Știri
Știri din categoria Externe
Acordul Trump–Putin pentru motorină a slăbit credibilitatea sancțiunilor SUA fără să reducă prețurile, după ce livrările promise nu au ajuns în porturile americane, iar Rusia și-a redirecționat exporturile către alte piețe, potrivit unei analize citate de Digi24.
Înțelegerea, anunțată de Donald Trump în octombrie, urmărea să tempereze scumpirea motorinei în SUA înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie. Planul a provocat însă reacții negative în rândul aliaților europeni și al Ucrainei, pentru că punea sub semnul întrebării politica de sancțiuni împotriva Moscovei, arată The Independent.
La o lună de la anunț, situația descrisă în analiză indică un bilanț invers față de obiectivul inițial: prețurile la pompă au continuat să crească, iar livrările rusești către SUA au rămas blocate sau redirecționate, în timp ce Rusia a reușit să-și intensifice exporturile în alte direcții.
Conform detaliilor prezentate, acordul presupunea suspendarea temporară a unor dispoziții dintr-o nouă lege americană privind sancțiunile impuse Rusiei. În schimb, Moscova urma să exporte „imediat” 300.000 de tone de motorină (aprox. 2,25 milioane de barili) către SUA și piețele internaționale, apoi încă 500.000 de tone în noiembrie și un milion de tone „imediat după aceea”. Licența temporară ar fi permis exporturile către SUA doar până la 7 aprilie anul următor.
În practică, potrivit datelor de trafic maritim invocate în articol, primul transport a fost oprit în largul coastei de est a SUA, după avertismente legate de legalitatea acostării. Petrolierul „Agioi Fanendes” (pavilion Malta), cu aproximativ 300.000 de barili (circa 40.000 de tone metrice), și-a schimbat cursul la circa 400 de mile marine (aprox. 740 km) de New York, potrivit Bloomberg și Kyiv Post, menționate în material. Alte două nave au renunțat anterior la ruta către SUA, una întorcându-se spre Marea Mediterană, cealaltă schimbând destinația către Brazilia.
Pe plan intern, acordul a întâmpinat opoziție politică și juridică: guvernatoarea democrată a statului New Jersey, Mikie Sherrill, a avertizat operatorii portuari să nu accepte transporturi din Rusia, susținând că ar încălca legislația federală și ar putea expune companiile la sancțiuni civile și penale. În plus, senatori din ambele partide au invocat interdicția importurilor de energie din Rusia până la încetarea agresiunii împotriva Ucrainei.
Analiza citată de Digi24 arată că volumele negociate erau insuficiente pentru a influența semnificativ piața americană. Acordul viza 1,8 milioane de tone (aprox. 13,5 milioane de barili), în condițiile în care SUA consumă în jur de 3,6 milioane de barili de motorină pe zi.
În paralel, prețul motorinei a continuat să urce: un galon costa 6,19 dolari pe 5 octombrie și 6,29 dolari o lună mai târziu, pe 2 noiembrie. Materialul mai notează că, înaintea crizei din Orientul Mijlociu, un galon era aproximativ 3,75 dolari, iar prețul „actual” era cu circa 40% mai mare.
Chiar dacă SUA nu au primit motorina promisă, relaxarea restricțiilor a oferit industriei petroliere rusești posibilitatea de a-și relua exporturile către alte piețe, susține analiza. Rusia a exportat 271.000 de barili de motorină pe zi în octombrie, de peste două ori mai mult decât în septembrie (135.000 de barili/zi), potrivit furnizorului de date Kpler.
În același timp, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a afirmat într-un articol din Kommersant că acordul este „deja pus în aplicare” și că ar fi contribuit la scăderea prețurilor globale la combustibil. Pe partea americană, însă, Digi24 notează că până la 13 noiembrie nu fusese înregistrată nicio intrare de motorină rusească în SUA.
Pe dimensiunea de reglementare și încredere între aliați, materialul citează o evaluare a lui Stephen Sestanovich (Consiliul pentru Relații Externe – CFR), potrivit căreia înțelegerea a arătat disponibilitatea SUA de a începe ridicarea sancțiunilor unilateral, „chiar dacă acest lucru încălca propriile legi”.
În plan politic intern, acordul nu a livrat efectul economic așteptat înainte de alegeri: scrutinul de la jumătatea mandatului s-a încheiat, potrivit articolului, cu un rezultat „dezastruos” pentru Trump, democrații obținând controlul atât asupra Senatului, cât și asupra Camerei Reprezentanților.
