri de pace pe un canal separat, cu emisari americani care au vizitat în această săptămână atât Ucraina, cât și Rusia.
Al Jazeera descrie obiective diferite, cu accent pe poziționare și imagine, mai degrabă decât pe acorduri rapide:
Unul dintre experții citați, profesorul Simon Mabon (Universitatea Lancaster), anticipează „fotografii” și retorică, dar puține rezultate care să închidă conflictele majore. În plus, înfrângerea severă a republicanilor la alegerile de la mijloc de mandat, menționată în articol, ar putea reduce marja de manevră a lui Trump, pe fondul unui Congres condus de democrați, probabil mai favorabil Ucrainei.
În Rusia, oficiali au ridicat miza simbolică: Pyotr Tolstoy a vorbit despre posibilitatea unui „nou Ialta”, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a numit întâlnirea „extrem de semnificativă”, avertizând totuși că eventualele înțelegeri nu pot fi impuse altor state. Pentru piețe, semnalul imediat rămâne că dosarele cu impact direct – energia prin Hormuz și comerțul SUA–China – vor fi discutate, dar fără garanția unor rezultate rapide.
Recomandate
Refuzul lui Putin de a accepta un armistițiu energetic menține riscul de noi lovituri asupra infrastructurii și prelungește incertitudinea pentru securitatea energetică a Ucrainei, în timp ce Kievul reclamă și un impact operațional direct al restricțiilor impuse conexiunilor Starshield în teritoriile ocupate. Informațiile sunt prezentate de Kyiv Post , pe baza declarațiilor președintelui Volodîmîr Zelenski către jurnaliști, vineri, 13 noiembrie. Zelenski a spus că, în consultările mediate de SUA la Abu Dhabi (detalii în materialul separat al publicației despre consultările mediate de SUA în Abu Dhabi ), delegația rusă ar fi susținut că nu are mandat pentru a agrea un armistițiu și a trimis decizia „direct” la Kremlin. Ulterior, după discuții la Moscova între Putin și emisarii speciali americani Steve Witkoff și Jared Kushner (menționate de publicație într-un material separat, întâlnirea dintre Putin și emisarii americani ), Kievul ar fi primit confirmarea că Moscova a respins armistițiul energetic. Într-o declarație redată de publicație, Zelenski a afirmat că armistițiul „nu este susținut personal de Putin”, sugerând că propunerea nu are, în acest moment, o bază politică la vârful conducerii ruse pentru a fi pusă în practică. „Operațiunea umanitară” din Kostiantînivka , văzută la Kiev ca pretext militar Zelenski a respins și ideea lui Putin privind o „operațiune umanitară” în orașul disputat Kostiantînivka (regiunea Donețk), pe care a descris-o drept o manevră menită să faciliteze capturarea localității și deschiderea unui culoar ofensiv spre Kramatorsk și Sloviansk. Potrivit lui Zelenski, Rusia ar încerca să repete tactici folosite într-un armistițiu localizat anterior în zona Oleshky, unde, susține el, trupele ruse ar fi rotit efective și ar fi adus echipamente grele sub acoperire „umanitară” (publicația trimite la un exemplu de operațiuni similare în satele de lângă Oleshky ). Limitările Starshield în teritoriile ocupate: efect direct asupra apărării antiaeriene Separat, Zelenski a avertizat că o limită de viteză de 161 km/h impusă conexiunilor militare prin satelit Starshield în teritoriile ucrainene ocupate are implicații politice și degradează operațiunile de apărare antiaeriană de pe linia frontului. El a susținut că diferențierea regulilor de conectivitate între teritoriul controlat de guvern și zonele ocupate „sună politic” și ar submina implicit granițele suverane ale Ucrainei. În plan operațional, Zelenski a spus că platforme ucrainene de interceptare – inclusiv drone care se bazează pe Starshield – nu mai pot angaja la timp drone rusești Shahed cu propulsie cu reacție, înainte ca acestea să ajungă la orașe ucrainene. Președintele ucrainean a mai afirmat că restricțiile ar fi persistat timp de cinci zile, deși SpaceX ar fi transmis Ministerului Apărării din Ucraina că nu a implementat schimbări. În același context, Zelenski a indicat o contradicție cu asigurări anterioare ale secretarului de stat american Marco Rubio, potrivit cărora Starshield ar funcționa în principal sub autoritatea guvernului SUA, nu a SpaceX. Presiune politică la Washington: cereri de explicații către SpaceX Pe fondul acestor acuzații, materialul notează o intensificare a controlului politic în SUA. Senatorii democrați Jeanne Shaheen și Chris Coons au trimis o scrisoare către Elon Musk, cerând păstrarea comunicărilor interne, a jurnalelor de rețea, a modificărilor software și a corespondenței cu Casa Albă, Pentagonul și oficiali ruși, începând cu 1 septembrie, cu termen de conformare 30 noiembrie. În plus, congresmenii Gregory Meeks (lider democrat în Comisia pentru Afaceri Externe) și Adam Smith (lider democrat în Comisia pentru Servicii Armate) au criticat noile limitări, susținând că restricții anterioare ar fi contribuit la victime civile în Ucraina și ar fi întărit poziția de negociere a lui Putin, potrivit relatării. În ansamblu, tabloul descris de Zelenski combină două presiuni asupra Ucrainei: lipsa unui acord pentru protejarea infrastructurii energetice și constrângeri tehnice asupra conectivității militare în zonele ocupate, cu efecte imediate asupra apărării aeriene. [...]
