Știri
Știri din categoria Externe
Aproximativ 50 de cetățeni chinezi luptă în armata ucraineană, iar pentru unii întoarcerea acasă ar putea deveni imposibilă, pe fondul riscurilor politice și de securitate asociate implicării lor într-un război pe care Beijingul spune că îl tratează „neutru”, potrivit Digi24, care citează un reportaj The Kyiv Independent.
Miza, dincolo de dimensiunea militară, este una de reglementare și control politic: voluntarii chinezi descriu o ruptură potențial definitivă de țara natală, în condițiile în care promovarea cauzei Ucrainei pe rețele sociale chineze este sensibilă din cauza cenzurii, iar familiile lor ar fi fost avertizate de ofițeri ai serviciilor de securitate chineze.
Unul dintre voluntari, Luo Haizhou (inițial identificat prin indicativul militar „Brunko”), spune că a ajuns să cunoască majoritatea chinezilor care luptă în diferite sectoare ale frontului ucrainean și că îi recrutează, în pofida presiunilor transmise familiei sale din China. El afirmă că, pentru „câteva zeci” dintre cei înrolați, alegerea ar putea să-i fi costat șansa de a se mai întoarce vreodată acasă.
„Nu mai avem de ce să ne temem.”
Potrivit relatării, motivațiile sunt diferite: unii au plecat din China din nemulțumire față de regimul comunist, alții spun că au fost inspirați de moartea unui voluntar chinez pe front (Peng Chenliang, în noiembrie 2024), eveniment care ar fi avut ecou în rândul celor care au venit ulterior.
Beijingul susține că are o poziție neutră în războiul declanșat de Rusia, însă, conform articolului, își intensifică schimburile comerciale cu Moscova și furnizează componente fabricate în China folosite în producția rusă de drone și rachete. În paralel, sunt menționate și situații inverse: cetățeni chinezi care luptă de partea Rusiei și informații potrivit cărora ofițeri militari chinezi ar vizita zone din apropierea frontului rusesc pentru a studia lecțiile tactice ale războiului (formulare atribuită în material ca „potrivit unor informații”, fără detalii suplimentare).
În acest cadru, consecința directă pentru voluntarii din Ucraina nu este doar riscul de pe front, ci și expunerea la eventuale repercusiuni la întoarcerea în China, inclusiv prin prisma activității lor publice online și a faptului că luptă împotriva Rusiei, partener important al Beijingului.
Luo a ajuns în Ucraina în decembrie 2023. Inițial, spune că a fost atras de perspectiva unei vieți noi și de oportunități economice într-o Ucraină care urma să se reconstruiască după război, el fiind comerciant de fier vechi. Ulterior, s-a implicat în activități umanitare (alimente, aparatură electronică pentru refugiați, evacuări de civili).
Materialul descrie și dificultăți administrative: regimul vizelor pentru cetățenii chinezi era complicat, iar intrarea în Ucraina putea presupune, pe lângă viza ucraineană, și vize de tranzit (inclusiv Schengen) sau o viză pentru Republica Moldova, unde accesul era uneori refuzat. În final, Luo ar fi considerat că înrolarea este cea mai bună cale pentru a obține drept de ședere.
În armată, el s-a pregătit ca operator de drone și a ajuns să îndeplinească inclusiv sarcini de sprijin, pe fondul barierei lingvistice invocate de comandant. Ulterior, a cerut transferul la infanteria marină și afirmă că urmează să fie implicat într-o unitate de apărare aeriană împotriva dronelor.
Un alt voluntar, „Mustang”, operator de drone în cadrul Brigăzii 12 Azov, a cerut anonimat. El spune că războiul i-a dat un nou sens vieții, pe fondul unei stări de apatie după pandemie și al nemulțumirii față de societatea din China, dar descrie viitorul în termeni pesimiști și își fixează ca prioritate imediată supraviețuirea.
În privința planurilor de după război, el ia în calcul mai multe variante (rămânerea în Ucraina, un loc de muncă în Europa sau SUA), iar revenirea în China o tratează prudent, pe motiv că nu știe ce informații ar putea avea autoritățile despre el.