Recomandate
China și SUA încearcă să deblocheze reducerea tarifelor, dar fără acord înaintea întâlnirii Xi–Trump . Potrivit Digi24 , cele două țări au discutat despre scăderea tarifelor vamale și despre comerțul cu produse agricole în prima reuniune a consiliului comercial bilateral, organizată cu câteva zile înaintea summitului programat joi, la Shenzhen, în marja APEC . Miza economică imediată este pachetul de reduceri tarifare reciproce discutat după summitul din septembrie de la Washington: un total de 60 de miliarde de dolari, care ar include și un aranjament de tip „30 de miliarde de dolari pentru 30 de miliarde de dolari”, conform Ministerului Comerțului din China, citat de Reuters. Deocamdată, autoritățile nu au anunțat încheierea unui acord. Tarifele, condiție pentru creșterea importurilor agricole Beijingul insistă ca Washingtonul să pună în aplicare angajamentele privind reducerea tarifelor, prezentând acest pas drept condiție prealabilă pentru majorarea importurilor de produse agricole americane. În ecuație intră și angajamentul Chinei de a cumpăra anual produse agricole din SUA în valoare de 17 miliarde de dolari până în 2028. Totuși, acordul nu a fost finalizat până acum, iar incertitudinile persistă inclusiv în privința volumelor viitoare de achiziții. O analiză Reuters, bazată pe date vamale, arată că achizițiile chineze de produse agricole americane (cu excepția soiei) sunt pe cale să ajungă în acest an la cel mai scăzut nivel din ultimii șapte ani, în pofida angajamentelor asumate. Ce urmează: discuțiile se mută la nivel de lideri Consiliul comercial bilateral va continua să fie folosit pentru a aborda problemele rămase, a extinde cooperarea și a reduce divergențele nerezolvate, potrivit Ministerului Comerțului din China. Următorul test este întâlnirea dintre Donald Trump și Xi Jinping, programată joi, la Shenzhen, unde tarifele și schimburile agricole sunt printre temele centrale ale dialogului economic bilateral. [...]
Ucraina și Rusia au convenit un schimb de până la 1.300 de prizonieri de război de fiecare parte , iar Europa ar urma să intre direct la masa negocierilor în runda următoare, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski din 13 noiembrie. Acordul pentru schimbul de prizonieri – estimat între 1.200 și 1.300 de persoane din fiecare tabără – vine după discuții mediate de SUA, desfășurate la Abu Dhabi și, ulterior, la Moscova. Zelenski a spus că negociatorii încă definitivează cifra exactă, dar „semnalul principal” ar fi realizarea celui mai mare schimb de prizonieri din întregul război. Schimbul de prizonieri: miza operațională și dimensiunea fără precedent Zelenski a precizat că Ucraina a susținut la Abu Dhabi o propunere mai ambițioasă, de tip „toți pentru toți”, însă consultările ulterioare de la Moscova – între Vladimir Putin și emisarii speciali ai SUA Steve Witkoff și Jared Kushner – au dus la un angajament pentru un schimb de peste 1.000 de persoane de fiecare parte. Dacă se concretizează, operațiunea ar depăși semnificativ schimburile recente, inclusiv cel din 23 octombrie, când Ucraina a repatriat 270 de militari și civili, mulți dintre ei ținuți în captivitate din 2022, după asediul Mariupolului. Europa, din „camera alăturată” la masa negocierilor Un element cu impact direct asupra arhitecturii negocierilor este acceptarea participării europene „la aceeași masă” în runda următoare. Zelenski a afirmat că insistența Kievului pentru includerea deplină a Europei a fost acceptată de Washington și apoi agreată de Moscova în discuțiile de la Kremlin. În viziunea prezentată, Europa ar urma să fie reprezentată de o delegație de trei până la cinci oficiali, iar Zelenski le-a cerut aliaților europeni să definitiveze componența până la finalul lunii noiembrie, menționând că Ucraina ar avea ultimul cuvânt asupra configurației. Printre variantele discutate la Abu Dhabi, potrivit lui Zelenski, s-ar fi aflat: lideri de vârf din UE și NATO; sau consilieri de securitate națională din grupul E4 (Marea Britanie, Franța, Germania, Italia), cu posibile participări din Finlanda, Norvegia și Polonia. Ordinea negocierilor: avertismentul Kievului către SUA Zelenski a avertizat și asupra unor demersuri americane de a atrage Rusia în discuții prin prioritizarea unei noi arhitecturi globale și europene de securitate „post-război” înainte de oprirea ostilităților. În opinia sa, o astfel de abordare ar fi „periculoasă”, deoarece Moscova ar urmări rescrierea regulilor de securitate europene în avantaj propriu. Președintele ucrainean a insistat asupra unei succesiuni „stricte” a pașilor: încetarea focului, oprirea războiului Rusiei împotriva Ucrainei și obținerea unor garanții de securitate obligatorii pentru Kiev, abia apoi discuții mai largi despre cadre continentale. [...]