Rusia își joacă tot mai mult șansa de a slăbi Ucraina prin presiune economică și politică asupra Europei , după ce opțiunea unei victorii decisive pe front pare „aproape imposibilă”, potrivit unei analize preluate de Digi24 . În acest cadru, Kremlinul ar miza pe două direcții rămase: paralizarea economiei ucrainene și erodarea sprijinului european pentru Kiev, conform Wall Street Journal . Miza este una operațional-economică: dacă infrastructura critică a Ucrainei este degradată suficient prin atacuri repetate, costurile de funcționare ale statului cresc, iar dependența de finanțarea externă se adâncește. În paralel, Rusia încearcă să exploateze tensiunile politice din UE, într-un moment în care Europa este descrisă drept „cel mai important susținător” al Ucrainei. Două planuri rămase: economia Ucrainei și coeziunea Europei Analiza indică faptul că Vladimir Putin ar fi avut inițial patru posibile strategii pentru a câștiga războiul, însă două devin tot mai greu de realizat: colapsul armatei ucrainene și cedarea Kievului sub presiunea administrației Trump pentru acceptarea cerințelor Moscovei. În aceste condiții, Kremlinul ar fi rămas cu: paralizarea economică a Ucrainei , prin lovirea infrastructurii și a capacității de funcționare a statului; slăbirea sprijinului european , prin fragmentarea pozițiilor politice din state-cheie. În același timp, negocierile mediate de SUA, desfășurate recent la Abu Dhabi , sunt prezentate ca un semnal că Moscova urmărește în continuare obiectivele inițiale: „dezmembrarea și subjugarea Ucrainei” și „rescrierea ordinii” de securitate în Europa de după Războiul Rece. Presiune pe infrastructură, cu efect direct asupra economiei Pe teren, linia frontului este descrisă ca fiind „aproape nemișcată”, iar tentativele ruse de a încercui poziții ucrainene din Donețk (inclusiv în zona Sloviansk și Kramatorsk) ar fi eșuat. În schimb, Moscova și-a intensificat campania de bombardamente cu rachete și drone asupra orașelor și infrastructurii critice. Sunt menționate explicit ținte precum: centrale electrice, depozite, porturi la Marea Neagră, poduri peste râul Nipru. Efectul urmărit este împingerea Ucrainei spre o criză de utilități (electricitate, apă, căldură) în prag de iarnă. Textul notează și o consecință financiară: dacă atacurile ar provoca o criză umanitară și ar „paraliza economia”, Ucraina ar putea deveni și mai dependentă de ajutorul financiar european pentru a acoperi costurile tot mai mari ale războiului. Factorul „dronelor” și fereastra de decizie din 2027 Un element operațional important este rolul dronelor: prezența dronelor ucrainene pe linia frontului este descrisă drept „copleșitoare”, ceea ce ar limita capacitatea Rusiei de a avansa, cu excepția perioadelor cu vreme proastă, când operațiunile cu drone sunt îngreunate. În privința unei posibile schimbări de strategie, mai mulți observatori citați în material indică faptul că Putin ar urma să decidă în funcție de evoluțiile din primele luni ale lui 2027, inclusiv rezultatele campaniei de atacuri și dinamica politică europeană. Pariul pe fisuri politice în UE și costul intern pentru Rusia Materialul indică faptul că Rusia urmărește fragmentarea sprijinului european, invocând exemple politice din Franța, Germania și Italia. În Franța, Marine Le Pen este menționată ca favorită în sondaje pentru prezidențialele din primăvara anului viitor și ar fi promis limitarea finanțării pentru Ucraina. În Germania, AfD este prezentat drept cel mai popular partid și ar pleda pentru reluarea livrărilor de gaze rusești, ceea ce ar inversa eforturile Berlinului de reducere a dependenței energetice. În Italia, sunt menționate partide, atât la guvernare, cât și în opoziție, care se opun ajutorului pentru Ucraina. Pe de altă parte, textul notează că resursele Rusiei nu sunt infinite : Kremlinul ar avea dificultăți tot mai mari în acoperirea deficitului financiar în creștere, iar cheltuielile militare ar consuma „o treime sau mai mult” din bugetul de stat. În acest context, o expertă citată descrie sistemul drept „extrem de instabil”. Ce urmează, potrivit materialului: Moscova ar putea ajusta strategia, dar fără a renunța complet la obiectivele sale, iar momentul de evaluare ar fi legat de începutul lui 2027 și de evoluțiile politice din Europa. [...]