Recomandate
Tranzacțiile bursiere ale lui Donald Trump pe Nvidia se suprapun cu decizii de export care au favorizat compania , potrivit unei analize citate de Antena 3 . Miza economică este dublă: pe de o parte, potențialul câștig personal din creșterea acțiunilor; pe de altă parte, efectul asupra uneia dintre cele mai importante piețe ale Nvidia – China – într-un moment în care Washingtonul își calibrează politicile de control al exporturilor de tehnologie. Analiza organizației anticorupție DeKleptocracy arată că Trump a investit în Nvidia inclusiv cu câteva zile înainte ca administrația sa să elimine o restricție care limita vânzarea celor mai avansate cipuri americane către China, relatează The Guardian , citat de Antena 3. Potrivit declarațiilor financiare publice analizate de DeKleptocracy, achiziția de acțiuni Nvidia din acel interval s-a situat între 1 milion și 5 milioane de dolari (aprox. 4,6–23 milioane lei). Decizia de politică comercială și efectul de piață În mai 2025, administrația Trump a anulat o regulă introdusă în timpul mandatului lui Joe Biden, menită să împiedice exportul celor mai performante cipuri pentru inteligență artificială către China. În logica reglementării inițiale, obiectivul era atât protejarea industriei americane, cât și reducerea riscului ca Beijingul să accelereze dezvoltarea unei tehnologii AI mai avansate decât cea a SUA. Eliminarea restricțiilor a fost favorabilă Nvidia, în condițiile în care China a fost o piață majoră pentru companie: între 2010 și 2022, aproximativ un sfert din vânzările producătorului de cipuri au provenit din China, potrivit materialului citat. Antena 3 notează că, după anunțul privind renunțarea la regula introdusă de Biden, acțiunile Nvidia au crescut. Episodul H200: aprobări, performanță și controverse Câteva luni mai târziu, în decembrie 2025, Trump a anunțat că Nvidia va putea vinde Chinei cipurile H200, descrise drept unele dintre cele mai performante produse ale companiei. Decizia a primit aprobarea Departamentului Comerțului în ianuarie 2026. Măsura a generat controverse în SUA. Potrivit experților citați, cipurile H200 erau de șase ori mai performante decât cele disponibile în China la acel moment, iar vânzarea lor ar fi putut ajuta Beijingul să reducă decalajul tehnologic. Consiliul pentru Relații Externe (Council on Foreign Relations) a avertizat că aceste cipuri ar putea accelera considerabil dezvoltarea infrastructurii de inteligență artificială a Chinei. În același interval, declarațiile financiare ale lui Trump indică noi achiziții de acțiuni Nvidia: în zilele de după anunțul din decembrie 2025, ar fi făcut cel puțin trei cumpărări, fiecare în valoare de 250.001–500.000 de dolari (aprox. 1,15–2,3 milioane lei), potrivit analizei DeKleptocracy citate. Ce se știe și ce nu se poate demonstra DeKleptocracy ridică întrebări privind posibilitatea ca interesele financiare ale lui Trump să fi influențat politica SUA față de China, însă analiza nu ar demonstra că președintele a schimbat regulile privind exporturile pentru a câștiga bani din acțiunile Nvidia. Antena 3 precizează că, deși tranzacțiile apar în declarațiile financiare, nu există deocamdată dovezi că investițiile sale în Nvidia au determinat schimbarea politicii americane privind exporturile de cipuri către China. Context: acuzații de spionaj și relația cu conducerea Nvidia Informațiile despre investițiile lui Trump apar pe fondul unui scandal de spionaj care a adus în atenție relațiile Nvidia cu China. Potrivit relatărilor din presa americană menționate în material, Jensen Huang, fostul director executiv al Nvidia, ar fi avut o relație extraconjugală cu Alice Huang, suspectată de serviciile americane de informații că ar fi lucrat pentru China. În același context, Trump ar fi fost informat de două ori de serviciile americane de informații despre suspiciunile legate de Alice Huang, dar nu ar fi luat măsuri, potrivit materialului citat. Antena 3 mai notează că Jensen Huang este considerat un apropiat al președintelui american și că, în octombrie 2025, Nvidia a contribuit cu 25 de milioane de dolari (aprox. 115 milioane lei) la proiectul unei săli de bal promovate de Trump la Casa Albă. În ansamblu, cazul pune presiune pe tema conflictelor de interese la vârful administrației americane, într-un sector – cipuri pentru inteligență artificială – unde deciziile de export pot muta rapid atât cotații bursiere, cât și echilibre geopolitice. [...]