Rusia reia mesajul că NATO ar slăbi securitatea europeană , într-un nou episod de retorică ce vizează direct arhitectura de securitate a continentului, potrivit Digi24 . Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , a susținut sâmbătă că Europa „ar fi, probabil, mult mai solidă” din punct de vedere al securității dacă Alianța Nord-Atlantică nu ar exista. În declarațiile citate de Agerpres, Zaharova a prezentat NATO drept un factor care ar fi „slăbit” securitatea, comparând alianța cu o „măsea stricată” care ar afecta „sistemul imunitar” al Europei și ar consuma „o cantitate colosală de resurse” pentru măsuri de reacție. „Dacă NATO nu ar exista (...) securitatea în Europa ar fi, probabil, mult mai solidă.” „NATO este tocmai acea organizaţie care (...) ca o măsea stricată (...) a slăbit sistemul imunitar al Europei (...) solicitând şi consumând o cantitate colosală de resurse pentru măsuri de reacţie.” Contextul: disputa pe „arhitectura de securitate” a Europei Potrivit materialului, Zaharova a răspuns criticilor legate de apelurile Moscovei pentru o reorganizare a arhitecturii de securitate europene. Ea a reacționat și la o declarație a cancelarului german Friedrich Merz , relatată de agenția rusă de presă TASS, în care acesta a respins ideea unor discuții cu Rusia pe această temă. „Nu trebuie să discutăm despre asta – ea există deja.” Ce urmează: poziția europeană rămâne de respingere Propunerea Moscovei privind reorganizarea arhitecturii de securitate europene a fost „respinsă recent” de liderii europeni, reuniți la un summit la Dublin, notează Digi24. În acest context, declarațiile Moscovei indică menținerea unei linii de confruntare politică pe tema rolului NATO în Europa, fără semnale, în informațiile prezentate, privind o schimbare de poziție la nivel european. [...]
Respingearea de către UE a unei renegocieri a arhitecturii de securitate europene menține predictibilitatea cadrului NATO , dar prelungește tensiunile politice care pot alimenta incertitudinea în regiune, potrivit Antena 3 . Reacția Moscovei a venit după un summit la Dublin, unde liderii europeni au respins propunerea Rusiei de a negocia „arhitectura de securitate”, iar purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova , a susținut că Europa ar fi „mai sigură” fără NATO. Zaharova a afirmat că, în absența Alianței, „securitatea în Europa ar fi, probabil, mult mai solidă” și a comparat NATO cu o „măsea stricată”, acuzând organizația că ar fi slăbit „sistemul imunitar” al Europei și al lumii și că ar solicita „o cantitate colosală de resurse” pentru măsuri de reacție. De ce contează refuzul UE: linie roșie în negocierile de securitate Poziția liderilor europeni, exprimată la summitul de la Dublin, indică faptul că UE nu acceptă includerea unei renegocieri a arhitecturii de securitate europene ca temă de negociere cu Rusia în acest moment. Din perspectiva stabilității instituționale, mesajul reduce riscul unor concesii rapide care ar putea schimba regulile de funcționare ale securității colective în Europa. În același timp, reacția dură a Moscovei arată că subiectul rămâne un punct de fricțiune major, cu potențial de a menține un climat de tensiune în proximitatea UE. Ce a spus Germania și cum a fost folosit mesajul de Moscova Zaharova a reacționat și la o declarație a cancelarului german Friedrich Merz, consemnată de agenția rusă de presă TASS, potrivit căreia nu este necesar să se discute cu Rusia despre o arhitectură de securitate europeană. „Nu trebuie să discutăm despre asta. Ea există deja”, a spus Merz. Context: propunerea Rusiei și legătura cu negocierile despre Ucraina și Republica Moldova Potrivit sursei, președintele rus Vladimir Putin le-a transmis americanilor că propunerea Rusiei din 2021 privind retragerea NATO reflectă în continuare „viziunea” Moscovei despre „pilonii unei arhitecturi de securitate indivizibile”, declarație atribuită lui Iuri Ușakov, consilier pentru politică externă al președintelui rus, după negocieri din această săptămână cu emisarii președintelui Donald Trump. În același timp, în cadrul negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina, Rusia ar fi propus și federalizarea Republicii Moldova și organizarea unor referendumuri privind independența regiunilor Transnistria și Găgăuzia. Guvernul de la Chișinău a reacționat, prin purtătorul de cuvânt Dumitru Ciorici, care a spus că, pe măsură ce Republica Moldova avansează spre UE, apar „mai multe sperietori și provocări de la Moscova” menite să o împiedice. [...]