Negocierile de pace pentru Ucraina rămân fără un cadru agreat privind rolul Europei , după ce Moscova a respins public ideea că ar exista un acord pentru includerea puterilor europene în discuții, contrazicând declarațiile negociatorului american Jared Kushner , potrivit Digi24 . Ministerul rus de Externe a transmis vineri că nu are cunoștință de vreun acord privind participarea europenilor la negocierile pentru încetarea războiului din Ucraina. Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a spus că, din câte știe instituția, „subiectul nu a fost abordat” în discuțiile purtate la Moscova cu Steve Witkoff și Jared Kushner, ca răspuns la o solicitare de comentarii. Declarații contradictorii, cu impact direct asupra formatului negocierilor Cu o zi înainte, Jared Kushner declarase, după o întâlnire la Dublin cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, că atât Rusia, cât și Ucraina ar fi convenit să îi implice pe europeni în următoarea rundă de negocieri. În același context, Kushner a argumentat că europenii trebuie să fie prezenți la masă și a afirmat că președintele rus Vladimir Putin „este dispus să încerce”. Miza este formatul negocierilor: liderii europeni au încercat să obțină un rol în discuții, invocând implicațiile directe ale unui eventual acord asupra securității continentului. În paralel, Ucraina își menține obiectivul de aderare la Uniunea Europeană. Ce se știe despre întâlnirea de la Moscova Cu câteva ore înainte de întâlnirea de la Dublin, Kushner și Witkoff au avut discuții cu Vladimir Putin la Moscova. Potrivit agenției de stat ruse RIA Novosti , la acea întâlnire nu a participat niciun reprezentant al Ministerului de Externe rus. RIA Novosti a mai relatat că Putin a fost însoțit de: consilierul pentru politică externă Iuri Ușakov; negociatorul-șef Vladimir Medinski; emisarul Kirill Dmitriev. Kushner și Witkoff au ajuns la Moscova și Dublin după discuții trilaterale cu negociatori ucraineni și ruși la Abu Dhabi. Rusia poartă un război pe scară largă împotriva Ucrainei de peste patru ani și jumătate. [...]