Închiderea tuturor aeroporturilor din Moscova, pe fondul unui atac cu drone, arată un risc operațional direct pentru transportul aerian și poate genera întârzieri și rerutări pe una dintre cele mai aglomerate piețe din regiune, potrivit Mediafax . În noaptea de joi spre vineri, capitala Rusiei a fost vizată de un atac aerian „de amploare”, iar drone lansate de armata ucraineană se îndreptau spre Moscova, conform Nexta . Sursa citată menționează și posibilitatea unui număr record de drone, fără a oferi o confirmare oficială. Ca măsură imediată, autoritățile ruse au închis toate aeroporturile din Moscova. Nu este pentru prima dată când atacurile cu drone afectează traficul aerian din zona capitalei: în ultimele luni, Ucraina ar fi intensificat atacurile, ceea ce a dus la perturbarea circulației avioanelor, notează publicația. Context: atacul, în ziua sosirii emisarilor lui Trump la Moscova Atacul are loc în aceeași zi în care Steve Witkoff și Jared Kushner, descriși ca reprezentanți ai președintelui american Donald Trump, au ajuns la Moscova pentru o nouă rundă de negocieri cu Vladimir Putin privind încheierea războiului din Ucraina. Vizita vine după două zile de discuții între Rusia, Ucraina și Statele Unite, desfășurate la Abu Dhabi. Cei doi emisari americani au fost întâmpinați pe aeroportul Vnukovo de Kirill Dmitriev, reprezentant special al președintelui rus, care i-a însoțit spre centrul Moscovei, unde a avut loc întâlnirea cu Putin. Pentru Witkoff, aceasta ar fi fost a zecea întâlnire față în față cu liderul rus, potrivit informațiilor citate. [...]
Restricțiile de viteză ale Starshield /Starlink rămân active în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia, afectând direct operațiunile cu drone , inclusiv folosirea dronelor interceptoare împotriva aparatelor Shahed, potrivit Digi24 . Președintele Volodimir Zelenski spune că autoritățile de la Kiev nu au primit „explicații clare” pentru menținerea limitărilor. Măsura vizează serviciul Starshield, versiunea militară a sistemului Starlink, și a fost introdusă la jumătatea lunii octombrie. Atunci, oficialii ucraineni au indicat că terminalele militare care se deplasau cu o viteză mai mare de 160 km/h își pierdeau conexiunea, ceea ce perturba misiunile cu drone. Restricțiile au fost ridicate pe 24 octombrie, dar au fost reintroduse ulterior, începând de luni, iar acum sunt raportate ca fiind în continuare active de-a lungul liniei frontului și în zonele ocupate de Rusia. Zelenski a precizat că limita de viteză pentru forțele ucrainene rămâne de 161 km/h, ceea ce, în evaluarea sa, face imposibilă utilizarea dronelor interceptoare împotriva dronelor Shahed. „Din păcate, de-a lungul întregii linii a frontului și pe teritoriul temporar ocupat al Ucrainei, limita de viteză pentru forțele noastre rămâne de 161 de kilometri pe oră. Acest lucru face imposibilă, în special, utilizarea dronelor interceptoare împotriva dronelor Shahed.” Ce se știe despre aplicarea restricțiilor Un oficial al Ministerului Apărării de la Kiev a declarat că, până vineri, „nu s-au înregistrat astfel de restricții în zonele aflate sub control ucrainean”, ceea ce sugerează o aplicare diferențiată în funcție de teritoriu. Contextul tehnic și politic rămâne însă neclar. Elon Musk , directorul general al SpaceX (compania-mamă a Starlink), a negat că ar fi responsabil pentru restricțiile de viteză atunci când acestea au fost semnalate prima dată. El a susținut, pe platforma X, că sistemele Starshield sunt „deținute și controlate de guvernul SUA”, iar limitele ar fi stabilite de armata americană și, „în ultimă instanță”, de președintele SUA, Donald Trump. De ce contează operațional În termeni practici, limitarea conexiunii la viteze peste pragul menționat poate reduce capacitatea armatei ucrainene de a folosi drone în misiuni care presupun deplasare rapidă și stabilitate a legăturii de date. Zelenski leagă explicit această problemă de imposibilitatea utilizării dronelor interceptoare împotriva dronelor Shahed, folosite frecvent în atacuri aeriene. Informațiile despre restricții și reacțiile oficiale sunt prezentate de Politico , citat de Digi24. [...]