Posibila condiționare a aderării Ucrainei la NATO de concesii teritoriale a reapărut în discuțiile diplomatice, după ce președintele Volodîmîr Zelenski a spus că negociatori americani au întrebat, pentru prima dată, dacă Kievul ar accepta retrageri din est în schimbul unei perspective de intrare în Alianță, relatează Al Jazeera . În paralel, războiul a continuat cu atacuri cu drone de ambele părți. Autoritățile ruse au anunțat că un atac ucrainean cu drone a ucis o mamă, un tată și fiica lor de 24 de luni în localitatea Proletarsky, din regiunea Belgorod, la aproximativ 20 km de granița cu Ucraina. Ministerul rus al Apărării a susținut că armata a interceptat 29 de drone ucrainene peste noapte, inclusiv mai multe deasupra regiunii Moscova. Ce a spus Zelenski despre „opțiunea NATO” și Donbas Potrivit declarațiilor făcute vineri reporterilor (sub embargo până sâmbătă), Zelenski a afirmat că, la discuțiile din această săptămână de la Abu Dhabi , negociatorii SUA au întrebat dacă Ucraina și-ar retrage trupele din regiunea estică Donbas în schimbul aderării la NATO. Zelenski a precizat că întrebarea a fost ridicată pentru prima dată, dar că nu există o ofertă concretă. El a reiterat că Ucraina nu își va retrage trupele, însă a indicat că subiectul ar putea fi supus unui referendum dacă Kievul ar primi: garanții de securitate ferme; finanțare pentru forțele armate; bani pentru reconstrucție. „NATO a revenit pe agendă”, a spus Zelenski, potrivit relatării. Donbas include regiunile Donețk și Luhansk, parțial ocupate de Rusia. Moscova cere retragerea ucraineană din zonele pe care Kievul încă le controlează și se opune aderării Ucrainei la NATO, ai cărei membri își asumă apărarea reciprocă. Contextul negocierilor și miza de securitate Zelenski a mai spus că nu va modifica Constituția Ucrainei pentru a o face neutră, argumentând că o astfel de schimbare nu ar garanta securitate pe termen lung. În același timp, el a descris Uniunea Europeană și NATO drept „singura securitate reală” a Europei și a avertizat că tentativa Moscovei de a „revizui” arhitectura de securitate a continentului este periculoasă, deoarece poate duce la războaie sau escaladări. Reluarea discuțiilor directe mediate de SUA între Rusia și Ucraina, în această săptămână, a alimentat speranțe privind un posibil final mai rapid al războiului, însă, în afară de schimburi de prizonieri, sursa notează că s-a înregistrat puțin progres. Reprezentanți europeni ar urma să participe la următoarea rundă de negocieri. Atacuri cu drone: cifrele raportate de cele două părți Ucraina a transmis, prin forțele aeriene, că Rusia a lansat 96 de drone de vineri seara, dintre care 81 ar fi fost doborâte sau bruiate electronic până sâmbătă dimineață. Au fost raportate lovituri în opt locații și căderi de resturi în alte două, iar un furnizor local de energie a anunțat întreruperi în unele zone din nord-estul regiunii Sumî. Informațiile despre interceptări și pagube provin din raportările părților implicate și nu sunt prezentate în material ca fiind verificate independent. [...]
