Știri
Știri din categoria Externe
Emmanuel Macron avertizează că reducerea ajutorului pentru Ucraina riscă să slăbească pe termen lung securitatea Europei, într-un moment în care tema finanțării Kievului intră direct în campania prezidențială din Franța, potrivit Digi24. Mesajul vine după ce Marine Le Pen, candidată a extremei drepte și favorită în cursa pentru Élysée, a spus că ar intenționa să oprească finanțarea Ucrainei dacă va câștiga alegerile.
Macron susține că limitarea resurselor pentru Kiev ar putea împinge Ucraina să accepte o „pace nedreaptă” și ar crea o vulnerabilitate de durată pentru întregul continent. Într-un mesaj publicat pe platforma X, președintele francez a transmis că o astfel de abordare ar deschide calea unui nou conflict.
„Aceasta este o rețetă pentru următorul război. Aceasta nu poate fi poziția Franței.”
Președintele Franței leagă explicit sprijinul pentru Ucraina de protecția directă a Franței și a europenilor. El avertizează că, dacă Rusia își impune voința asupra unei țări europene „prin forță”, efectul ar fi slăbirea întregii Europe.
„A ajuta Ucraina să se apere înseamnă a proteja Franța și poporul francez.”
În același context, Digi24 notează că Marine Le Pen ar urma să oprească ajutorul financiar după o perioadă de grație de șase luni, dacă va fi aleasă.
Poziția lui Le Pen a fost criticată de reprezentanți ai guvernului și de candidați din mai multe zone politice, de la social-democrați până la dreapta. În paralel, Jean-Luc Mélenchon (La France Insoumise), cel mai bine plasat în sondaje pentru a o înfrunta pe Le Pen în turul al doilea din mai, este acuzat de adversari că ar avea o poziție favorabilă Rusiei, potrivit aceleiași surse.
Macron afirmă că discuțiile recente cu emisari americani ar fi indicat lipsa de interes a liderului de la Kremlin pentru o soluție negociată. În evaluarea sa, Rusia ar miza pe intensificarea atacurilor asupra civililor și pe provocarea unei crize energetice în Ucraina, pentru a forța capitularea.
„Este clar că el pariază pe forțarea Ucrainei să capituleze prin intensificarea atacurilor împotriva civililor și prin încercarea de a arunca țara în întuneric în această iarnă. Responsabilitatea noastră este să dejucăm acest pariu.”
Macron mai spune că statele europene trebuie să își definească mai clar obiectivele pentru perioada de după război și să precizeze ce așteaptă de la Statele Unite în privința garanțiilor de securitate pe termen lung pentru continent.
Recomandate
Europa a ales o formulă de negociere în echipă, nu un lider unic, pentru a-și proteja interesele de securitate în discuțiile de pace privind Ucraina , pe fondul diferențelor dintre state și al limitărilor instituționale ale UE, potrivit Antena 3 . La reuniunea de vineri de la Dublin, liderii europeni au decis ca Europa să fie reprezentată la negocierile de pace de „ grupul E5 ” — Germania, Franța, Polonia, Italia și Regatul Unit — împreună cu reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Consiliului European. Decizia vine după săptămâni de discuții în care s-a căutat un negociator suficient de influent încât să poată discuta „de la egal la egal” cu Vladimir Putin și Donald Trump, dar concluzia a fost că o astfel de persoană nu poate acoperi singură toate interesele europene. De ce contează: miza nu e doar Ucraina, ci arhitectura de securitate a Europei Dincolo de formula de reprezentare, problema centrală pentru europeni este poziția comună pe care o vor avea în discuțiile cu Moscova. Premierul suedez Ulf Kristersson a rezumat această logică înaintea reuniunii: „Ceea ce spunem efectiv este mai important decât cine se află în sală”. Textul indică faptul că Rusia urmărește nu doar un acord privind Ucraina, ci și schimbarea regulilor de securitate din Europa. Vladimir Medinski, principalul negociator rus, a