Deschiderea lui Marine Le Pen către o discuție directă cu Volodimir Zelenski , axată pe finanțarea Ucrainei, mută presiunea politică asupra viitoarelor decizii bugetare europene și adaugă incertitudine în jurul continuității sprijinului financiar, potrivit Digi24 . Marine Le Pen, candidată de extremă dreapta la alegerile prezidențiale din Franța și lidera partidului Rassemblement National, a declarat că este dispusă să se întâlnească cu președintele ucrainean la Bruxelles, pentru a discuta „în special despre finanțarea” Ucrainei. Informația este relatată de AFP și preluată de News.ro. Declarația a fost făcută cu ocazia unei vizite la târgul „Made in France”, unde Le Pen a spus că, dacă îl poate întâlni pe Zelenski la Bruxelles, va transmite acest lucru ambasadorului Ucrainei. De ce contează: semnal politic pe tema banilor pentru Ucraina Le Pen a argumentat că Bruxelles-ul ar fi un loc „potrivit” pentru o astfel de întâlnire, invocând tensiunile europene legate de finanțarea Ucrainei. „Consider că locul ar fi, de altfel, destul de potrivit, deoarece realitatea este că problema finanțării Ucrainei este una care zguduie astăzi Europa.” Context: poziția declarată privind reducerea sprijinului Potrivit informațiilor din articol, Marine Le Pen a afirmat în repetate rânduri că ar reduce ajutorul financiar acordat Ucrainei dacă va câștiga alegerile prezidențiale de anul viitor. În acest cadru, disponibilitatea pentru o întâlnire la Bruxelles capătă relevanță nu doar diplomatică, ci și practică: discuția despre „finanțare” indică faptul că subiectul sprijinului bugetar pentru Ucraina rămâne un punct de fractură în politica europeană, cu potențiale consecințe asupra deciziilor viitoare. [...]
Premierul Letoniei cere UE să-și întărească poziția față de Rusia , argumentând că Europa are avantaje economice și militare care ar trebui folosite mai ferm în raport cu Moscova, potrivit Digi24 . Mesajul vine în contextul în care Uniunea Europeană se pregătește să decidă, în următoarele două săptămâni, cine va reprezenta blocul comunitar în viitoarele negocieri de pace dintre Ucraina și Rusia. Declarațiile au fost făcute de prim-ministrul leton Andris Kulbergs la summitul șefilor de stat și de guvern ai UE, organizat la Dublin. El a susținut că Rusia „nici măcar nu este capabilă să înfrângă” Ucraina, pe care a descris-o drept o țară mai mică atât ca teritoriu, cât și ca populație, și a apreciat rezistența Kievului, care continuă să se apere „pentru al cincilea an consecutiv”. Miza: rolul UE în negocieri și condițiile puse Rusiei Kulbergs a insistat că Europa ar trebui să fie „mai curajoasă” în dezbaterile despre pacea în Ucraina și despre rolul UE în eventualele negocieri, invocând superioritatea economică și militară a continentului față de Rusia. În același timp, el a criticat situația în care Moscova ar putea „să impună cerințe pe care Europa să fie nevoită să le accepte”, subliniind că Rusia este „țara agresoare” și afirmând, în opinia sa, că aceasta „pierde teren pe front”. În acest cadru, premierul leton a cerut ca UE să-și „crească exigențele” și să precizeze ce garanții de securitate ar trebui să primească Ucraina. Ce urmează: desemnarea reprezentantului UE Uniunea Europeană „speră să decidă în următoarele două săptămâni” cine va reprezenta UE în viitoarele negocieri de pace , după ce Statele Unite i-au invitat pe europeni să participe direct la contacte. Subiectul a devenit o prioritate la reuniunea informală de vineri, deși nu fusese inițial pe agendă. Liderii europeni și-au exprimat dorința de a participa la discuții pentru a apăra interesele Europei și a sprijini Ucraina, însă există dezacorduri privind persoana care ar trebui să preia această reprezentare. [...]