Întâlnirea Trump–Xi–Putin de la APEC riscă să rămână fără rezultate concrete pe dosarele cu miză economică , în condițiile în care Casa Albă spune din start că nu se așteaptă la un acord pe un nou tratat nuclear, iar războiul din Iran continuă să țină Strâmtoarea Hormuz închisă și prețurile energiei volatile, potrivit Al Jazeera . Întâlnirea trilaterală – prima de acest tip – va avea loc la Shenzhen, în marja summitului APEC din 18-19 noiembrie, după confirmarea Casei Albe. Discuțiile sunt anunțate ca fiind centrate pe „proliferarea nucleară”, însă vin pe fondul unor crize care apasă direct pe piețe și lanțuri de aprovizionare: războiul Rusiei în Ucraina, războiul SUA–Israel cu Iranul și tensiunile comerciale SUA–China. Dosarele care pot influența energia și comerțul Pe agenda probabilă apar trei teme cu impact economic indirect, dar relevant: Un nou cadru pentru controlul armelor nucleare după expirarea, în februarie, a tratatului New START (semnat în 2010), care limita arsenalele strategice ale SUA și Rusiei. Trump a respins anterior prelungirea și a cerut un acord „nou, îmbunătățit și modernizat” care să includă și China, însă Beijingul este descris ca reticent să intre într-un aranjament pe care nu l-a negociat. Un oficial de rang înalt din administrația Trump a declarat pentru Reuters că subiectul va deschide discuția, dar că „nu ne așteptăm să obținem vreun fel de acord”. Războiul cu Iranul , lansat de SUA și Israel pe 28 februarie, care a intrat într-un blocaj: loviturile la scară largă s-au oprit „deocamdată”, dar Strâmtoarea Hormuz rămâne închisă după mai mult de 100 de zile, iar prețurile petrolului și gazelor sunt încă volatile, pe fondul atacurilor iraniene și al minelor marine. Înainte de război, o treime din aprovizionarea Chinei cu țiței tranzita strâmtoarea, iar conflictul afectează și cererea pentru exporturile chineze, potrivit articolului. Rivalitatea comercială SUA–China , inclusiv competiția pentru microcipuri folosite în inteligența artificială. Materialul notează că Trump a impus anul trecut o majorare de taxe de 145% pentru China, iar Beijingul a răspuns cu tarife de 125% la importurile din SUA. Ulterior, cele două părți au redus tarifele și au încheiat „mai multe înțelegeri”, dar un scandal recent la Nvidia a reaprins tensiunile, după ce SUA ar fi acuzat China de spionaj asupra directorului general Jensen Huang, acuzație negată de Beijing. Ucraina, probabil în afara discuției Deși contextul geopolitic este dominat de războiul din Ucraina, articolul susține că este „foarte puțin probabil” ca subiectul să fie abordat la trilaterală. Un oficial al administrației Trump a spus că președintele SUA nu va ridica tema, în timp ce China a calificat războiul drept o problemă europeană. Washingtonul ar urmări negocieri de pace pe un canal separat, cu emisari americani care au vizitat în această săptămână atât Ucraina, cât și Rusia. Ce urmărește fiecare lider Al Jazeera descrie obiective diferite, cu accent pe poziționare și imagine, mai degrabă decât pe acorduri rapide: Rusia ar vedea întâlnirea ca pe o oportunitate de imagine și de proiectare a puterii, în timp ce conflictul din Ucraina este „ocolit”. Analistul Alexander Bratersky spune că Putin ar putea folosi formatul pentru a se prezenta intern drept „primul între egali”. China ar urmări o detensionare a războiului cu Iranul, care îi afectează energia, și ar încerca să evite presiunea de a intra într-un tratat nuclear trilateral. Ministerul chinez de Externe a afirmat luna trecută că nu este „nici corect, nici rezonabil, nici realist” să i se ceară Chinei să participe acum la astfel de negocieri. SUA ar avea ca prioritate includerea Chinei și Rusiei într-un nou acord privind reducerea armelor nucleare. Olivia Wales, purtătoare de cuvânt a Casei Albe, a spus că Trump consideră proliferarea „foarte periculoasă”. În același timp, articolul sugerează că Trump ar putea folosi întâlnirea pentru a proiecta influență diplomatică, în condițiile în care Iranul nu acceptă cererile SUA pentru încheierea războiului. Mai mult „performanță” decât decizii Unul dintre experții citați, profesorul Simon Mabon (Universitatea Lancaster), anticipează „fotografii” și retorică, dar puține rezultate care să închidă conflictele majore. În plus, înfrângerea severă a republicanilor la alegerile de la mijloc de mandat, menționată în articol, ar putea reduce marja de manevră a lui Trump, pe fondul unui Congres condus de democrați, probabil mai favorabil Ucrainei. În Rusia, oficiali au ridicat miza simbolică: Pyotr Tolstoy a vorbit despre posibilitatea unui „nou Ialta”, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a numit întâlnirea „extrem de semnificativă”, avertizând totuși că eventualele înțelegeri nu pot fi impuse altor state. Pentru piețe, semnalul imediat rămâne că dosarele cu impact direct – energia prin Hormuz și comerțul SUA–China – vor fi discutate, dar fără garanția unor rezultate rapide. [...]