spus că acest subiect a fost în centrul discuțiilor de la Abu Dhabi, argumentând că sistemul de securitate construit după conferințele de la Ialta și Potsdam „nu mai funcționează corespunzător”. De ce nu există un „supernegociator”: Europa nu poate vorbi cu o singură voce Diplomați și oficiali implicați în discuții au ajuns la concluzia că niciun politician nu poate reprezenta singur toate interesele Europei, inclusiv pentru că deciziile relevante sunt împărțite între state, UE și NATO. Un diplomat european citat de Antena 3 explică explicit limita de fond: „Motivul pentru care Europa nu a găsit o persoană care să o reprezinte în întregime este că Europa nu este un superstat”. În practică, articolul punctează câteva blocaje: Comisia Europeană nu poate negocia singură viitorul sistemului de securitate al continentului; astfel de decizii țin de state și de membrii NATO. NATO sau guvernele de la Paris și Berlin nu pot decide singure asupra sancțiunilor UE împotriva Rusiei sau asupra aderării Ucrainei la UE, care implică instituțiile și procedurile Uniunii. Este greu de imaginat că Germania, Franța și Regatul Unit (E3) ar accepta ca o singură instituție/organizație să negocieze „toate aceste chestiuni” în numele lor. Diplomatul mai ridică și problema angajamentelor concrete: cine poate promite trupe pe teren sau finanțări de ordinul miliardelor „în numele restului Europei”. În ce stadiu sunt discuțiile: deocamdată, nivel tehnic Un alt argument pentru formula de echipă este că negocierile nu au ajuns încă la nivelul liderilor politici. Discuțiile de la Abu Dhabi au fost descrise ca tehnice, între oficiali de rang înalt, fără participarea lui Putin, Zelenski sau Trump. Rusia a trimis un consilier de la Kremlin, iar Ucraina a fost reprezentată de șeful serviciului de informații. Potrivit articolului, dacă apar progrese, liderii politici ar putea intra ulterior în discuții și ar urma să semneze eventualele acorduri. În acel moment, participarea mai multor președinți sau premieri europeni ar fi posibilă, inclusiv ca semnatari sau garanți. Divergențe în UE: când se discută cererile Rusiei despre securitatea europeană O dispută majoră rămâne ordinea negocierilor: când ar trebui acceptată o discuție despre schimbarea sistemului de securitate european, așa cum cere Moscova. Miza ar putea include, conform textului, subiecte precum poziționarea trupelor NATO, prezența militară aliată în anumite state și mecanismele de dialog Rusia–Occident. În interiorul UE există abordări diferite: Kaja Kallas, șefa diplomației europene, susține că viitorul sistemului de securitate al Europei nu trebuie discutat înainte de un acord de pace pentru Ucraina. La Abu Dhabi, oficiali europeni au transmis că ar putea accepta desfășurarea în paralel a celor două procese: negocieri pentru pace și discuții despre securitatea europeană. Ce urmează: participarea Europei rămâne incertă Chiar dacă europenii au stabilit o formulă de reprezentare, rămâne neclar dacă Rusia va accepta participarea lor. Articolul notează că reprezentanții americani au afirmat joi seară că Putin și-ar fi dat acordul pentru implicarea europenilor, dar vineri Kremlinul a pus sub semnul întrebării această informație. În acest context, Jared Kushner, unul dintre reprezentanții americani implicați în negocieri, a sintetizat dificultatea de a obține o voce unică europeană: „Dacă Europa ar reuși să identifice o singură persoană care să vorbească în numele ei, aceasta ar fi o realizare mai mare decât să-i convingem pe ruși să accepte participarea europenilor la negocieri”. Decizia de la Dublin mută accentul de la „cine negociază” la „ce mandat comun are Europa”, însă articolul subliniază că tocmai această poziție comună — mai ales pe cererile Rusiei privind securitatea europeană — rămâne punctul vulnerabil. [...]