Disputa din UE privind emisarul pentru negocierile de pace riscă să slăbească poziția europeană , pe fondul presiunilor ca blocul comunitar să desemneze un singur reprezentant în discuțiile despre Ucraina, potrivit Digi24 . Kaja Kallas , Înaltul Reprezentant al UE, spune că Rusia nu o dorește la masa negocierilor din cauza pozițiilor ei „ferme”, dar avertizează că Moscova ar încerca, în general, să aibă în față o parte „cât mai slabă”. Kallas afirmă că, în calitate de șef al politicii externe a UE, ar trebui să preia rolul de emisar pentru negocierile menite să pună capăt războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, relatare atribuită de Digi24 publicației Euronews. Ea a spus că liderii europeni au numit-o în funcție știind că, în mandat, vor exista discuții față în față cu Moscova și că, dacă statele membre vor să schimbe înțelegerea, o pot face, fiind decizia lor. În același timp, Kallas a respins ideea ca UE să copieze modelul SUA, care ar fi ales doi emisari „aleși cu grijă”, Steve Witkoff și Jared Kushner, susținând că Uniunea ar trebui să opteze pentru o persoană cu „rol instituțional” bine definit. În arhitectura UE, Tratatul de la Lisabona îi dă Înaltului Reprezentant rolul de coordonare și implementare a politicii externe, dar prevede și un rol de reprezentare pentru președintele Consiliului European, în prezent Antonio Costa , în timp ce Comisia Europeană gestionează dosare precum sancțiunile, finanțarea și aderarea, considerate esențiale pentru procesul diplomatic. Cine ar putea reprezenta UE și de ce contează Potrivit informațiilor prezentate, Antonio Costa ar fi „depășit-o rapid” pe Kallas în cursa pentru funcția de trimis special și ar fi văzut drept favorit. În paralel, Kallas este descrisă ca o figură controversată la Bruxelles și „din ce în ce mai mult marginalizată” în discuțiile la nivel înalt — un context care, în logica articolului, amplifică riscul ca UE să transmită semnale de divizare într-un moment în care i se cere coerență. Kallas a invocat și constrângerile interne ale politicii externe europene, bazate pe unanimitate, subliniind că nu se reprezintă pe sine, ci „27” de state membre. Mesajul Moscovei, în lectura Kallas: „vor o parte slabă” Întrebată dacă opoziția Rusiei ar avea legătură cu faptul că provine din Europa de Est, Kallas a răspuns că Moscova s-ar opune „oricui ar fi puternic” la masa negocierilor, pentru a-și putea impune cererile maximaliste și pentru a obține pârghii. „Desigur, atunci când negociezi cu cineva, îți dorești ca partea cealaltă să fie cât mai slabă posibil, pentru a putea obține ceea ce îți dorești. Este foarte clar.” Ea a adăugat că, dacă europenii ar accepta ca Rusia să decidă cine îi reprezintă, i-ar oferi o pârghie „pe care nu ar trebui să o aibă”. Presiunea pentru un singur reprezentant și stadiul discuțiilor Tema trimisului special a intrat în centrul discuțiilor după ce atât Ucraina, cât și SUA au cerut europenilor să desemneze un singur reprezentant pentru negocieri, subiect discutat de liderii UE la Dublin. Un diplomat de rang înalt a avertizat că dezbaterea despre candidați riscă să „alimenteze diviziunile dintre europeni”, ceea ce „este exact ceea ce dorește Rusia”. Până acum, negocierile s-au desfășurat la nivel tehnic, iar articolul notează că nu este clar ce rol ar avea trimisul și „la ce masă” ar lua loc. La ultima reuniune de la Abu Dhabi au participat înalți oficiali din Franța, Germania, Regatul Unit, Italia, Comisia Europeană, Consiliul European și NATO. Kallas a mai recunoscut că un reprezentant al UE nu poate vorbi în numele Regatului Unit și al Norvegiei, doi susținători importanți ai Ucrainei care nu sunt membri ai Uniunii. [...]