Europa a rămas fără un „negociator unic” în discuțiile despre Ucraina dintr-un motiv structural: competențele sunt împărțite între UE, NATO și capitalele naționale , iar negocierile în curs se poartă, deocamdată, la nivel tehnic, nu între lideri, potrivit unei analize Digi24 , care citează Politico . Decizia luată vineri la summitul de la Dublin a fost ca reprezentarea europeană să rămână una de echipă: grupul E5 (Germania, Franța, Polonia și Italia, plus Regatul Unit), împreună cu reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Consiliului, va continua lucrările în acest format. Miza este una de reglementare și arhitectură instituțională: cine poate vorbi „în numele Europei” atunci când pe masă sunt simultan sancțiuni UE, extinderea Uniunii și garanții de securitate care țin de NATO și de state. De ce nu funcționează modelul „un singur emisar” Analiza indică două blocaje principale care fac improbabilă desemnarea unui „supernegociator”. 1) Negocierile nu sunt, în acest moment, la nivel de șefi de stat și de guvern. Discuțiile din această săptămână de la Abu Dhabi au fost descrise ca tehnice, între înalți funcționari. Rusia a trimis un consilier al Kremlinului, iar Ucraina l-a mandatat pe șeful serviciilor de informații. În acest cadru, presiunea pentru o figură politică europeană „greu de ignorat” este, practic, decuplată de la nivelul real al discuțiilor. 2) Europa nu are o singură autoritate care să acopere toate dosarele relevante. Comisia Europeană nu poate negocia arhitectura de securitate a continentului (atribut al NATO și al capitalelor), dar nici NATO sau marile capitale nu pot negocia, în numele UE, sancțiunile sau aderarea Ucrainei la Uniune (dosare care țin de instituțiile UE). Un diplomat UE rezumă această limitare instituțională astfel: „Motivul pentru care Europa nu a găsit o singură persoană care să o reprezinte în ansamblu este că Europa nu este un superstat”. Ce se negociază, de fapt, și de ce contează pentru Europa Potrivit materialului, oficialii americani și ucraineni vor ca Europa să se alăture discuțiilor cu Rusia la nivel tehnic, pe ideea că o conversație despre reorganizarea securității continentului ar putea face Moscova mai cooperantă. Principalul negociator al Rusiei, Vladimir Medinski, este citat afirmând că tema centrală discutată la Abu Dhabi a fost cadrul de securitate al Europei, pe fondul unei critici la adresa sistemului post-Ialta și Potsdam. Ucraina ar fi observat, la rândul ei, o ușoară atenuare a poziției ruse atunci când a apărut perspectiva unei discuții mai ample despre securitatea europeană — însă Europa nu a fost parte a acestei conversații. Următorul punct sensibil: ordinea etapelor și mesajele contradictorii Un alt element cu impact direct asupra poziționării europene este „ordinea etapelor” negocierilor: când și cum ar trebui europenii să accepte o discuție despre cererea Rusiei de reformare a securității regionale. În analiză se arată că există declarații diferite în interiorul UE pe această temă. Kaja Kallas, șefa diplomației UE, este citată susținând că nu ar trebui discutată o arhitectură de securitate europeană mai amplă până la finalizarea acordului de pace. În același timp, la Abu Dhabi, oficiali UE și-ar fi exprimat disponibilitatea pentru linii de negociere în paralel, astfel încât pacea în Ucraina și viitoarele structuri de securitate ale Europei să fie discutate concomitent. În plus, rămâne neclar dacă Rusia acceptă efectiv prezența Europei la negocieri: reprezentanții SUA au spus că Vladimir Putin ar fi fost de acord, dar Kremlinul a pus la îndoială această informație. La finalul discuțiilor, trimisul special Jared Kushner este citat cu o observație care sintetizează impasul european: „Dacă Europa ar putea desemna o singură persoană care să vorbească în numele ei, aceasta ar fi o realizare mai mare decât încercarea de a-i convinge pe ruși să o includă în negocieri”. În acest context, formatul de echipă (E5 plus instituțiile UE) rămâne, deocamdată, soluția practică — dar și una care obligă Europa să-și armonizeze rapid pozițiile, mai ales dacă discuția se mută de la încetarea focului la arhitectura de securitate a continentului. [...]
Implicarea Europei în negocierile de pace pentru Ucraina capătă greutate, dar riscă să devină și o pârghie de amânare pentru Moscova , potrivit CNN , care relatează despre discuțiile purtate la Moscova de emisarul american Steve Witkoff și Jared Kushner cu președintele rus Vladimir Putin. După aproape doi ani în care Europa a fost, în practică, ținută la marginea discuțiilor dintre SUA și Rusia, partea rusă ar fi acceptat, în urma întâlnirilor de joi, ideea ca europenii să aibă un loc la masa negocierilor. Pentru Kiev și Bruxelles, miza nu este doar simbolică: Europa este principalul pilon de sprijin militar, diplomatic și financiar pentru Ucraina și un actor-cheie în regimul de sancțiuni și în gestionarea activelor rusești înghețate. De ce contează: fără Europa, implementarea unui acord