Ucraina și Rusia au convenit un schimb de până la 1.300 de prizonieri de război de fiecare parte , iar Europa ar urma să intre direct la masa negocierilor în runda următoare, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski din 13 noiembrie. Acordul pentru schimbul de prizonieri – estimat între 1.200 și 1.300 de persoane din fiecare tabără – vine după discuții mediate de SUA, desfășurate la Abu Dhabi și, ulterior, la Moscova. Zelenski a spus că negociatorii încă definitivează cifra exactă, dar „semnalul principal” ar fi realizarea celui mai mare schimb de prizonieri din întregul război. Schimbul de prizonieri: miza operațională și dimensiunea fără precedent Zelenski a precizat că Ucraina a susținut la Abu Dhabi o propunere mai ambițioasă, de tip „toți pentru toți”, însă consultările ulterioare de la Moscova – între Vladimir Putin și emisarii speciali ai SUA Steve Witkoff și Jared Kushner – au dus la un angajament pentru un schimb de peste 1.000 de persoane de fiecare parte. Dacă se concretizează, operațiunea ar depăși semnificativ schimburile recente, inclusiv cel din 23 octombrie, când Ucraina a repatriat 270 de militari și civili, mulți dintre ei ținuți în captivitate din 2022, după asediul Mariupolului. Europa, din „camera alăturată” la masa negocierilor Un element cu impact direct asupra arhitecturii negocierilor este acceptarea participării europene „la aceeași masă” în runda următoare. Zelenski a afirmat că insistența Kievului pentru includerea deplină a Europei a fost acceptată de Washington și apoi agreată de Moscova în discuțiile de la Kremlin. În viziunea prezentată, Europa ar urma să fie reprezentată de o delegație de trei până la cinci oficiali, iar Zelenski le-a cerut aliaților europeni să definitiveze componența până la finalul lunii noiembrie, menționând că Ucraina ar avea ultimul cuvânt asupra configurației. Printre variantele discutate la Abu Dhabi, potrivit lui Zelenski, s-ar fi aflat: lideri de vârf din UE și NATO; sau consilieri de securitate națională din grupul E4 (Marea Britanie, Franța, Germania, Italia), cu posibile participări din Finlanda, Norvegia și Polonia. Ordinea negocierilor: avertismentul Kievului către SUA Zelenski a avertizat și asupra unor demersuri americane de a atrage Rusia în discuții prin prioritizarea unei noi arhitecturi globale și europene de securitate „post-război” înainte de oprirea ostilităților. În opinia sa, o astfel de abordare ar fi „periculoasă”, deoarece Moscova ar urmări rescrierea regulilor de securitate europene în avantaj propriu. Președintele ucrainean a insistat asupra unei succesiuni „stricte” a pașilor: încetarea focului, oprirea războiului Rusiei împotriva Ucrainei și obținerea unor garanții de securitate obligatorii pentru Kiev, abia apoi discuții mai largi despre cadre continentale. [...]
Volodimir Zelenski avertizează că revizuirea arhitecturii de securitate europene cerută de Kremlin poate alimenta noi războaie , insistând că singurele garanții credibile pentru continent rămân UE și NATO, potrivit Agerpres . Declarațiile președintelui ucrainean au fost făcute vineri, într-o discuție cu jurnaliștii, dar au fost publicate abia sâmbătă, după ridicarea embargoului, notează agenția, care citează AFP. „Este periculos, deoarece, în opinia mea, tocmai astfel de lucruri duc la războaie sau la escaladări.” Miza: cine stabilește „regulile” de securitate în Europa Zelenski a susținut că încercarea Moscovei de a modifica arhitectura de securitate a continentului este „periculoasă” și ar putea duce la noi conflicte. În acest context, liderul ucrainean a prezentat integrarea în structurile occidentale drept singura opțiune viabilă pentru stabilitate. „Singura securitate reală pentru Europa este reprezentată de UE și NATO.” „Asta e tot. Nu există o altă securitate pentru Europa.” În materialul Agerpres nu sunt detaliate care sunt „noile cerințe” ale lui Vladimir Putin la care se referă Zelenski, dincolo de ideea generală a schimbării arhitecturii de securitate europene. [...]
Posibila condiționare a aderării Ucrainei la NATO de concesii teritoriale a reapărut în discuțiile diplomatice, după ce președintele Volodîmîr Zelenski a spus că negociatori americani au întrebat, pentru prima dată, dacă Kievul ar accepta retrageri din est în schimbul unei perspective de intrare în Alianță, relatează Al Jazeera . În paralel, războiul a continuat cu atacuri cu drone de ambele părți. Autoritățile ruse au anunțat că un atac ucrainean cu drone a ucis o mamă, un tată și fiica lor de 24 de luni în localitatea Proletarsky, din regiunea Belgorod, la aproximativ 20 km de granița cu Ucraina. Ministerul rus al Apărării a susținut că armata a interceptat 29 de drone ucrainene peste noapte, inclusiv mai multe deasupra regiunii Moscova. Ce a spus Zelenski despre „opțiunea NATO” și Donbas Potrivit declarațiilor făcute vineri reporterilor (sub embargo până sâmbătă), Zelenski a afirmat că, la discuțiile din această săptămână de la Abu Dhabi , negociatorii SUA au întrebat dacă Ucraina și-ar retrage trupele din regiunea estică Donbas în schimbul aderării la NATO. Zelenski a precizat că întrebarea a fost ridicată pentru prima dată, dar că nu există o ofertă concretă. El a reiterat că Ucraina nu își va retrage trupele, însă a indicat că subiectul ar putea fi supus unui referendum dacă Kievul ar primi: garanții de securitate ferme; finanțare pentru forțele armate; bani pentru reconstrucție. „NATO a revenit pe agendă”, a spus Zelenski, potrivit relatării. Donbas include regiunile Donețk și Luhansk, parțial ocupate de Rusia. Moscova cere retragerea ucraineană din zonele pe care Kievul încă le controlează și se opune aderării Ucrainei la NATO, ai cărei membri își asumă apărarea reciprocă. Contextul negocierilor și miza de securitate Zelenski a mai spus că nu va modifica Constituția Ucrainei pentru a o face neutră, argumentând că o astfel de schimbare nu ar garanta securitate pe termen lung. În același timp, el a descris Uniunea Europeană și NATO drept „singura securitate reală” a Europei și a avertizat că tentativa Moscovei de a „revizui” arhitectura de securitate a continentului este periculoasă, deoarece poate duce la războaie sau escaladări. Reluarea discuțiilor directe mediate de SUA între Rusia și Ucraina, în această săptămână, a alimentat speranțe privind un posibil final mai rapid al războiului, însă, în afară de schimburi de prizonieri, sursa notează că s-a înregistrat puțin progres. Reprezentanți europeni ar urma să participe la următoarea rundă de negocieri. Atacuri cu drone: cifrele raportate de cele două părți Ucraina a transmis, prin forțele aeriene, că Rusia a lansat 96 de drone de vineri seara, dintre care 81 ar fi fost doborâte sau bruiate electronic până sâmbătă dimineață. Au fost raportate lovituri în opt locații și căderi de resturi în alte două, iar un furnizor local de energie a anunțat întreruperi în unele zone din nord-estul regiunii Sumî. Informațiile despre interceptări și pagube provin din raportările părților implicate și nu sunt prezentate în material ca fiind verificate independent. [...]
SUA au testat pentru prima dată un „troc” Donbas –NATO , iar Kievul spune că ar lua în calcul consultarea populației dacă ar exista o ofertă concretă, potrivit Meduza . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pe 14 noiembrie, la o întâlnire cu jurnaliști, că negociatori americani au ridicat pentru prima dată întrebarea dacă Ucraina ar fi dispusă să-și retragă trupele din Donbas în schimbul aderării la NATO. Zelenski nu a precizat cine anume, din partea SUA, a formulat propunerea. El a reiterat însă poziția Kievului că Ucraina nu se retrage și nu își cedează teritoriile. „Americanii au pus întrebarea: «Dacă Ucraina va fi în NATO, Ucraina va ieși din Donbas?» Asta s-a întâmplat pentru prima dată”, a spus Zelenski, citat de „Interfax-Ucraina”. Ce ar schimba discuția: un referendum, dar doar cu „concret” pe masă Președintele ucrainean a afirmat că, dacă SUA ar confirma posibilitatea aderării Ucrainei la NATO împreună cu ceilalți membri ai alianței, ar fi pregătit să ducă subiectul la referendum. În același timp, a subliniat că, în acest moment, lipsește „concretul” necesar pentru o astfel de