ar fi dificilă Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a salutat perspectiva participării europene, argumentând că războiul se desfășoară „în Europa”, iar Ucraina vizează aderarea la UE, ceea ce face ca rolul european să fie important inclusiv pentru „garanții de securitate” și prosperitate. Și la nivelul UE, mesajul este că un acord fără europeni ar fi greu de pus în practică. Kaja Kallas , șefa diplomației europene, a indicat că Europa a susținut Ucraina, a impus sancțiuni și deține pârghii precum activele rusești înghețate — elemente care, în logica Bruxelles-ului, fac ca orice înțelegere să depindă de participarea europeană. Cine ar reprezenta Europa și unde apar fricțiunile interne Componența delegației europene rămâne sensibilă. Președintele Consiliului European, António Costa, a declarat vineri că echipa ar urma să fie formată din instituțiile UE și din statele „E5”: Franța Germania Italia Polonia Regatul Unit În paralel, Jared Kushner a sugerat că una dintre dificultăți ar fi ca Europa să poată „identifica o singură persoană” care să vorbească în numele ei, semn al tensiunilor privind mandatul și coerența poziției europene. Moscova nu confirmă deplin și condiționează accesul Europei Deși includerea Europei este prezentată ca un pas înainte, Kremlinul a evitat să confirme că a acceptat pe deplin prezența europeană la masa negocierilor. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a spus că Europa trebuie să își arate „disponibilitatea de a contribui la procesul de pace” înainte ca o decizie să fie luată privind participarea la viitoarele discuții. În același timp, oficiali ruși au atacat linia dură a liderilor europeni față de Moscova. Consilierul prezidențial Iuri Ușakov a susținut că europenii ar trebui să aleagă între pace și continuarea războiului, afirmând că acțiunile lor ar indica mai degrabă a doua variantă. Riscul operațional: „loc la masă” nu înseamnă pace mai rapidă CNN notează că intrarea formală a europenilor în negocieri nu garantează o accelerare a încheierii conflictului, estimat ca făcând sute de mii de victime de ambele părți. Din contră, apar indicii că Moscova ar folosi noua realitate pentru a-și împinge cererile maximaliste și pentru a prelungi discuțiile, în timp ce continuă presiunea militară. În material sunt menționate, ca semnale timpurii, reluarea unor solicitări rusești precum retragerea NATO din Europa de Est și înăsprirea poziției privind eventuala desfășurare de trupe de menținere a păcii de-a lungul liniei frontului. Într-un fragment televizat din discuții, Putin a legat „aranjamentele de securitate pan-europene” de un acord pentru Ucraina și a criticat ideea ca europenii să trimită trupe după un acord, susținând că aceasta ar însemna „continuarea războiului”. Concluzia implicită a analizei este că, deși Europa câștigă influență formală în formatul negocierilor, Kremlinul ar putea transforma această deschidere într-un instrument de temporizare — cu perspectiva unui nou sezon de iarnă marcat de lupte intense. [...]
Vizita șefului Mossad la Washington ridică miza deciziilor de securitate cu efect direct asupra pieței energiei , într-un moment în care premierul israelian Benjamin Netanyahu îl presează pe Donald Trump să reia războiul împotriva Iranului, potrivit Antena 3 , care citează Axios. Directorul Mossad, Roman Gofman, se află în vizită în SUA și ar fi avut o întâlnire cu directorul CIA, John Ratcliffe, la Washington, înainte de a se deplasa la Miami pentru o întrevedere cu emisarul Casei Albe pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff . Informațiile sunt atribuite de Axios unor surse care confirmă vizita unuia dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Netanyahu pentru discuții cu oficiali de rang înalt din administrația Trump. Războiul cu Iranul, în impas, iar opțiunile diplomatice nu avansează În același timp, războiul cu Iranul, declanșat de SUA și Israel în februarie, este descris ca fiind „în impas”, iar alternativele diplomatice pentru un armistițiu durabil „nu progresează”. În acest context, o eventuală reluare a confruntărilor ar putea amplifica riscurile geopolitice într-o regiune-cheie pentru aprovizionarea globală cu energie, cu potențiale efecte în lanț asupra prețurilor și costurilor de transport. Presiune politică internă în Israel și temeri privind o escaladare Pe plan intern, Netanyahu ar fi pierdut majoritatea parlamentară în urma alegerilor din 27 octombrie, iar adversarul său, Gadi Eisenkot , este însărcinat cu formarea unui nou guvern. Opoziția israeliană și-a exprimat temerea că Netanyahu ar putea încerca să lanseze un atac împotriva Iranului înainte de finalizarea procesului de formare a guvernului, ceea ce ar marca plecarea sa de la putere. Informațiile privind întâlnirile lui Gofman și dinamica decizională din SUA și Israel sunt prezentate ca relatări bazate pe surse, iar articolul nu oferă detalii despre eventuale decizii concrete sau un calendar al unor pași următori. [...]