decizie. În paralel, Zelenski spune că Ucraina discută cu partenerii occidentali un „pachet de securitate” care ar putea fi oferit în cadrul negocierilor, incluzând: garanții de securitate din partea NATO și a Uniunii Europene; o armată ucraineană puternică (cu un anumit nivel de efective, armament și sprijin financiar pentru o perioadă determinată). Linia roșie a Kievului: fără recunoașterea teritoriilor ocupate ca parte a Rusiei Zelenski a punctat că, chiar și într-un scenariu de acest tip, Ucraina nu va recunoaște teritoriile ocupate ca parte a Rusiei. În context, Meduza amintește că autoritățile ruse au cerut în repetate rânduri retragerea trupelor ucrainene din Donbas, cerere pe care Zelenski a refuzat-o. Publicația notează și că trimisul special al lui Donald Trump, Jared Kushner, a declarat după negocieri trilaterale la Abu Dhabi că „problemele teritoriale rămân cele mai dificile”. Context: idei discutate în culise și propuneri respinse Meduza mai relatează că, potrivit The Economist, negociatori americani ar fi avansat ideea modificării granițelor regiunilor Donețk și Lugansk într-un posibil acord teritorial între Rusia și Ucraina. Conform surselor publicației, conceptul ar fi fost ca Rusia să poată pretinde controlul complet asupra regiunilor, fără ca Ucraina să fie nevoită să cedeze teritorii — însă Ucraina ar fi respins propunerea. În acest stadiu, din declarațiile lui Zelenski reiese că discuția despre un schimb „Donbas pentru NATO” a fost ridicată ca întrebare, nu ca ofertă formală, iar Kievul condiționează orice pas de existența unor garanții și termeni expliciți. [...]
Restricțiile de viteză ale Starshield /Starlink rămân active în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia, afectând direct operațiunile cu drone , inclusiv folosirea dronelor interceptoare împotriva aparatelor Shahed, potrivit Digi24 . Președintele Volodimir Zelenski spune că autoritățile de la Kiev nu au primit „explicații clare” pentru menținerea limitărilor. Măsura vizează serviciul Starshield, versiunea militară a sistemului Starlink, și a fost introdusă la jumătatea lunii octombrie. Atunci, oficialii ucraineni au indicat că terminalele militare care se deplasau cu o viteză mai mare de 160 km/h își pierdeau conexiunea, ceea ce perturba misiunile cu drone. Restricțiile au fost ridicate pe 24 octombrie, dar au fost reintroduse ulterior, începând de luni, iar acum sunt raportate ca fiind în continuare active de-a lungul liniei frontului și în zonele ocupate de Rusia. Zelenski a precizat că limita de viteză pentru forțele ucrainene rămâne de 161 km/h, ceea ce, în evaluarea sa, face imposibilă utilizarea dronelor interceptoare împotriva dronelor Shahed. „Din păcate, de-a lungul întregii linii a frontului și pe teritoriul temporar ocupat al Ucrainei, limita de viteză pentru forțele noastre rămâne de 161 de kilometri pe oră. Acest lucru face imposibilă, în special, utilizarea dronelor interceptoare împotriva dronelor Shahed.” Ce se știe despre aplicarea restricțiilor Un oficial al Ministerului Apărării de la Kiev a declarat că, până vineri, „nu s-au înregistrat astfel de restricții în zonele aflate sub control ucrainean”, ceea ce sugerează o aplicare diferențiată în funcție de teritoriu. Contextul tehnic și politic rămâne însă neclar. Elon Musk , directorul general al SpaceX (compania-mamă a Starlink), a negat că ar fi responsabil pentru restricțiile de viteză atunci când acestea au fost semnalate prima dată. El a susținut, pe platforma X, că sistemele Starshield sunt „deținute și controlate de guvernul SUA”, iar limitele ar fi stabilite de armata americană și, „în ultimă instanță”, de președintele SUA, Donald Trump. De ce contează operațional În termeni practici, limitarea conexiunii la viteze peste pragul menționat poate reduce capacitatea armatei ucrainene de a folosi drone în misiuni care presupun deplasare rapidă și stabilitate a legăturii de date. Zelenski leagă explicit această problemă de imposibilitatea utilizării dronelor interceptoare împotriva dronelor Shahed, folosite frecvent în atacuri aeriene. Informațiile despre restricții și reacțiile oficiale sunt prezentate de Politico , citat de Digi24. [...]
